8,643 matches
-
practicarea agroturismului. Gospodăriile țărănești potențate în activitatea lor prin agroturism în județul Neamț Gospodăriile de subzistență • Gospodăriile țărănești apărute în urma reconstituirii dreptului de proprietate se caracterizează prin suprafețe de teren reduse, cu 1-5 hectare, fărâmițate de regulă în mai multe parcele, în funcție de zona geografică lipsite în mare parte de dotări tehnice, cu venituri minime și producție orientată predominant spre autoconsum; • La nivelul gospodăriilor populației din județul Neamț categoriile de folosință funciară sunt structurate astfel: 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Paros dispar la fel cum au apărut. Doar căldura imensă arătă ca el se mai află în apropierea celuilalt tărâm. Dar încercările de a le găsi sunt la fel de inutile ca tentativele sale de a explica muzica Iui Schumann, pentru că ele, Parcele, dețin însuși secretul locului de unde izvorăsc aceste sunete divine, muzica sferelor. Nici strigătele disperate din labirint, pentru a găsi ieșirea, numindu-le pe cele trei fete niște țigănci, fără cultură, nu sunt sortite unei șanse mai bune. Ele s-au
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a acestui pămînt, așa cum îi apare ea unui străin, nu le conține, dar care se suprapun peste aceasta în memoria juridică a grupului țărănesc. Amintirile sînt legate de diferite bucăți de pămînt. Dacă se sprijină una pe alta, înseamnă că parcelele la care se raportează sînt învecinate. Amintirile se păstrează în gîndirea grupului dacă acesta rămîne stabil pe acel pămînt, și imaginea pămîntului se menține material în exterior, iar el are oricînd acces la ea. E drept că la țară toate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cooperativizarea agriculturii din 1962 pentru Vechiul Regat și 185 ceva mai mult pentru celelalte provincii românești, prea puțin pentru a face din țăranul român un împătimit al pământului. S-au căutat soluții pentru revigorarea satului românesc, stăpân pe milioane de parcele de teren, găsindu-se cu cale că prin cooperația agricolă s-ar putea veni în sprijinul țăranului, idee înscrisă în programele partidelor care-și spun și astăzi istorice. După cum se cunoaște, cei care au avut câștig de cauză în lupta
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
responsabilă a întâlnirii autentice, cu atenta "înconjurare" reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi, detașarea reflexivă (definitorie) de spontaneitatea auto-observatoare și revelează un sistem de răbdătoare acumulare imaginală, de exersare extensivă a focalizării pe parcele subiective semnificative. Se poate practica instantaneul intuitiv și în condițiile răgazului reflexiv care ar presupune tenace insistențe discursive sau lungi desfășurări ale sintezei supraîncărcate. Intuiția este bine-venită în condițiile în care semantisme ale practicii relaționale pot fi rezumate în deplină
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mică nu ar fi pe calea distrugerii ca urmare a politicilor UE, România rurală ar avea mai multă marjă de manevră pentru a-i absorbi pe migranți. Pe de altă parte, în acele părți ale României unde oamenii dețin mici parcele de pământ pe care pot să le lucreze (sau să le arendeze unor entități mai mari) pentru a avea ce să mănânce adică acolo unde micii proprietari nu și-au vândut încă pământul fermelor capitaliste și costurile de producție nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
extravaganță, de nu cumva o insolență să spui așa ceva. Dar ar putea, oare, cărțile și lectura deveni un viciu, și, dacă da, în ce condiții? La tinerețe, aveam o credință nezdruncinată de nimic în cărți: consideram că ele, cărțile, sunt parcele vremurilor noastre, urzitoarele teribile de destin (și, ce-i drept, schimbările din viața mea au depins, uneori, de citirea unei cărți ori a alteia într-un moment anume, mă refer la povestirile lui Gabriel García Márquez, la romanul Maestrul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
este însă greu de spus. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Impresii de călătorie: Londra BOBO » Rețeaua de metrou are 10-12 magistrale și se întinde până hăt departe la aeroport săpând întruna ca o cârtiță (flămândă de parcele subterane). Stațiile de legătură între magistrale sunt structurate pe cel puțin 3 nivele. Metroul în sine e un pic mai îngust, cam cu 1 metru (cum se zice asta în feet?), dar nu se îmbulzește nimeni călare peste nimeni nici măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
între 3 și 5 ha. și își lucrau pământul singuri și doar în campaniile de întreținere apelau la zilieri săraci. Elementul avut se folosea de forța de muncă săracă, plătind-o în bani sau în natură. Pământul era ciopârțit în parcele mai mici și mai mari, cele mici ajungând la 0,25 ha. Aceste terenuri erau situate în locuri diferite și uneori chiar pe raza altor comune, terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș cu 3
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la 0,25 ha. Aceste terenuri erau situate în locuri diferite și uneori chiar pe raza altor comune, terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș cu 3 ha de teren putea avea în 4-5 locuri. Parcelele erau delimitate prin haturi care trebuiau să păstreze cu sfințenie proprietatea fiecăruia. Haturile mai înguste sau mai late însemnau o importantă pierdere de teren agricol și o sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Domnul A cultiva flori și cu predilecție nativă trandafiri galbeni. Ar fi vrut nespus de mult să sădească și alte plante utile omului, dar n-avea consimțământul soției, încât privea cu jind la vecinul de peste gardul de nuiele, ce delimita parcelele de pământ bine măsurate, cum după-amiază, echipat în pijamaua de lucru, întindea cu grijă aproape maternă rețeaua deasă de fire de sârmă pe care se vor încolăci curând vrejurile plăpânde de viță de vie. Domnul A se înverșuna atunci tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în mormane de fiare vechi, lăsând muncitorimea pe drumuri. Industria am rezolvat-o: ori am vândut-o compactă precum fabrici, uzine, combinate ori am desfăcut o și am vândut-o la fier vechi tot la străini. Din agricultură au făcut parcele mici de 50-100 de ari și au împărțit-o la țărani, ca pe vremuri, de nu mai știu oamenii ce să facă cu pământul primit. Forța de muncă în agricultură este bătrână, neputincioasă și nu mai poate lucra la pământ
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
interviul acordat Martei Petreu în revista Apostrof: „În Autobiografie, voi spune totul despre mine, chiar și cele mai inconfortabile lucruri.“ Pentru oricine l-a cunoscut este absolut clar că I. Negoițescu s-ar fi ținut de cuvânt până la capăt, dacă Parcele i-ar fi îngăduit-o. Aceste promisiuni de mărturisire neînvăluită, totală mi-au amintit imediat de avertismentele orgolioase cu care debutează Confesiunile lui J.-J. Rousseau, căci toate par spuse de I. Negoițescu, întrucât i se potrivesc în chip remarcabil
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui!, ultima-i operă filosofică, Diferențialele divine. La următoarea ocazie, curând, m-a îndreptat spre prietenul său Ion Chinezu (căruia aș fi putut să-i fiu elev la „Gheorghe Barițiu“, unde preda româna la clasele B, dacă ar fi vrut Parcele), spunându-mi că e foarte important să-l contactez. Chinezu, spumos de generozitate literară, citindu-mi câteva produse în versuri și proză, comise recent, între care „romanul“ simbolisto-fantezisto suprarealist Noul Werther (manuscrisul l-am încredințat cu mulți ani în urmă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fourcaut rezuma astfel situația: "În regiunea pariziană erau 16 000 de loturi care găzduiau 350 000 de locuitori la începutul perioadei interbelice, 700 000 de locuitori la sfârșitul perioadei interbelice, adică cvasitotalitatea creșterii demografice a aglomerației urbane. Această împărțire în parcele, fără nici un fel de amenajări, a terenurilor provenite din deprecierea ruralului a permis parizienilor, și mai ales imigranților, provincialilor sau străinilor aflați în trecere prin Paris, să locuiască în pavilioane construite de către ei, în proprietate privată, în periferia medie"1
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
generase războiul, constrânse să-și procure ele singure locuințe, aceste familii vor cădea pradă persoanelor fără scrupule asociate adesea cu marile societăți imobiliare. Acestea, după ce achiziționau terenuri, păduri, ferme etc. în jurul orașelor, apoi în satele din jurul orașelor, le împărțeau în parcele destinate vânzării, fără să asigure nici un fel de condiții necesare folosirii lor, chiar dacă nu ezitau să mintă în prezentările pentru potențialii cumpărători că asemenea condiții există. "Astfel au apărut parcelările defectuoase, unde, după ce-și construiau o mică locuință vara
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sprijinite de stat, și anume "locuințele cu chirie moderată" (HLM). În ceea ce privește legea "Sarraut", promulgată tot în 1928, aceasta viza să regleze definitiv scandalul parcelărilor. Nemulțumirea legată de parcelările defectuoase devenise un punct nevralgic al periferiilor pentru proprietarii de locuințe pe parcele, înșelați de angajamentele fictive, în definitiv nerespectate. În această epocă, la marginea Parisului, 400 000 de asemenea parcelări defectuoase însemnau un trai în condiții mizere. Deziluzia produsă celor care visaseră la o mică proprietate privată a consolidat influența în zonă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
condițiilor de existență cu care se confruntau. Problema parcelărilor defectuoase a contribuit eficient la constituirea "periferiei roșii" în jurul Parisului. Legea "Sarraut" angaja participarea statului cu până la 50 % din finanțarea lucrărilor necesare amenajării loturilor, restul fiind preluat de sindicatele celor cu parcele, sindicate devenite obligatorii și abilitate să perceapă taxe pe loturi. Această lege este remarcabilă pentru că inaugurează "investițiile directe ale statului în ceea ce depindea până atunci mai ales de domeniul proprietății private"23. Ea s-a dovedit totuși riscantă pentru proprietarii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devenite obligatorii și abilitate să perceapă taxe pe loturi. Această lege este remarcabilă pentru că inaugurează "investițiile directe ale statului în ceea ce depindea până atunci mai ales de domeniul proprietății private"23. Ea s-a dovedit totuși riscantă pentru proprietarii de parcele și pentru comune. Aceștia au garantat împrumuturile de la stat, dar au rămas incapabili să-și asume partea de contribuție în lucrările de amenajare (rambursare în 10 ani, rata dobânzii de 4 %), conflictele cu primăria înmulțindu-se. Dacă parcelele au fost
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proprietarii de parcele și pentru comune. Aceștia au garantat împrumuturile de la stat, dar au rămas incapabili să-și asume partea de contribuție în lucrările de amenajare (rambursare în 10 ani, rata dobânzii de 4 %), conflictele cu primăria înmulțindu-se. Dacă parcelele au fost până la urmă amenajate, "concluzia esențială notează Annie Fourcaut a fost că legea Sarraut i-a făcut pe proprietarii loturilor să plătească ei singuri toate costurile pentru amenajarea periferiei"24. Cercetarea monografică întreprinsă de Annie Fourcaut în zona Champ
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
câtorva egoiști, era acceptată mortalitatea îngrozitoare și bolile de tot felul, care însemnau pentru colectivitate o povară covârșitoare" (Carta de la Atena, articolul 10). "Autorității" i-a revenit sarcina de a reuși să subordoneze piața, ceea ce nu a fost ușor. "Numeroase parcele funciare spunea Le Corbusier au trebuit expropriate pentru a face obiectul tranzacțiilor. Ar fi trebuit să ne temem mai de mult de jocul sordid al speculației, care sufoca atât de adesea din fașă marile întreprinderi însuflețite de grija pentru binele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În interiorul ZUP, statul și colectivitățile locale dispuneau de un drept de preempțiune în cazul vânzării terenurilor și puteau schimba prețurile cerute. Această situație favoriza înflorirea unui urbanism operațional, ce se distingea de urbanismul reglementativ. Acesta din urmă determina, pentru diferitele parcele ale teritoriului comunal, reguli de folosire a solului care intrau în contradicție cu inițiativele private în materie de construcții; vocația rămânea aceea de a controla, nu de a impulsiona. Urbanismul operațional desemna posibilitatea acordată investitorilor de a abate de la aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permite mai bune dotări. Totuși, în ciuda înverșunării urbaniștilor și a funcționarilor de a justifica o atare poziție, francezii vor căuta din ce în ce mai mult să spargă limitările orașului. Din momentul în care au posibilitatea materială și juridică, ei se izolează, părăsesc cartierele, parcelele plate și iau cu asalt colinele, locurile cu priveliști deschise"202. În multe privințe, denunțarea acestui habitus corespunde unei reveniri critice a statului asupra propriei sale practici. Cu patru ani înainte de circulara "Guichard" care punea capăt experienței marilor ansambluri, predecesorul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]