10,871 matches
-
medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea s-a tăiat ușor pe coapse de mai multe ori. Somnul său este agitat. Adoarme greu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care generează stările de furie, să fie atenți în legătură cu gândurile lor automate, pentru a putea să le modifice și să controleze această situație cu grad înalt de risc. In legătură cu acest subiect, Sonia se arată a fi mai degrabă pasivă și păstrează o atitudine de neimplicare. Controlul gândurilor negative Gândurile negative antrenează sentimente negative care, la rândul lor, antrenează un comportament destructiv. Identificarea acestor gânduri permite înlocuirea lor cu gânduri alternative și dezvoltarea unui comportament adaptat, pentru a evita consumul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și instruire în terapie comportamentală și cognitivă. Afirmarea de sine în cadrul terapiei individuale poate fi practicată de toți terapeuții formați pentru a utiliza aceste metode. Mai mulți autori descriu un al patrulea comportament, cel al "manipulatorului", care utilizează un stil pasiv sau asertiv pentru a-și atinge scopul, fără a-l respecta pe celălalt. Boisvert și Beaudry, 1984. Duse la extrem, unele modele educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
au adesea impresia că sunt singurii responsabili pentru inițierea unei conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire, inclinarea capului...) și cel verbal într-o formă simplă ("De acord, da..."): ascultarea pasivă îl ajută pe celălalt să vorbească și favorizează relația. Nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire, inclinarea capului...) și cel verbal într-o formă simplă ("De acord, da..."): ascultarea pasivă îl ajută pe celălalt să vorbească și favorizează relația. Nu trebuie să ezităm să consacrăm o treime din ședință pentru a permite fiecăruia să analizeze obiectivele și rezultatele în funcție de participarea sa la terapia de grup. Terapeutul trebuie să se manifeste
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebui să vă dezvoltați și executați propriile proiecte și lucrări științifice. Un studiu riguros al științelor sociale nu poate fi făcut doar cu ochii și urechile, ci și cu mâinile, inima și mintea. Metodele de cercetare trebuie învățate activ, nu pasiv. Numai în această manieră pot căpăta sens conceptele și strategiile discutate, iar cursurile prezentate pot avea consecințe reale. Există o polemică majoră și veche ce se desfășoară în științele sociale de peste 3000 de ani și sperăm să continue încă 3000
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
răspunsul la aceste întrebări înainte de a începe studiul metodologiei științelor sociale. Deocamdată însă ne vom ocupa de teme ceva mai simple. I. Scopul cursului de metode de cercetaretc "I. Scopul cursului de metode de cercetare" Învățarea este în mare măsură pasivă. Acest fapt reflectă o lipsă de putere la nivelul studentului. Situația aceasta este conformă cu realitatea în cazul celor mai multe obiecte de studiu, în majoritatea universităților și în mai toate țările. Adesea, se așteaptă de la studenți doar să stea în clasă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
decizii de unul singur. Cercetarea individuală face obiectul oricărui curs de metode de cercetare, indiferent de domeniul de studiu al acestuia. Noi dorim să formăm studenți complecși, care nu doar răspund, dar și provoacă, studenți care nu sunt doar consumatori pasivi, dar care produc știință. Scopul nostru este să încurajăm studenții să-și formuleze propriile subiecte de interes și să nu se declare mulțumiți până când nu găsesc soluții satisfăcătoare. Aceasta este calea pe care tinerii studenți se alătură comunității oamenilor de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la marea conversație a lumii și să intervină asupra viitorului societății, atunci trebuie să dobândească deprinderi de învățare activă. Trebuie să învețe să producă știință. Mult prea mult din ceea ce trece drept educație, în toate universitățile, în toată lumea, se desfășoară pasiv: li se cere studenților doar să asculte. O persoană cu adevărat educată este capabilă să tragă concluzii în mod independent și aceasta implică utilizarea deprinderilor de cercetare. Cel ce dorește să devină om de știință trebuie să intre în laborator
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale. De aceea, această carte intenționează să ajute doar la primii pași esențiali. II. Subiect, teorie și metodă în științele socialetc "II. Subiect, teorie și metodă în științele sociale" După cum am susținut anterior, metodele de cercetare implică depășirea unui nivel pasiv de receptare a informațiilor despre realitatea socială. Scopul lor este să vă ajute să deveniți producători și nu numai consumatori de cunoaștere. Subiectul nostru îl constituie științele sociale. Cel de-al doilea termen definește subiectul de cercetare - comportamentul uman și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot gândi pentru sine, pot pune întrebări și găsi răspunsuri și pot intra astfel în marea conversație deschisă despre construcția societății umane și despre diferitele alegeri ce le au de făcut. Viitorul aparține producătorilor activi de cunoștințe și nu consumatorilor pasivi. Un curs de metode de cercetare crează ocazii noi și vă ajută să profitați de ele. Cursul 2tc " Cursul 2" Considerații asupra domeniului și metodelor în științele socialetc "Considerații asupra domeniului și metodelor în științele sociale" Rezumat. Acest curs dezbate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puteau auzi. Și astfel, am avut inspirația unei noi teorii, numai bună de testat! Consumul de carne merită studiat! În natură carnivorele sunt mai agresive, ele trebuie să atace și să ucidă ca să-și obțină hrana. Ierbivorele sunt mult mai pasive, ele doar mestecă frunze - care se spune că sunt mult mai ușor de digerat, de altfel - și nu sunt echipate biologic pentru luptă. Cu siguranță, constituția vacii este mult diferită de cea a leului. Ba mai mult, am un prieten
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
35% 34% 37% 31% 29% Puțin 22% 25% 21% 27% 25% Deloc 16% 22% 15% 23% 17% NȘ/NR 2% 1% 5% 1% 1% Sursa: Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004 În general, populația Republicii Moldova preferă să se informeze pasiv despre viața politică (vizionare și audiere a știrilor, emisiunilor pe subiecte politice - 28% „deseori” și 29% „rareori”; citire a articolelor - 14% „deseori” și 27% „rareori”). O parte semnificativă a populației se implică și În discuții politice cu alte persoane - 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
români ale unor termeni ca mită, șpagă, comision, pilă. Zerilli observă astfel că, În România, ,,corupția e simbol, dar nu neapărat negativ”, legată fiind și de ,,vechi obiceiuri românești” - ,,ciubuc”, ,,peșcheș” etc. -, dar și de fenomene mai recente, ca ,,rezistența pasivă”. Conotația ,,tehnică” a mitei (conform cu Codul penal român) și corelarea acesteia cu funcționarii și oficialii diferențiază corupția ,,pasivă” de cea ,,activă”, după cum dovedesc faptul că, la români, unele instituții ,,sunt mai publice ca altele”. Examinată pe marginea unor cazuri juridice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar nu neapărat negativ”, legată fiind și de ,,vechi obiceiuri românești” - ,,ciubuc”, ,,peșcheș” etc. -, dar și de fenomene mai recente, ca ,,rezistența pasivă”. Conotația ,,tehnică” a mitei (conform cu Codul penal român) și corelarea acesteia cu funcționarii și oficialii diferențiază corupția ,,pasivă” de cea ,,activă”, după cum dovedesc faptul că, la români, unele instituții ,,sunt mai publice ca altele”. Examinată pe marginea unor cazuri juridice legate de chestiunea restituirilor de proprietate după 1990, dar și Într-o perspectivă istorică și etnofolclorică, problema corupției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Din cele trei nuvele ale cărții, Fiul și O seară de noiembrie înregistrează dinamica relațiilor interumane, pe filiera romanului conștiinței, dar fără a putea rivaliza cu romancierii momentului (Preda, Al. Ivasiuc sau Augustin Buzura). Această direcție, vizând conștiința dilatată și pasivă, lucidă și resemnată, alertă și naufragiată în mediocritate, constituie traiectoria pe care se plasează și nuvelele din Pricini de iubire (1981), unde puținele îndrăzneli pe care autorul și le permite sunt de ordin psihologic și stilistic. Totuși, prin cea de-
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
adică este format din oameni neintegrabili în organizații, „depersonalizați, fără statut social clar, fără rădăcini într-un sistem de valori tradițional sau într-o comunitate bine definită”. Sunt oameni prinși într-un „proces de pierdere a identității”, aderenți la „valori pasive” (sic!), incluși într-o „masă tăcută” ușor manipulabilă și periodic violentă. Este drept că nu întreaga populație a României ar fi astfel, pentru că o „diviziune profundă” o împarte în două părți ce aparțin la „două țări diferite”. Antropologia etnocentrică este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă a instituirii lui exterioare, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar drumurile lor sunt asfaltate. Ei sunt mai informați, lucrează pe calculator și au știința mai avansată, cred unii dintre săteni. Noi, spre deosebire de ei, suntem mai delăsători, fără inițiativă, ne mulțumim cu puțin, nu ne facem planuri de viitor, suntem pasivi. Suntem dezamăgiți, deziluzionați, neîncrezători. Europenii gândesc altfel pentru că au bani mai mulți și sunt mai relaxați, noi suntem mai stresați. Dincolo de aceste deosebiri, suntem asemănători, pentru că și noi suntem la fel de deștepți, de creativi și de bine pregătiți profesional ca ei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bătrâni, dar sunt plătite bine față de aici” (pensionar). „La noi, țăranii nu au mentalitatea să se dezvolte, sunt mulțumiți cu ceea ce au... Se rezumă la atât cât au... Nu suntem creativi... Poate și lipsa banilor e un motiv... Suntem prea pasivi pentru a face ceva... Totul depinde de primărie...” (femeie, studii superioare). V. Este Ațintiș un sat european? Părerile respondenților se împart în pro și contra în ceea ce privește caracterul european al satului, dar părerile contra sunt predominante. Cei mai mulți răspund că satul Ațintiș
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
destul de slab structurată pe care o au asupra a ceea ce îi așteaptă concret, oamenii ,,își pun în mod oarecum retoric întrebări unii altora, fără a aștepta neapărat răspunsuri la aceste întrebări”. În general, oamenii se percep ca fiind doar subiecți pasivi ai schimbărilor care le afectează viața și care sunt hotărâte - implacabil - de sus în jos. Există și „frici” mai concrete privind integrarea, și acestea sunt cele care determină un comportament activ de căutare de răspunsuri - un exemplu în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asociație!” (femeie, Tomșani). „Mi-a atras atenția secvența cu satele europene. Erau frumoase și oamenii erau solidari!” (femeie, Tomșani). „Comunitatea locală m-a impresionat pentru că acționau împreună. Există multe locuri în care există dorința de a face, dar oamenii sunt pasivi!” (bărbat, Hănești). „Am văzut un sat unit! Erau uniți pentru a face ceva împreună!” (femeie, Trifești). Dintre personajele care au animat cele șase emisiuni se disting câteva figuri. Pe de o parte, este vorba despre oameni de-ai locului care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și au mentalitate capitalistă. Caseta 10. Diferențe de mentalitate: România versus Uniunea Europeană „Oamenii sunt mai organizați, mai uniți... Au încredere unii în alții!” (femeie, Ațintiș). „La noi, sătenii nu sprijină dezvoltarea, sunt fericiți cu ceea ce au... Nu suntem creativi... Suntem pasivi și așteptăm totul de la primărie” (femeie, Ațintiș). „Oamenii obișnuiți au o mentalitate diferită de a celor din UE. Aici oamenii nu au gândire capitalistă!” (femeie, Tomșani). „Oamenii nu sunt solidari! Nu au educație!” (femeie, Tomșani). Concluzii Evaluarea campaniei de informare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei parohii sau dioceze unde credincioșii n-au habar ce-i așteaptă. „Axios” este doar aparența unei consultări - în fapt, o ipocrită formalitate, rostită după rugăciunile de hirotonire, când nimeni nu mai poate sta împotrivă. Întotdeauna cărțile sunt deja făcute. Pasivi, credincioșii n-au decât să adere la decizii care le pot afecta dramatic viitorul 1. În acest climat mai degrabă brejnevist, mirenii sunt invitați să-și asume pedagogia servituții. Adesea, poporul lui Dumnezeu n-are reprezentanți nici în consiliul parohial
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu putere de decizie în ierarhia Bisericii să se lase convinse de apartenența formală a majorității țiganilor din România la ortodoxie. Nimeni n-ar mai putea să mizeze, în zilele noastre, pe conservarea cutumei, adică pe litera legii. Nu asistența pasivă și nedumerită la slujbele Bisericii articulează trupul mistic al lui Hristos, nici o mărturisire toantă a Crezului nicean. Dacă ortodoxia este radicală și paradoxală, atunci slujitorii Bisericii ar trebui să se preocupe de cultivarea rădăcinilor și contrarierea prejudecăților. Fără să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]