8,290 matches
-
Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Citește mai mult Otravă ai picurat pe tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă,Te-ai înecat în gloduriși patimă deșartă!Vrei să-ți hrănești durerea,În lacrimă de sânge!Nu muști din miezul pâinii,Nici din bucate-alese!Lași buzelor, otravaCe-ai adunat în minte!Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate,Ți-e noaptea cu tenebre!... VII
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nu judecător!... XI. TRISTEȚI ȘI ZBORURI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior, Se-nveșmânta în fum și-n patimi. M-am adăpat dintr-un izvor Căuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior, Durerea morții, spini și pleavă. Pe drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
furtuni, Dureri ce nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
cerul lăcrimează Și te-mbracă-n veșnicie, Tu de-a pururi ne veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Mai răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
înseninând pământul.Dacă cerul lăcrimeazăși te-mbracă-n veșnicie,Tu de-a pururi ne vegheazăLăcrimând cu poezie.Noaptea curge-ntre ruineși îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă?Tu cunoști a lumii boală,Vindeci patimile grele,Mai răsune` sub cernealăNumele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclinăOri te strigă depărtarea,Toți poeții se închinăși îți lasă neuitarea.Fila vremii te jeleșteși o mângâie doar vântul,Doar iubirea-ți ce doinesteA eternizat cuvântul.... V. SONETUL
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
să îmbrace clipe efemere, Când omul nu putea-va să mai spere Doar să deschidă poarta-i îngerească. Privesc în ochii lumii fără teamă Și văd cum deseori se risipesc. Dacă iubirea, prin frumos, îi cheamă, Ei se ascund în patimi și lovesc. Când ești rănit mereu să iei în seamă Că leacul e al celor ce iubesc. Citește mai mult Să vindecăm pământul de durere!Mai vreau decât o lacrimă cereascăîn dragoste curată să-nveleascăAceastă lume frântă de tăcere.Numai iubirea
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
să sfințeascăși să îmbrace clipe efemere, Când omul nu putea-va să mai spereDoar să deschidă poarta-i îngerească.Privesc în ochii lumii fără teamăși văd cum deseori se risipesc. Dacă iubirea, prin frumos, îi cheamă,Ei se ascund în patimi și lovesc. Când ești rănit mereu să iei în seamăCă leacul e al celor ce iubesc.... VI. FĂRĂ TINE, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Eu fără tine nu aș fi nimic Și totul
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
noapte nu înoată, Un cer senin al dorului de nea De printre neguri fost-a să mă scoată. Eu fără tine cum să mă compun Când tu ești temelia vieții mele? Eu doar cu tine pot să fiu imun La patime și suferințe grele. Și fără tine lumea n-o-nțeleg ... Citește mai mult Eu fără tine nu aș fi nimicși totul eu pot fi numai cu tine, În lipsa ta și visele se sting,Lumea din ochii tăi îmi aparține.Eu
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
stea,Lumina către noapte nu înoată,Un cer senin al dorului de neaDe printre neguri fost-a să mă scoată.Eu fără tine cum să mă compunCând tu ești temelia vieții mele?Eu doar cu tine pot să fiu imunLa patime și suferințe grele.Și fără tine lumea n-o-nțeleg... VII. IUBIREA MEA NU POARTĂ VINĂ, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Iubirea mea nu poartă nicio vină Și taina ei plutește în ninsoare
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
În lacrimă s-ai adăpost.... XVIII. RONDEL A, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale, Adorm sorbind din patimile grele. Albastra mare tot răsună-n jale, Ascunde-n valuri gândurile mele, Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele. Argint presar în dorurile tale, Arzând mă`nalț ca să ajung la ele, Acolo timpul e zidit în
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
e zidit în dale, Aici e-un timp străin de toate cele. Azi picură eternitatea-n vale... Citește mai mult Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale,Adorm sorbind din patimile grele.Albastra mare tot răsună-n jale,Ascunde-n valuri gândurile mele,Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele.Argint presar în dorurile tale,Arzând mă`nalț ca să ajung la ele,Acolo timpul e zidit în
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
nemiloasă vrea să ne despartă. Dezlănțuie în larg o amintire, Doar raze de azur să mai împartă, Cerșește îndurare de la soartă, Târziul nostru lacrimă-n iubire. Se-aprinde o lumină în tăcere Când tremură un vis neîntinat, Izvorul tău de patimi și durere În palma unei nopți a înghețat, O ultimă speranță ne mai cere Dar ne-amăgim în zbor nevindecat. Citește mai mult Crezut-ai tu că timpul ne mai iartăIar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
amăgireși nemiloasă vrea să ne despartă.Dezlănțuie în larg o amintire,Doar raze de azur să mai împartă,Cerșește îndurare de la soartă,Târziul nostru lacrimă-n iubire.Se-aprinde o lumină în tăcereCând tremură un vis neîntinat,Izvorul tău de patimi și durereîn palma unei nopți a înghețat,O ultimă speranță ne mai cereDar ne-amăgim în zbor nevindecat.... XXVI. SONETUL TRANDAFIRULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Eu înfloresc în tainele iubirii. De-ar
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
atâtea flori Și sufletele ghemuite. Pe pasul tău să calc speranța În mii de cioburi neletale, S-o spargem, să-nclinăm balanța Unei iubiri accidentale. Mâna ta poartă numai lacrimi Și gânduri coapte în amurg, Din care mușc cu poftă patimi, Apoi în mine toate curg. Oprește ceasul nopții reci, Și mută acul drept în față. Putem să alergăm pe veci Sau să ne-oprim aici o viață. 25 octombrie 2015, Constanța Sursa foto: A #Prayer for Those at #Sea (1879
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
dezlipite;Obraz lovit de-atâtea floriși sufletele ghemuite.Pe pasul tău să calc speranțaîn mii de cioburi neletale,S-o spargem, să-nclinăm balanțaUnei iubiri accidentale.Mâna ta poartă numai lacrimiși gânduri coapte în amurg,Din care mușc cu poftă patimi,Apoi în mine toate curg.Oprește ceasul nopții reci,Și mută acul drept în față.Putem să alergăm pe veciSau să ne-oprim aici o viață.25 octombrie 2015, ConstanțaSursa foto: A #Prayer for Those at #Sea (1879) - #FrederickDaniel #Hardy
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea omului nou în el, a acelei vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
cu lumânări și vin, pentru a rămâne până la Paști. Din Joia Mare până în ziua de Paști se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
ne referim la încondeiatul ouălor. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace. În Bucovina (și nu numai) ele se numesc și „ouă muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Tehnică diferă în funcție de zona, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
care nu se lepădau de acest păcat, nu erau primiți în obștea creștină. Astăzi, Bisericile Ortodoxe, nepărăsind iubirea și mila datorate fiecărui om, îi primesc pe homosexuali printre credincioșii lor numai după ce aceștia (homosexualii) se pocăiesc și se luptă cu patima lor, voind să-și schimbe cu totul purtările. Este grija de a-i aduce pe cei ce sunt pe calea autodistrugerii spirituale, psihice și adesea chiar fizice, la o viață pe măsura adevăratei lor firi. Nu se poate vorbi cu
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă a 3 expoziții pascale. Mai bine zis, ne-a adunat la altarul spiritualității la un eveniment emoționat, dedicat sărbătorilor pascale, Excelența sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuți. Evident, dincolo de
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
care a participat și la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a fost prezent meșterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin divinele cântări bisericești, a evocat semnificația Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire și credință, proslăvindu-i pe Maică și Fiu: Sub o salcie pletoasă Maica Sfântă se opri Și cu vocea ei duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Perioada de dinaintea Sfântului Paști, numită și Săptămâna Patimilor, săptămâna sfânta și binecuvântată, când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase rânduieli și obiceiuri străvechi, care trebuie ținute din Duminica Floriilor - momentul intrării lui Iisus în Ierusalim - și până la răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
pune sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Mai mult, în credința populara, cei care țin post din Joia Mare și până în Paști. vor fi înștiințați de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă. În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se țină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mâncăruri și să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că, aceia care vor ține postul negru vor
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
un coș cu oua roșii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămânii Mari, unde pe lângă slujbele speciale, se țin predici pentru sufletele noastre și pentru iertare de păcate. Săptămâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când lumea merge la biserică pentru a lua lumină sfântă de la preot. Altă tradiție spune în Săptămâna Mare e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu cei cu care au fost
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
Oscar al Presei Române”, se cuvine să mulțumim, în egală măsură, tuturor celor care ne-au călăuzit. Am mulțumim și mulțumim în primul rând îndrumătorilor noștri de specialitate în acest proiect, profesorului Florin Constantiniu - cu al carui material despre Săptămâna Patimilor Basarabiei, o prefață la lucrarea altui regretat istoric și jurnalist, Mihai Pelin, am și lansat acest site: Florin Constantiniu despre Săptămâna patimilor -, apoi academicianului Dinu C Giurescu, de a cărui susținere suntem asigurați în continuare, si profesorului Gheorghe Buzatu, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92468_a_93760]