155,605 matches
-
momente semnate de Alexandru Antik, Mircea Florian, Dan Mihăltianu, Nicolae Onucsan și Alexandru Patatics. Un rol esențial în finalizarea celor două expoziții, cea de la Giardini și cea de la Institut, l-au avut Dl. Prof. Ion Bulei, directorul Institutului, împreună cu întregul personal al acestuia, și echipa trimisă de Mihai Oroveanu de la Oficiul Național de Expoziții. Întreaga muncă organizatorică și administrativă, de la pregătirea propriu-zisă a spațiilor și pînă la amenajarea expozițiilor, precum și coordonarea practică a întregii acțiuni, n-ar fi fost posibile fără
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
regim, ale "apoliticilor" și "echidistanților", pe care-i puteam critică în voie, inclusiv în coloanele Contemporanului. Mi se părea mistuit de o decepție de bun augur, marcat de o solitudine expiatoare, ceea ce am exprimat și în scris. Pe planul raporturilor personale, Breban continuă a ma trata cu căldură, a ma stimula. Pînă cînd, într-o zi (atunci să-i fi venit în mintea-i ambițioasă proiectul devenirii academice?), m-a rugat să-mi reduc paginile polemice, oferite Contemporanului ori - și mai
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
fi trist", constituie, paradoxal, fata afirmativa, pozitivă, a stării de ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor - uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare ce nu impietează asupra libertății creatoare. La rîndul său, ironicul e, după cum afirmă Christian Morgenstern, "un patetic jignit". El ia distanțe față de real că și față de sine însuși, irealizînd, negînd
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
tristețe să vezi cum un mare artist este astfel persecutat, tocmai pentru cele mai frumoase opere ale sale. Nu a fost înțeles Omul și umbră, filmul nu a fost înțeles nici după Revoluție, cănd Iulian Mihu creează două filme extrem de personale: Flăcăul cu o singură bretea și Dublu extaz, filme de scriere suprarealista. Lui Iulian Mihu i se datorează, în perioada cât era trimis la recuperare, la Studioul de filme documentare "Alexandru Sahia" un memorabil portret al lui Jean Georgescu, în
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
dl Constantinescu nu a citit Declarația cu pricina, și atunci înseamnă că e o simplă marionetă în mîna unor forțe obscure, fie a citit-o, și atunci e un provocator josnic. Cum altfel să definești pe cineva care, din interese personale, răstălmăcește cu atîta rea-voință conținutul unui înscris despre care nu se știa decît că ar putea fi proiectul unei scrisori menite să marcheze aniversarea a zece ani de la Declarația de la Budapesta? Cum își permite un șef de stat, fără a
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
partidul dlui Meleșcanu ar putea menține situația existentă măcar în calitate de arbitru. Adică nici întoarcerea la marile proprietăți ale statului, dar nici o invazie a capitalului străin care să dărîme situații confortabile. Cu alte cuvinte, votanții virtuali ai Alianței vor un capitalism personal, scăldat în apele stîngii, pentru a-și vedea de treabă că nefericiți cunoscători ai neplăcerilor aventurii de centru-dreapta.
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
două decenii care ne despart pe unii de alții conțin cheia diferenței de apreciere. Imediat după 1944, Călinescu a fost pentru mulți intelectuali o decepție. Grabă cu care s-a aliniat ideologiei comuniste (interpretată și exprimată destul de liber, în stil personal, fie zis), entuziasmul cu care a devenit fruntaș într-o presă aservita unui regim nici macar bine înscăunat (Tribuna poporului, Națiunea) au părut inadmisibile. Chiar dacă i se știa versatilitatea (apropierea de Crainic și de Gîndirea, urmată de răfuiala cu ortodoxismul, carlismul
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
De la sfîrșitul secolului al XVII-lea începînd, arta persuasiunii intra într-un grav declin, pierzîndu-și treptat prestigiul intelectual, dispărînd din programele de studiu universitar, și ajungînd în cele din urmă să fie considerată o chestiune de bun simț, de inventivitate personală, de talent individual. Poate așa se explică, prin interesul scăzut pentru retorica, de ce ne vine astăzi atît de greu să vorbim clar și articulat, să formulam propoziții inteligente, să ne înțelegem unii pe alții, ori, mai important, să ne convingem
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
mai întâi, te mai poți regăsi într-un vârtej neîntrerupt că slujbaș al obiectivității, în care tu, umanitate fremătătoare, rămâi doar ecranul unei alienante defilări de argumente? Poate că singura ieșire din necruțătoarea capcană a lucidității o reprezintă spiritualizarea datelor personale la nivelul unor interese de o relevanță mai largă; și, în acest fel, transpunerea în exterior a conflictului. Să îl suspectam atunci de ambivalenta pe creatorul de personaje Rebreanu, cel care ține principial să arate cum fiecare dintre acestea, chiar
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
în circulație a lui Alexandru Tipoia. Dacă opera lui Alexandru Tipoia a fost, însă, reactualizata prin cele două mari momente amintite deja - retrospectivă și albumul -, George Tzipoia avea să mai aștepte încă patru ani pînă la organizarea unei noi expoziții personale. Și aceasta a avut loc în luna mai, într-o continuitate directă cu cea de la București, insă evenimentul s-a petrecut la Geneva, la Villa du Jardin Alpin, o elegantă sala de expoziții a Societății Elvețiene de Arte Frumoase. Expoziția
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
a fi națională. Evaziunea în locuri cît mai îndepărtate, grija de a nu fi recunoscuți, care deseori se transformă în fugă burlesca de orice chip familiar, devine căutarea spațiului privat și afirmarea dreptului de a-l "mobilă" după priorități pur personale: "fiecare mobilă are amintirea ei, fiecare colț are pentru noi mică lui istorie, cunoscută numai de noi doi." Astfel, Alecsandri va refuza Evenimentul, si se va lăsa captivat de micile evenimente private, prepararea dulceții sau "sfârșitul tragic al unei maturi
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
această cădere ar trebui concentrată atenția celor ce interpretează opera lui Caragiale. Este o "cădere" că drum inițiatic, așa cum interpretează Maria Cap-Bun, sau o cădere din Paradis, ireversibilă și conștientă de propria condiție? De aici putem intra în sfera interpretărilor personale. Din acest motiv, citatul edificator de la pagina 172 ar fi fost un motto perfect pentru cartea de față. Ținută academică a interpretării este confirmată și de prezentarea grafică sobra. Academismul nu este conferit numai de statutul de lucrare de doctorat
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
Aristotel, memoria are doi centri, atît inima, ca receptor al impresiilor sosite din exterior, cît și creierul, ca sediu de depozitare și prelucrare a lor. Psihologia contemporană distinge memoria semantica, definită că reproducere corectă a unor informații stocate, de memoria personală, capacitate de a rememora evenimente semnificative din trecutul personal. În fine, nu enumăr toate tipurile de distincții care pot fi făcute în studiul memoriei, mai important mi se pare să reținem următorul aspect, pe care il prezint foarte simplificat: există
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
al impresiilor sosite din exterior, cît și creierul, ca sediu de depozitare și prelucrare a lor. Psihologia contemporană distinge memoria semantica, definită că reproducere corectă a unor informații stocate, de memoria personală, capacitate de a rememora evenimente semnificative din trecutul personal. În fine, nu enumăr toate tipurile de distincții care pot fi făcute în studiul memoriei, mai important mi se pare să reținem următorul aspect, pe care il prezint foarte simplificat: există o memorie oarecum impersonala, o funcțiune a păstrării și
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
nu duce dincolo de el însuși". Memoria literala stabilește o contiguitate strictă între ce s-a întîmplat în trecut și ce se întîmplă în prezent, identifică toate cauzele și consecințele posibile ale episodului și mă lansează într-un fel de campanie personală și exclusivista de anihilare a tuturor celor responsabili pentru suferințele mele, numai și numai ale mele. Fără să insiste prea mult, Todorov descrie explicit acest tip de memorie ca fiind una egoistă și în același timp simplificator determinista. Amintirea exemplara
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
cîteva idei interesante, cu cîteva porțiuni de cinema adevărat, dar toate sacrificate pe altarul aceluiași gen: genul plicticos. Toți trei au reușit să intre în producție după aventuri financiare de strîngere a bugetului. Toți trei văd în cinema "o problemă personală", toți trei par să facă film în primul rînd pentru ei înșiși și în ultimul rînd pentru ceilalți; (toți trei par să fie de acord: public, ce sinistru sună acest cuvînt!). Filmul lui Carax, Pola X, e inspirat de un
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
privată, cu atat mai grasă. Formă supremă a nerușinării lor - după cum scria de curand cineva - e așa-zisul "drept la imagine". Care imagine? Imaginea de lupi hămesiți, alergând disperați după căpătuiala? Mascarea îndărătul "intereselor partidului" a celor mai josnice ambiții personale? Ceea ce uită, indiferent de culoare și direcție, politicienii români aflați în activitate e că partidul nu e doar șleahta de profitori care se înfige cu nerușinare la ciolan. Din păcate pentru ei, partidul sunt și cei care i-au votat
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
discurs a cărui valoare e dată de o profundă implicare intelectuală și chiar existențiala. Faptele devin totdeauna relevante pentru ceva mai adînc, uman semnificativ; aproape din fiecare detaliu se poate reconstitui complexul dinamic al istoriei culturale românești. În această formulă personală intra mai ales refuzul clișeelor, al ideilor gata făcute - deci pasiunea de a provoca, de a contrazice ceea ce pare dat, stabilit, obiect de consens - și nevoia de a aduce mereu în discuție punctele obscure, controversate ale istoriei limbii române. Rezultatul
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces care nu ne îndoim că va avea loc, insă care deocamdată stagnează, în temeiul explicabilelor inerții și, nu în ultimul roind, în baza intereselor personale. Alți autori nedreptățiți sînt neîndoios Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foartă, Daniel Turcea, Dan Laurențiu, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, G. Almosnino, Sorin Mărculescu, Marius Robescu, Cristian Simionescu. Fenomenul nu e unic. Cine s-ar fi încumetat, la începutul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
aici totul se oprea la Teatrul Nottara, nu cuprindea întreaga țară); răspunsurile cîtorva trecători care nu știau nimic despre el. Judecat la rece, fenomenul este normal, în ambele aspecte. Expresiile bombastice, forma fără fond sînt frecvent preferate propriilor păreri, fabricații personale. Pe de altă parte, e firesc că nu toți oamenii să știe cine a fost actorul. Deși pare ușor fantezist să primești răspunsul "nu știu", chiar în fața Teatrului Nottara, pe care l-a onorat pînă la sfîrșitul zilelor. Radu Beligan
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
teribilelor presiuni ale crizei economice mondiale și, la 5 iunie 1932, profesorul demisionează, hulit de toți. Argetoianu povestește, în memoriile sale, că regele a suit pe tron cu ideea lovirii în pluripartitism (asimilat - se putea? - politicianismului) și instituirea unei domnii personale, l-a însărcinat, inca prin vară lui 1930, pe Argetoianu, să întocmească un proiect pentru realizarea acestui scop. Argetoianu, care se credea și un mare finanțist, a întocmit proiectul, pe care regele întîrzia să-l pună în aplicare. Cînd a
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
fi nu numai conducătorul spiritului public (ceea ce, în bună măsură, era!), dar și cel al treburilor țării, conducînd-o și ca șef de guvern. Și încă unul nedemocratic, deasupra partidelor și împotriva lor, servind regelui ca prim experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult și, în împrejurările amintite, a clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două lucrări memorialsitice, dintre care, cea dinții (O viață de om) este o efectivă capodoperă a genului în literatura română. E
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de găsit adevărate minuni precum micuța Simina Ioana Croitoru (vioară). Slavă Domnului, așa s-au închis gurile cârtitoare observând prezenta în juriu a tatălui personal (ceea ce oricum nu-i în regulă nicăieri pe lume, chiar dacă acesta se abține de la punctarea candidatului cu pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă absolută, nici prezenta pedagogilor în juriile care testează calitățile propriilor lor discipoli. Din nou, chiar dacă
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
vechi, nobiliare ori domnitoare). Nepricopseala de care vorbesc e o treabă românească și se trage, între altele, din disprețul comuniștilor față de elite. De curînd, la Editură Albatros, dl Mihai Sorin Rădulescu a publicat o carte cu titlul Genealogii, conținînd cercetări personale legate de cîteva familii binecunoscute, azi că și ieri, în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare istoricului, există în studiile de acest fel și un interes în sine, pe care aș dori să-l semnalez
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]