6,588 matches
-
naval pe viață și pe moarte. Exista însă pericolul unei încleștări la fel de dramatice, cu rezultate nesigure, între Luftwaffe și Royal Air Force. Iată de ce, prima mutare pe tabla de șah era distrugerea avioanelor britanice la sol, deopotrivă cu aerodroamele militare și pistele de decolare. În acest fel se elimina pericolul ca avioanele de vînătoare britanice să intercepteze avioanele de bombardament germane și, în plus, să atace navele germane în punctele de concentrare în timpul plănuitei invazii. Comandantul forțelor aeriene germane era Reichsmarschall-ul Hermann
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și aparatele conceptuale ale unei discipline anume poate compromite întregul demers. Cu toate că foarte importanți cercetători ai mitului au utilizat o perspectivă lingvistică în studiile lor, cu surse în lingvistica lui Saussure, oferind contribuții esențiale în studiul mitului și deschizând valoroase piste în cercetare, însuși Claude Lévi-Strauss ne atrage atenția că "a compara mitul cu limbajul nu duce la nici o soluție: mitul face parte integrantă din limbă; îl cunoaștem prin intermediul vorbirii, el ține de discurs".238 Mai mult, mitologia nu trebuie confundată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la fluxul occidental. În Ungaria, banda desenată a fost un fenomen timpuriu, încă din 1861 Jókai Mór editând revista Üstökös, inspirată din germana Flingende Blatter, unde realiza textele pentru banda desenată de către Jankó János, și care ilustra aventurile lui Magyar Pista și Német Miska, în care "se arată cât de fraier e cumnatul austriac față de țăranul maghiar". József Pulitzer însuși, după ce a emigrat în SUA și s-a înrolat în armata lui Lincoln, fiind lăsat la vatră datorită fizicului său firav
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
întorc acasă în picioarele goale. Prin ploaie! Cum aș putea să uit! Râseră amândoi de această amintire. Însă Darcey se simți dintr-odată stingherită și se întoarse ca să privească pe geam. Avionul se zgudui ușor când începu să ruleze pe pistă, iar stewardesa le luă paharele de șampanie. Darcey începu să citească Newsweek. Ar fi vrut să cumpere o revistă de scandal de la aeroport, însă cu Neil alături, amintindu-și că el era totuși șeful ei și că trebuia să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
potrivită, că mă sperii. Mă îndoiesc, zâmbi ea vag. —O, Darcey, tu întotdeauna ai puterea să mă sperii. Zâmbetul lui era la fel de vag. Darcey nu știa ce să răspundă, așa că nu răspunse nimic. Apoi avionul se puse în mișcare, străbătu pista hurducăind și se înălță lin în văzduh. Zburau deasupra mării în momentul în care căpitanul declanșă semnalul de punere a centurilor de siguranță și spuse personalului de zbor să se așeze și ei deoarece se anunța o furtună pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mergem să mâncăm undeva? sugeră el după ce coborâră din avion. Pentru a sărbători. — Am sărbătorit deja, spuse ea. Am ieșit la prânz cu cei din consiliu și am băut șampanie. Nu, deșteapto. Sărbătorim faptul că nu ne-am prăbușit pe pistă. Darcey râse. — Asta nu avea cum să se întâmple. Cum zici tu. Neil o privi întrebător, iar ea ridică din umeri. —De ce nu? Te-ai gândit la vreun loc anume? Merseră la restaurantul Roly’s din Ballsbridge, unde Darcey de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și eu puțin. Dacă mama ei se distra, bine măcar că o făcea cu cineva care avea un castel, se gândi Darcey, sorbindu-și ciocolata, urmărind fulgerele care sfâșiau văzduhul și ascultând tunetele care bubuiau ca niște mingi de bowling pe pistă. Se întreba dacă Minette se simțea mai norocoasă decât Martin în urma despărțirii lor. Tatăl lui Darcey încă se lupta să își repare căsnicia cu Clem, iar asta nu era deloc ușor. Oftă. Ce ușor era să ai un plan! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
adresă morocănoasă: — Mai bine ați lua loc. Încă se Îmbracă și nu se știe cât durează. Dacă doriți, turnați-vă ceva de băut. Dispăru apoi și eu am examinat ce era În jurul meu. Apartamentul nu era mai mare decât o pistă particulară și părea tot atât de somptuos ca un decor dintr-un film de Cecil B. de Mille, a cărui fotografie era pusă la loc de cinste, alături de alte poze, pe pianul cu coadă. În comparație cu persoana care decorase și mobilase acest loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
intrat mi-am dat seama că de fapt era mai mare pe dinăuntru decât pe dinafară, și asta datorită faptului că arena era la mai mulți metri sub nivelul pământului. M-am așezat la locul meu, care era aproape de marginea pistei pentru alergări, lângă o femeie cu aer de matroană care-mi zâmbi și Înclină politicos din cap când m-am așezat. Locul din dreapta mea, care-mi imaginam că avea să fie ocupat de Marlene Sahm, era deocamdată gol, deși era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ați vrea să știți ordinea de desfășurare a Întrecerilor? I-am răspuns că da, dar am descoperit, cu jenă, că nu avea de gând să-mi Împrumute programul ei, ci să-i dea citire cu voce tare. — Primele Întreceri de pe pistă din această după-amiază sunt calificările pentru cursa de 400 m garduri. Apoi avem semifinalele și finala la 100 m. Dacă-mi dați voie să mă exprim așa, nu cred că sportivul germanul are vreo șansă Împotriva negrului american, Owens. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
același timp. Am ridicat din umeri: — Păi, pot fi tot felul de motive. Însă poate că Îi plăcea să umble din floare În floare și atât. Ea rămase tăcută preț de câteva minute după această remarcă a mea, iar pe pistă se dădu startul rundei următoare de calificări pentru garduri. Spre Încântarea mulțimii, alergătorul german, Nottbruch, câștigă cursa. Matroana se entuziasmă foarte tare, ridicându-se de pe scaun și fluturând programul. Marlene scotoci din nou În poșetă și scoase un plic: — Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Six. Numai că Von Greis a refuzat. Paul a spus că acestuia Îi era teamă să facă așa ceva. Marlene privi În jur, În vreme ce mulțimea, În așteptarea semifinalei de la 100 m, deveni din ce În ce mai entuziastă. Cu gardurile date la o parte de pe pistă, câțiva sprinteri Își făceau acolo Încălzirea, inclusiv omul pe care toată lumea venise să-l vadă: Jesse Owens. Pentru o clipă, atenția ei fu dedicată În Întregime atletului negru. — Nu că e superb? zise ea. Owens, vreau să spun. Nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
căci nu era genul care să-și toarne un prieten. — Ba e foarte adevărat, te pot asigura de asta. A, nu vreau să zic că ne-a spus cu exactitate unde anume să-l căutăm, Însă ne-a pus pe pista corectă, Înainte de a muri. — L-ați torturat? — Da. Ne-a relatat că Mutschmann i-a zis cândva că, dacă ar fi vreodată cu adevărat atât de căutat Încât să se afle În disperare de cauză, atunci s-ar gândi probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
gândurile sale despre casă și cei dragi, pe care era posibil să nu-i mai revadă niciodată. Când am ajuns la Colombia Haus, ne-am dat jos din camionete. Se putea auzi zgomotul făcut de un avion care decola de pe pista din Tempelhof, din apropiere, și când a trecut pe deasupra zidurilor troiene cenușii ale vechii Închisori militare, ne-am uitat toți ca unul În sus, fiecare dintre noi dorindu-și să se fi numărat printre pasageri. — Mișcați-vă, pocitanii nenorocite, urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de unde copiată și trecută din caiet în caiet, și puteai avea surpriza 22 să găsești, între kitsch-uri mizerabile, fragmente dintr-un sonet de Rilke sau, în întregime, El Desdichado al lui Nerval. Sub poza Nadiei Comăneci... Sprijinit de gărdulețul pistei de săritură în lungime, împreună cu Angeru, șters și rânjit, Papa cânta acum "Sus, muncitori și-nainte/ Pe drumul marii biruinți", cu un refren improvizat care suna obsesiv: "Inți, inți, ia-o-n dinți", la care cei din jur se strâmbau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
12 și 13 noiembrie, toate pe o rază de zece străzi în jurul bulevardului Jefferson, care ține de secția University. Suspecții sunt doi adolescenți albi, cu puști cu țeava tăiată, agitați - fără îndoială niște drogați. Polițiștii de la University n-au nici o pistă, iar șeful de brigadă de acolo vrea ca o echipă de la Jafuri să se ocupe de problemă. Domnule locotenent Ruley, ne întâlnim la 9 să discutăm situația, iar voi, ceilalți, dați sfoară în țară printre informatori. Jafurile comise sub influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vorbească la telefon își acoperiseră urechea liberă cu mâna. Cei care totuși lucrau pe bune erau în mare fierbere. Băieții verificau numerele de înmatriculare obținute de la Circulație și le confruntau cu adresele din Huntington Park, încercând să dea de o pistă care să-i ducă la „Roșcatul“ cu care plecase Betty Short din San Diego. Alții îi citeau scrisorile de dragoste și alți doi polițiști vorbeau cu colegii de la Circulație, încercând să obțină informații despre numerele de înmatriculare pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
hotelului Biltmore și încercăm să reconstituim mișcările lui Betty Short începând din data de 10, când Roșcatul a lăsat-o acolo, până pe 12 sau 13, când a fost răpită. Acoperim toată zona, coroborăm rapoartele din ne rugăm la Domnul ca pistele veritabile să nu se piardă în toată nebunia declanșată de publicitatea făcută cazului. — Continuă. — Știm că Betty voia să intre în lumea filmului și că trăia în promiscuitate. În plus, s-a lăudat că a apărut într-un film anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lucrat ore suplimentare. Îi tremurau mâinile, așa că i-am luat cheile de la mașină și banii și am îndesat totul în poșetă, pe care am trântit-o apoi pe capota Packardului. Știind că s-ar putea să am în fața mea o pistă importantă, i-am spus: — Puteți discuta cu mine aici sau în centru, domnișoară Sprague. Dar să nu mă mințiți. Știu că o cunoșteați, așa că dacă încercați să mă fentați, vă așteaptă secția de poliție și multă reclamă, de care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fost cu mine și tot acolo au fost și servitorii noștri permanenți. Dacă vrei să verifici, sună-l pe tata. Numărul nostru este Webster 4391. Dar fii discret. Nu-i spune unde m-ai întâlnit. Mai ai și alte întrebări? Pista mea personală în cazul Dalia se dusese naibii, dar îmi deschisese calea într-o altă direcție. — Mda. Ți-o pui și cu bărbați? Madeleine îmi atinse genunchiul. — În ultimul timp n-am avut parte de nici o partidă, dar aș face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
când am făcut filmul, pentru că eram falite și ăla ne drogase. Dacă povestea asta ajunge în ziare, tata o să mă omoare. I-am aruncat o privire lui Millard și mi-am dat seama că o crede. Instinctul îmi spunea că pista cu limbistele era o chestie colaterală. Harry întrebă: — Mexicanul i-a dat lui Betty un caleidoscop? Lorna mormăi, cu capul pe umărul lui Millard: — Da. — Îți amintești ce mașină avea? Marca și culoarea? — Cred... cred că era neagră și veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Ellis“, am rupt cererea de transfer și m-am întors să mă alătur circului. CAPITOLUL OPTSPREZECE În următoarele zece zile circul se transformă în ditamai farsa, cu câte o tragedie apărută ocazional ici ;i colo. „Scrisoarea Morții“ nu oferi nici o pistă nouă, iar cele 243 de nume din agendă au fost împărțite între patru echipe de polițiști. Numărul mic de polițiști era șiretlicul folosit de Jack Tierney pentru a lungi la nesfârșit această parte a investigației, obținând astfel cât mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o amestecătură eterogenă. Cele mai multe erau doar amice - cunoștințe întâmplătoare, amatoare de tratații gratuite la restaurant, și actrițe aspirante fără nici un viitor. Vreo douăsprezece erau prostituate și animatoare semiprofesioniste, suflete pereche pe care Betty le întâlnea prin baruri. Ne-au oferit piste care se dispăreau la o investigație mai aprofundată, ideea fiind, în esență, că Betty se prostitua pe cont propriu cu participanții la diverse conferințe în câteva hoteluri prăpădite din centru. Susțineau șovăitoare că Dalia făcea doar rareori trotuarul și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
localizate l-a opărit rău de tot. Numele lui Madeleine Sprague nu apărea în carnețel și nici nu s-a ivit în discuție cu ocazia interogatoriilor. După investigarea ceor 243 de nume, n-a apărut nicăieri nici o limbistă și nici o pistă spre un local pentru lesbiene, iar eu verificam în fiecare seară avizierele de la secția University, ca să văd dacă nu cumva vreuna din celelalte echipe s-a prins de existența sosiei Daliei. Dar nu, nici una nu aflase nimic, așa că am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
rămăseseră confidențiale, fiind un bun instrument de eliminare a suspecților, știam că a doua scrisoare era pe bune. Părerea generală a tuturor celor din Birou era că fotografia îl înfățișează pe criminal, care astfel se elimină simbolic din „peisaj“. Cum pistele oferite de scrisoarea morții și de filmul porno erau acum făcute praf, toată lumea a fost de acord că ticălosul nu va fi prins niciodată. La pariurile din vestiar cota pe „Nerezolvat“ ajunsese la paritate: 1 la 1. Thad Green le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]