5,484 matches
-
teamă a blocat ușa pe interior cât a putut de bine, împingând și el contra. A stat, a așteptat și și-a dat seama că ursul nu avea nici o intenție agresivă, mormăitul lui semănând mai mult cu un fel de plâns, dacă un urs poate să plângă. Ce să facă? Nu avea de la cine să ceară nici un fel de sfat sau ajutor. Martine în sus, Martine în jos, ce e cu tine? Cu ce pot să te ajut eu? A căpătat
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
spiritul subțire și abilitatea de se juca cu vorbele, întru alcătuirea unor versuri muzicale, bine ritmate, epigramistul știe întotdeauna să ... pună punctul pe i. Și știe s o facă în așa fel, încât, odată cu hohotul de râs, să provoace și plânsul cititorului. Ne permitem să amintim aici doar o mică parte a numelor antologate în volum, în ordine aleatorie: C.S. Nicolaescu-Plopșor, George Lesnea, Barbu I. Bălan, Cicerone Theodorescu, Caten Popescu, Aurel Tita, Ion Bindea, Nicolae Labiș, Gabriel Țepelea, Mircea Ionescu-Quintus, Zeno
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
bărbatul iubit, plecat prea devreme, dar, totuși, într-o lume mai bună, de chinul lucidității resimțit de poetă în acestă lume în care mai are încă de continuat o misiune și în care râsul e amestecat cu suspinul și cu plânsul. *** TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU Capitolul consacrat PROZEI SCURTE debutează cu un suflet tânăr ce poartă o haină mai veche de 80 de ani. Creația Doamnei Apostrof (cu acest pseudonim se semneză distinsa autoare) reconstituie în culori artistice o întâmplare reală din
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
noi mi-aduc aminte," Scria ,,Luceafărul" iubitei prin nori și constelații , ,,Din valurile vremii" vă las slovele-mi sfinte Și -,,Amorul unei marmure" prin zeci de generații! ,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visare Iubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor... ,,Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu iubire și murmur de izvor! . ,,Crăiasă din povești" ,, Ce e amorul?" printre astre? Eminul întreba tăcut în zarea unei dimineți târzii... O
DOMNULUI EMINESCU de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340324_a_341653]
-
din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Poetic Acrylic Paintings by Duy Huynh # artpeople "Omul are două aripi: harul și libertatea." - Sf.Maxim Mărturisitorul o singură pasăre întinde sfoara vieții până când limita rezistenței se frânge într-un hohot râs sau plâns nici nu mai contează sunt semne că ești viu --------------- nici un rost te zbați să respiri să reziști să trăiești să reunești cele din tine holul crește descrește se ridică praful cu aspiratoare vișinii tuburi negre te dau la o parte
DOUĂ ARIPI? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340381_a_341710]
-
am făcut referire cu anterioritate, și anume: „Trebuie să-i invidiem pe câini.”, dar, în același timp, „Să-i plângem pe oameni.” cu asupra de măsură. Personal, cred că, indiferent de secol, umanitatea a tot avut mereu motive întemeiate de plâns în raport cu propria condiție. Și, din nefericire, va mai avea multă vreme de aici înainte. Amurgul libertății de a fi avea drept semantică definitorie în infernul negru al terorii din România anilor '50 avalanșa nemiloasă a “Proceselor fără dreptate.” și a
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AM UN ALT ȚEL Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mai mi-e dor de plâns și de tristețe, de resemnări,căci zâmbetul stă treaz și doar la bucurii le dă binețe când sar al ne-mplinirilor pârleaz. Nu-mi mai aduc aminte de durere, iar ochii nu mai sunt de lacrimi plini. În trupul meu
AM UN ALT ŢEL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340405_a_341734]
-
o clipă, lăsăm ființa să ne-o zică. Plăcerea acoperă apoi descoperă treceri de noi, rădăcini cresc din ochi. Încercăm să găsim drumuri dar ne închidem de frica luminii, de aceea las toate sentimentele să spună secundei de râs și plâns de stare și infinit suspendând ruga la cuvânt. Lanțuri înfășoară mintea, turma durerilor sparge lumina, scapă nemurirea din noroc, fierul târăște destine ascunse. Murim clipe de fapt și de nimic, un preț ne strigă vina, regretul e plictis. Pe unde
AJUNGI SĂ BEI VIAŢA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340433_a_341762]
-
se cerne Cu prețul vieții ca zălog. Dar totul se transformă în lumină Știrea a fost răspândită-n rai, S-a născut într-o grădină O fecioară pe un plai. II Și fericirea se așterne Prințesa bucuriei se trezește, Iar plânsul ei, a vieții bucurie. Dar Zeii născocesc altă poveste. Se face mare... Frumusețea ei devine un noroc Numele ei este rostit în șoaptă, crește... Viața arcuiește un trist joc. Bujori cu aripi, viața, Spini sau flori, un trandafir, Norii ne
MIREASA DIN GROTA de PETRU JIPA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340519_a_341848]
-
costume protecție asemănătoare cu ale lui Robocop, având moace perfect indiferente, îl duceau pe sus la autocar, fără să se sinchisească de miorlăiturile lui. Erau ruși și, absolut firesc, nu le păsa de nimic. Ajuns la autocar Verdunel izbucni în plâns și-și dădu seama că îi iubește pe toți, inclusiv pe elevii care-l înconjurau, drept care începu să-i îmbrățișeze și să-i pupe spre nedumerirea acestora. Ei credeau că proful se pierduse intenționat de grup ca să șparlească ceva de
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
până când fiica mea s-a depărtat și am bătut la ușă. A întrebat cine este și i-am spus: Maria. Când a dat cu ochii de mine a avut o ușoară ezitare: - Ai zis că ești Maria! Am izbucnit în plâns: - Tudore, ajută-mă te rog! Maria a avut un accident. Pictorul s-a speriat: - Cum așa?! - Am sunat-o și i-am spus că nu este nepoata ta. Toată noaptea m-am gândit cum să fac. Trebuia să afle adevărul
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
rechizite, 4 persoane. Am inceput la 9 dimineață și am terminat la 10 seară. Am "ambalat" mai mult de 8 păleți de caiete, pixuri, culori, truse de geometrie etc.. De câte ori luăm o pauză, încercam să glumim ca să nu ne apuce plânsul. Dar am reusit”, povestește fondatoarea Erudit. Dar, câteodată, nu toate pachetele de rechizite își găsesc destinatarii. Anul trecut, în octombrie, din 30 de copii dintr-o clasa a șaptea, lipseau 7 copii. Părinții îi opriseră, ca să muncească la câmp. Sunt
Steli de la multinațională și visul unui băiețel care n-a ieșit niciodată din satul lui: „Să merg în excursie la Slobozia” () [Corola-blog/BlogPost/338302_a_339631]
-
aheștea iești tot on vaiet ș-on plâns. A intrat în bucătăria de vară, a strecurat laptele. În târnaț, sprijinit cu umărul pe țocul ușii, o urmăream, gânditor. Cum să-i explic că exact asta vreau, un vaiet și-un plâns cu rost care să schimbe vaietul și plânsul cu chip de neant?! Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O dzâs tata că mă scoate/ De la tot și de la toate./ De la domni și de la soarte/ Nu mă poate! Cum ț-o fi
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
A intrat în bucătăria de vară, a strecurat laptele. În târnaț, sprijinit cu umărul pe țocul ușii, o urmăream, gânditor. Cum să-i explic că exact asta vreau, un vaiet și-un plâns cu rost care să schimbe vaietul și plânsul cu chip de neant?! Foto: Arhiva personală Marcu Jură - O dzâs tata că mă scoate/ De la tot și de la toate./ De la domni și de la soarte/ Nu mă poate! Cum ț-o fi soartea. Că, dacă ț-o fi scris cu
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
sunt într-al nouălea cer. Citește? Citește enorm și e exact la vârsta când descoperă marile cărți. Primăvara asta, la 16 ani, a citit pentru prima oară „Război și pace”. A venit și mi-a spus că abia își abține plânsul, era disperat la sfârșit că se termină. „Aș vrea să mai existe 50 de volume. Nu pot să cred că se termină”. Din felul în care vorbiți și scrieți se poate vedea că sunteți extrem de atașat de familie. Am o
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
ar fi cerut să fie internat iar, ca să-și poată vedea și îmbrățișa familia. La ora 15:00 s-a întâlnit cu Adriana, într-o zonă a spitalului rezervată exclusiv acestor cazuri. O îmbrățișare cu mii de semnificații, apoi un plâns care le-a transformat suferința într-o bucurie imensă. Atunci, Adriana a cedat în fața emoțiilor și a povestit că i-a fost teamă, teamă că nu vor supraviețui: În acel moment nu mai credeam, nu mai speram. Dar am văzut
Adriana, românca salvată, cu copiii ei, după 40 de ore în hotelul îngropat de avalanșă în Italia () [Corola-blog/BlogPost/338773_a_340102]
-
explicații am rămas perplexă și m-am gândit că - Doamne, iartă-mă! - când furia atinge anumite cote, oricine e capabil de orice! În acest punct am simțit că nu mai pot, că nu mai știu ce să fac: crizele de plâns, pipi în pat, caca pe el, febra, tot ce se întâmplase în ultimele luni mă lăsase fără resurse, dar tot atunci am decis să-l mutăm din nou în sectorul 1, acolo unde se simțise atât de bine. Asta deși
„- Cum, doamnă, n-ați simțit?!...” Educatoarea care mi-a „disciplinat” copilul meu vesel de 4 ani () [Corola-blog/BlogPost/338779_a_340108]
-
au ales să se dăruiască, să lucreze aici pe șantier pentru noi. A fost impresionant, nu pot descrie în cuvinte ce am simțit”, își amintește Marius. De la „Casa Gândac” la o locuință de 85 de metri pătrați. „Am izbucnit în plâns...” Între beneficiarii proiectului de case sociale se află și familia Siraciov pe care am vizitat-o recent. În ultima zi din decembrie 2015 Loredana (35 ani), Sașa (35 ani) și cei trei copii au lor s-au mutat dintr-o
„Când am văzut sutele de voluntari pe șantier nu ne vedea să credem. Erau tineri care puteau să se ducă să își petreacă altfel timpul lor liber, dar ei au ales să se dăruiască” () [Corola-blog/BlogPost/338786_a_340115]
-
vor muta în case noi. Seara noi ne rugăm, iar copiii se rugau tot timpul să avem o casă. Nu vă pot spune ce am simțit când am fost anunțați că am fost selectați, în urma anchetei sociale. Am izbucnit în plâns...”, își amintește mama lui Matei care nici în copilărie nu a avut o locuință. Cei șapte membri ai familiei ei stăteau într-o anexă, la o fermă de creștere a vitelor. „Dimineața mergeam la mama care mulgea vacile. Ea se
„Când am văzut sutele de voluntari pe șantier nu ne vedea să credem. Erau tineri care puteau să se ducă să își petreacă altfel timpul lor liber, dar ei au ales să se dăruiască” () [Corola-blog/BlogPost/338786_a_340115]
-
atât de simple în fiecare zi. Mâncare poate fi un dar suprem. Poate mâncare să ne facă fericiți? Da, eu admit că, așa cum plâng la filme, pasaje din cărți, muzică, și mâncarea mă poate emoționa atât de tare. Pentru mine plânsul e o formă de emoție în contact cu sublimul. Dacă auzi o muzică îngerească, se ridică părul pe tine. E posibil să fi fost în pragul plânsului când am mâncat niște lucruri foarte bune. Lucrurile asta nu sunt repetabile, nici
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
din cărți, muzică, și mâncarea mă poate emoționa atât de tare. Pentru mine plânsul e o formă de emoție în contact cu sublimul. Dacă auzi o muzică îngerească, se ridică părul pe tine. E posibil să fi fost în pragul plânsului când am mâncat niște lucruri foarte bune. Lucrurile asta nu sunt repetabile, nici la mâncare, nici la concerte. Mâncarea este emoție pentru că este energie, pentru că se naște din gândul cuiva și este o întrupare. E o revelație mâncarea, nu știu
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]
-
show you mean it, to show you are not opposing the government for the sake of it, to show that you do not treat politics aș a game. "Let uș tomorrow vote for an election, let uș puț forward our plâns for Brexit and our alternative programmes for government and then let the people decide. "And the decision facing the country will be all about leadership. It will be a choice between strong and stable leadership în the național interest, with
Surpriză. Theresa May anunță alegeri anticipate în Marea Britanie. Citiți declarația integrală a premierului britanic () [Corola-blog/BlogPost/338915_a_340244]
-
mi se părea mie - că mă doare mai puțin. Eram singură și nu mă gândeam decât că omul pe care îl așteptam avea să îmi spună că sfârșitul e foarte aproape. Dacă mă gândeam mai mult la asta, mă bușea plânsul. La un moment dat, înspre mine a venit cineva. Era un bărbat ca un bunic (socotesc acum și îmi dau seama că atunci avea 77 de ani). Eu nu mi-am cunoscut bunicii, ambii au murit când eram eu foarte
Jurnalul suferinței. Bunicul cu halat alb care i-a dat de cap durerii mele () [Corola-blog/BlogPost/338465_a_339794]
-
de Paște în spital. Alături de cealaltă Mihaelă, mama Lilo. „Peste o săptămână merg acasă. Pentru două zile, apoi mă întorc. Maria mea oprește femeile pe stradă și le spune mama. Când mi-a zis soțul la telefon m-a luat plânsul. Ce să fac? Nu mai pot. S-a oprit așa, în fața unei doamne, blondă și bondoacă, ca mine. Și i-a zis mama. Știți ce m-a durut? Că nici n-a băgat-o în seamă, să se joace cu
Paștele Mamelor () [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
tacă". Vine autobuzul. Sunt bucuroasă că am scăpat de gura lor. Urc în celălalt capăt al autobuzului și simt cum lacrimile îmi inundă obrajii. Văd cum tot autobuzul se uită la mine, dar eu tot nu mă pot opri din plâns. Nu ne vom schimba prea curând Această experiență m-a făcut să realizez că societatea noastră nu se va schimba prea curând. Nu vom scăpa niciodată de gândirea comunistă, de ideea „cu cât primim mai mult, cu atât e mai
Am făcut 18 ani și acesta e primul meu protest () [Corola-blog/BlogPost/338548_a_339877]