2,443 matches
-
care cântau pe megastadioane, își parcau Ferrari-urile în piscine și erau fotografiate alături de un șir interschimbabil de blonde slăbănoage. Luke și băieții aveau cam aceeași înălțime, în jur de 1,80, plete lungi și cârlionțate. La vremea aia, bărbații cu plete erau OK numai dacă părul era lins, egal și cu cărare pe mijloc. Părul în scări, ondulat și lucios nu primea nici un punct. Când i-am cunoscut noi, nici unul dintre ei n-a apărut vreodată tuns după moda din luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cantități uriașe! La câteva secunde după ce descinseserăm, râzând și mândrindu-ne cu succesul nostru, Brigit a înghețat și m-a înșfăcat de braț. — Ia uite, mi-a șuierat ea, Băieții din Mașina timpului! M-am uitat și în masa de plete și de țoale marca Levi, i-am reperat pe Gaz, Joey, Johnno, Shake și Luke. Ca de obicei, gașca era accesorizată cu două blonde care aveau niște picioare așa de subțiri de ziceai că sunt rahitice. Ce caută Bărbații Adevărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
umerii lui, în timp ce tot trupul mi se contracta sub valurile de plăcere. Apoi, Luke a început să respire din ce în ce mai greu, să scoată niște sunete răgușite și să geamă, cotropit de plăcerea orgasmului. Ah, Rachel! gâfâia el cu mâinile înfipte în pletele mele. O, Rachel! Apoi, liniște! Luke zăcea prăvălit peste mine. Pielea i se făcuse de găină, iar capul și-l așezase în scobitura umărului meu. în cele din urmă, s-a ridicat într-un cot și m-a privit multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fi vrut să ne mai vedem. Să mă invite la cină, dacă eram de acord. Pe tot parcursul convorbirii, Brigit stătuse la un metru de mine și cântase frenetic la o chitară imaginară. își rășchirase picioarele și își scuturase sălbatic pletele, dând din cap în sus și-n jos. Pe când refuzam cu stângăcie invitația lui Luke, Brigit m-a împuns de vreo câteva ori cu coapsele, agitându-și în același timp și limba. I-am întors spatele, dar Brigit și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
asta nu poate să doarmă în propriul lui pat? m-am întrebat obosită. Și de ce erau Helen și Anna împreună? Din câte știam, se urau una pe cealaltă. Amândouă dormeau buștean, cuibărite ca niște pisoiași. Erau dulci, așa cum stăteau cu pletele negre încâlcite pe perne și cu genele răsfirate aruncând umbre pe fețișoarele lor netede. Am aprins lumina, ceea ce a stârnit un val imediat de proteste. —Ce dra...! a sărit una dintre ele șocată. Dormeam! — Stinge lumina aia de căcat, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
drumul înăuntru. Ăla-i starostele, îi explică Vasilică. El e șeful. Cristi îl privi mai atent. Era un bărbat mai în vârstă, masiv, cu fața arsă de soare și brăzdată de riduri adânci. De sub pălăria neagră, cu boruri largi, ieșeau pletele sure, lungi până la umeri. Purta cizme de piele și pantaloni negri strânși pe picior. Era îmbrăcat cu o cămașă largă, ca o rubașcă peste care trecea un chimir lat, plin de curelușe și buzunărele. În colțul gurii ținea o pipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
al nostru ce știți, dom' șef? Surprins, Cristi se întoarse brusc spre cel ce vorbise. Nu observase că zlătarii ieșiseră din apă și acum se aflau la doi pași în spatele lor. Unul dintre ei, un țigan înalt și subțire, cu plete negre și mustața subțire îl privea întrebător cu mâinile în șolduri. Imediat, femeile se apropiară și ele în fugă strigând aceeași întrebare. De aia și venirăm, interveni Pohoață, observând că Toma are o ezitare. După un moment de tăcere, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mult cu o bâtă. Surprins, Toma se opri în fața moșnea gului. Cine ești și ce faci dumneata aici? îl întrebă el, măsurându-l din cap până în picioare. Bătrânul părea a avea mult peste șaptezeci de ani. Părul îi crescuse în plete până deasupra umerilor, unindu-i-se cu mustața și barba bogată. Pielea feței, atât cât mai rămăsese neacoperită de păr, îi era brăzdată de riduri săpate adânc. De sub sprâncenele bogate, la fel de încărunțite, priveau ochii vii, de un albastru intens în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o mie nouă sute. Era virată în sepia și avea suprafața plină de crăpături. Moș Calistrat, încins cu un brâu lat și îmbrăcat în aceleași straie albe cu care-l văzuse și ieri în pădure, privea direct în obiectivul camerei. Poate pletele și barba să fi fost ceva mai puțin înspicate, dar în rest, puteai spune că fotograful îl imortalizase cu doar puțină vreme în urmă. În mâna dreaptă, ținea toiagul sau bâta aceea pe care acum o vedea rezemată de perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
gât, purta o traistă la fel de sură ca și mantia lungă ce îi atârna pe spate, prinsă cu un șnur de umeri. Pe cap avea un fel de căciuliță din lână, cu vârful lăsat într-o parte, de sub care îi ieșeau pletele lungi, albite de vreme. Ești gata, băiete? întrebă bătrânul oprindu-se în fața lor. Ce spui, mergem să închidem vâlva la locul ei din adâncuri? Ceva nu era în regulă cu vocea bătrânului, ori poate cuvintele pe care le folosea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Boris țâșnise din mașină, pornind întins spre dânsul cu gând să-l alunge de acolo. În timp ce se apropia îl studia pe intrus. Era un bărbat în vârstă, peste șaptezeci de ani, după părerea lui Godunov. Avea părul alb, căzând în plete până deasupra umerilor, o barbă stufoasă și mustață bogată, căzută pe oală. Pielea obrazului, atât cât mai rămânea vizibilă, îi era brăzdată de riduri adânci. De sub sprâncene, îl priveau niște ochi albaștri, scăpărători și deosebit de limpezi, în contrast puternic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
oră în sus e liniștită, să zicem ca Egeea în care o priveam pe Alice depărtându-se, cu părul negru ce închipuia singurul val pe suprafața mării, păr care, îndată ce l-a udat apa, a prins un ton ultramarin ca pletele Eriniilor. De lângă mine, doctorul privește și el scena cu un aer complice. Alice, studenta de la Arte Frumoase, tocmai i se confesase despre gândurile ei de viitor, care începeau cu plecarea din România, și odată și-a aruncat de pe ea tricoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
șoaptă. Pare o tipă de treabă și tu ești la fel. Celălalt tip se așeză în spatele Creței și părea trist fiind izolat de mica sa gașcă. Dirigintele începu să ne vorbească. Era un tip tânăr, de douăzeci și opt de ani, cu plete lungi de parcă ar fi făcut parte dintr-o trupă rock și nu din colectivul de profesori, cu ochi albaștri și priviri blânde, cu un glas liniștit de ardelean sadea și un zâmbet care-i făcea toată fața să lumineze. Înalt
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lucru. Colegii cântau și ei, chiar și Mihai, băiatul pe care cumva îl agresasem. Cenaclul lui Păunescu era mai mult decât o mișcare culturală pe atunci, devenise un mod de a fi pentru cei tineri, eram generația în blugi, cu plete și cu mult suflet, băieți ce fumam țigarete Carpați și visam la fete cu rujuri și farduri. Îmi mai amintesc că purta la gât un pix lung, de plastic, cu capac rotund și turtit ca o acadea, pictat în multe
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
puteam apropia brațele de corp și stăteam țeapănă ca un extraterestru. Numai antenele îmi lipseau. Dar problema majoră era chipiul, care trebuia pus într-un anumit fel. Nu mai știu exact cum, dar știu că poziția lui era incompatibilă cu pletele mele ondulate de pe vremea aia și bretonul foarte lung. Eram și eu hippy fără să fi știut sau să fi vrut. Așa că, de fiecare dată când ajungeam, după lungi peripeții, că locuiam departe de facultate și cu hainele alea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
alt balaur, fiindcă aveam părul tapat și lăsat pe spate și m-am și pudrat un pic, să ascund nenorocirea din frunte. Panglica am pierdut-o, era elastică și mi-a zburat din cap când am zvâcnit mai aprig de pe plete, m-a și pocnit peste o ureche cu clemele alea metalice și n-am mai găsit-o nici după ore; să facă borș cu ea cine-o găsește, mai bine port una împletită. Matricolă iar n-aveam; în ultima clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un burete, fac apă pe jos, dar ce mai contează, miroase a săpun bun și a abur, pe umeri pletele-mi curg râu și mama vine să mă ajute să le spăl, vrea să pună oleacă de oțet în apa de clătit, îi zic să nu pună, că mi se face părul prea moale și eu nu știu cum să-l fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
prea nevinovata, Fecioara Maria naște pe Mesia." Dar mie îmi place, cel mai mult, să merg cu grupul meu format din verișorii veniți și ei în vacanță , din copiii vecinilor bunicii și împreună, cântăm pe Moș Crăciun. Moș Crăciun cu plete dalbe, a venit de prin nămeți și aduce daruri multe la fetițe și băieți... Moș Crăciun, Moș Crăciun! Din bătrâni se povestește că-n toți anii negreșit Moș Crăciun mereu sosește niciodată n-a lipsit... Moș Crăciun, Moș Crăciun! Și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
bine de călătorit. După ce a trecut de băiatul care ducea două găleți pline cu apă, s-a gândit să întoarcă capul să-l mai vadă odată pe cel care-i vestea o călătorie cu succes. Tânărul, un blond reușit cu plete ce-i acopereau umerii, cu niște brațe lungi, adus puțin de spate din cauza găleților grele care-l trăgeau la pământ. Când mergea aducea picior peste picior, parcă era la cosit pe o coastă abruptă. La un moment dat tânărul s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
i se mai spune de către unele persoane, cărora el le-a făcut câte un bine. Era un bătrânel de statură mijlocie, îmbrăcat în cămașă și pantaloni din cânepă peste care era încins cu un brâu din in împodobit cu nestemate. Pletele-i albe ce curgeau peste umeri și spate, până sub omoplați se scăldau în razele soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ivi dinaintea ochilor lui Victor, cu un cap proporțional cu trupul, din care ieșea un chip încântător și perfect conturat, ce părea a fi sculptat de mâna ușoară a unui înger, și din care se revărsau cu grație în valuri pletele-i desfăcute peste umerii fermecători, de dimensiuni egale. Iar, în centrul acestor forme de zeiță, stăteau doi ochi albaștri... Ce-i drept, întâlnim uneori persoane ce par atât de distinse și de nobile, atât de pure și fără de cusur, încât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
timpului, orele se opresc și timpul însuși devine ireal, oprit în lumina soarelui, etern... iar asta numai pentru că este și ea acolo. În ochii ei se amestecă întinderi nesfârșite de oriont azuriu, imensitatea absolută a infinitului de lumină limpede, directă... Pletele ei amintesc de libertatea plantelor care se unduiesc pe malul unui râu sau a ierburilor misterioase, aromate, căldura indescifrabilă și culoarea scoarței de tei... tot ceea ce ating mâinile ei capătă viață și se dezvoltă, ca și cum ar transmite acea prosperitate a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
era la fel de incert ca și misterul împrejurimilor, și atmosfera încărcată de aromele copleșitoare ale verii era favorabilă acelui noroc al destinului, faptul că eu mergeam spre ea și ea venea în direcția mea... M-a văzut și a surâs oarecum, pletele îi ascundeau expresia, însă când s-a apropiat și a ajuns în fața mea, mi s-a părut că totul avea deodată sens și înțeles absolut, totul avea un rost anume, și am știut că aș fi stat acolo în stradă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
rămăseseră pe pământul uscat al cărării... E al meu, eu lam găsit! s-a bucurat ea triumfătoare și a ținut solzul în soare câteva clipe, apoi s-a apucat să și-l prindă la clama pe care o avea în plete. Era să te lovească! i-au spus Hamsterii. Asta s-o credeți voi! le-a răspuns ea nepăsătoare și a pornito înainte pe cărarea prăfuită. Ne-am reluat drumul. Soarele începuse să apună, iar nouă ne era foame. Mai aveam
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cu adevărat că vom avea și noi una vreodată. Prin dreptul cinematografului Patria am zărit o tipă trăznitoare. Am rămas înlemniți: ce pulpe în ciorapi de plasă neagră, ce fund rotund și ce mijloc subțire, ce țoale pe ea, ce plete de sârmă roșie, răsucită în mii de feluri... Ne-am învârtit în jurul ei ca s-o vedem și din față: cum putea avea așa pereche de țâțe, așa de perfecte cum numai în albumele de artă - care pe-atunci ne
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]