2,800 matches
-
stabil, înainte de a începe să fie utilizată drept mijloc de efectuare a schimburilor. Pe scurt, banii nu pot fi creați din ceva ce nu există, prin contract social ori prin emiterea de tichete de hârtie purtând noi denumiri". Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 372 "În forma cea mai primitivă a schimbului, când două mărfuri se schimbă una pe alta, fiecare dintre ele este mai întâi echivalentă cu un semn care exprimă valoarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
10. 1068 www.mises.ro, p. 1. 1069 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 203. 1070 Jörg Guido Hülsmann, Băncile nu pot crea monedă, www.mises.ro, p. 1. 1071 Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 1. 1072 Ludwig von Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 33. 1073 De altfel exprimarea nu este aproximativă. Și Mises
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
azi independența băncii centrale. 1074 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 352. 1075 Lucrare originală: Friedrich Hayek, The denationalization of money, Londra, The Institute of Economic of Aides, 1976. 1076 Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 2. 1077 Murray Rothbard desființează această idee numind-o "utopie". Iată ce spune: "Planul lui Hayek pentru denaționalizarea banilor este utopic în cel mai rău sens. Nu fiindcă este radical
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
www.mises.ro, p. 2. 1077 Murray Rothbard desființează această idee numind-o "utopie". Iată ce spune: "Planul lui Hayek pentru denaționalizarea banilor este utopic în cel mai rău sens. Nu fiindcă este radical, ci pentru că nu ar putea merge" (Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, p. 4). 1078 www.mises.ro 1079 Ibidem, p. 1. 1080 În de acum celebra lucrare Manifestul partidului comunist, Marx și Engels folosesc o metaforă binecunoscută asemuind în mod forțat comunismul cu o stafie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monetară banii sunt aleși pentru acest scop". Ludwig von Mises, "Calculul economic în societatea socialistă", www.mises.ro, pp. 12-13. 1208 Ludwig von Mises, Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro, p. 17. 1209 Ibidem 1210 Hans Hermann Hoppe, Pledoarie economică și etică pentru secesionismul european, www.mises.ro, p. 2. 1211 Nu există o scriere care să demonstreze mai clar că socialismul a fost o utopie, în afara Declarației Universale a Drepturilor Omului, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Mai departe însă, fiecare grupare politică încerca prin mijloacele de care dispunea să-și facă cunoscute ideile și liderii. Diferențele continuau să existe și în interiorul aceleeași familii politice. Astfel, în ședința din 11 septembrie 1859, Mihail Kogălniceanu rostea o caldă pledoarie pentru o analiză atentă asupra legislației belgiene pe care o considera potrivită spațiului românesc din moment ce statul de la nordul Dunării era comparat chiar de lideri politici occidentali cu Belgia, România fiind denumită "Belgia Orientului"97. Chiar dacă până la preluarea modelului belgian de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nu era o idee străină mediului politic românesc. Forma de guvernământ și relațiile dintre puterile statului reprezintă, pentru politografii români din secolele XVIII-XIX, o preocupare importantă. Printre soluțiile avansate în cadrul acestora există multe care fac referire la monarhia constituțională. O pledoarie pentru aceasta poate fi constatată mai întâi în memoriile din deceniul trei al secolului al XIX-lea, unde găsim argumente pentru o "formă de cârmuire" bazată pe Constituție și o "monarhie mărginită". Pentru unul din politografii epocii pe nume Marcovici
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București, în rapoartele sale din 1838 către lordul Clarendon, își exprima convingerea că unirea sub un prinț străin era o necesitate pentru societatea românească. Aceeași convingere o împărtășea și R.G. Colquehuon, care consemna, la 19 august 1856, numărul mare al pledoariilor pentru aducerea la tronul Principatelor a reprezentantului unei dinastii străine, dar și numele unui candidat intern cu șanse mari de izbândă: Ion Ghica 241. Tot acum o mare parte a elitei politice românești, deși se afla în exil, desfășura o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ereditar 246. Paul Bataillard, demonstrând faptul că știa bine și contextul geo-politic european, excludea dintre variantele rezonabile posibilitatea ca noul șef de stat să fie turc, grec, rus, austriac sau german 247. Nu lipsite de importanță pentru cauza românească deveneau pledoariile lui Louis de Naleche, J.A. Vaillant 248 sau Edmond Textier, ultimul evidențiind avantajele și prestigiul pe care le-ar fi obținut Franța în cazul realizării dezideratelor naționale ale românilor 249. Realiști fiind, cu toții conștientizau greutatea îndeplinirii unuia din dezideratele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei legături cu familiile domnitoare ale Europei la stabilitatea noului stat, dar și compromiterea domniilor pământene, considerate a fi regimuri favorabile anarhiei și corupției 259. Destul de convingător în pledoaria sa pentru un prinț străin pe tronul Principatelor era și C. Hurmuzaki, care sublinia rolul unei soluții de acest tip în eliminarea luptelor dintre diferitele grupări politice, în încercarea lor de a-și desemna un viitor șef de stat, apoi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Flandra. Intuind opoziția pe care această propunere avea să o întâmpine la Bruxelles, diplomatul belgian raporta superiorilor săi hotărârea locuitorilor de la nordul Dunării de a face, prin alegerea lui Filip, un nou pas spre constituirea unui stat independent 292. În ciuda pledoariilor pe care le făcea amintitul diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele sale despre ordinea și liniștea din întreaga țară, dar și despre manifestațiile de simpatie față de Filip de Flandra, răspunsul negativ al guvernului belgian va fi comunicat oficial
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în mod direct liderilor politici reuniți la Paris pentru a decide în privința viitorului Principatelor. Documentul pe care I.C. Brătianu îl trimitea la 30 martie 1866 guvernelor occidentale, intitulat Apel al românilor către Conferință, căpăta mai întâi de toate forma unei pledoarii în favoarea prințului străin și a monarhiei ereditare. Textul, publicat în limba franceză și apărut sub forma unei broșuri la Paris, dovedea o documentare serioasă din partea autorului, prin incursiunea realizată în istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acum rolul identificării unor noi argumente pentru susținerea prințului străin. Referirile la rivalitățile ce apăreau de fiecare dată, între familiile boierești, pe tema tronului celor două Principate și consecințele ce decurgeau automat de aici ocupau un loc important în noua pledoarie a lui I.C. Brătianu. Examinând atitudinile marilor puteri față de români, accentul cădea din nou la finalul memoriului asupra relațiilor cu Poarta, care trebuia și ea convinsă de faptul că, prin soluția principelui străin, românii nu doreau o rupere a relațiilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unui prinț străin producea noi speranțe. Evenimentului din 11 februarie îi erau dedicate mai multe imnuri și poezii 371. Un text interesant ce apărea în acest context era cel al lui George Petrescu, profesor de drept public, ce realiza o pledoarie bine argumentată pentru instalarea unui prinț străin ce urma să îndepărteze intrigile din afară, să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era cel francez 389. Aceasta trebuie să fi fost și explicația pentru rezerva totală a Prusiei, ce nu se implica în susținerea candidaturii lui Carol și prefera să adopte în timpul dezbaterilor de la Paris mai mult o poziție de secondare a "pledoariilor" franceze 390. Oricât de abil ar fi fost guvernul prusac, motivul real pentru care acesta nu susținea deschis candidatura prințului Carol la tronul României era detectat de ambasadorul Franței la Berlin, Benedetti. Acesta informa la 6 aprilie 1866 pe Drouyn
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea unor noi lupte între partidele politice 413. Mesajul acesta, pornind de la o realitate istorică am putea spune, avea să fie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
că unii dintre cei implicați se făcuseră deja cunoscuți ca susținători ai alegerii unui domnitor român sau chiar a revenirii la situația anterioară anului 1859487. Unul din adversarii ideii prințului străin era Nicolae Ceaur Aslan. Bun orator, acesta folosea în pledoariile lui idei dintr-una din lucrările cunoscute ale lui Nicolae Istrate, și anume Asupra puterii legiuitoare și privilegiile Principatelor Moldo-Române apărută în 1856488. O grupare deloc de neglijat datorită componenței sale era "Partida" ieșeană pentru aducerea unui domn pământean, formată
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
românii își arătau dorința de menținere a Unirii au loc la Botoșani, Roman, Dorohoi, Bacău, Bârlad, Vaslui 506. Cei care luau cuvântul în timpul acțiunilor ce se desfășoară acum cereau alegătorilor să voteze în favoarea instalării lui Carol în fruntea României. Numeroase pledoarii se făceau în această perioadă nu doar pentru alegerea prințului de Hohenzollern ca domnitor al României, ci și în favoarea eredității tronului 507. Unele publicații criticau guvernul român pentru că tolerase propaganda împotriva Unirii 508. În aceste condiții, plebiscitul nu putea să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rândul său îl proclamă sub numele de Carol I"520. Sancționată de către Carol I la 30 iunie 1866, noua Constituție deschidea un alt capitol în lupta politică românească: alegerea, în toamna aceluiași an, a unui nou Parlament. În aceste condiții, pledoaria unui grup de lideri conservatori în favoarea unei continuări a colaborării între reprezentantanții celor două curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
impactul negativ al politicilor publice centraliste asupra intereselor locale și individuale. Întregul demers inițiat de Iordache Beldiman, Constantin Dimitrie Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mârzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu 522 putea fi considerat o pledoarie în favoarea punerii în aplicare a principiului descentralizării (inclus în noua Constituție), văzut ca modalitate de respectare a intereselor locale ale Moldovei. Nota conservatoare a angajamentului politic menționat ieșea în evidență și prin exprimarea opțiunii pentru un "progres realizat cu prudență
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politic care încerca o justificare a modului în care urma să fie redactat și aprobat celebrul articol șapte din Constituție care reglementa problema acordării cetățeniei române. Lui i se adăuga la 18 iunie 1866 Nicolae Voinov care, după o scurtă pledoarie în favoarea principiilor liberale din proiectul constituțional concludea prin evocarea aceluiași pericol evreiesc și a necesității limitării participării acestora la viața politică 614. Dorind să arate că argumentația sa nu era una antisemită, Voinov vorbea tot acum de posibilitatea ca o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din Parlament continuau în aceeași linie a pericolului pe care l-ar fi reprezentat pentru societatea românească acordarea drepturilor politice pentru evrei. De la tribuna Parlamentului, deputatul Scarlat Voinescu simțea și el, la rândul său, nevoia să aducă ca argument pentru pledoaria sa documente statistice din a căror lecturare auditoriul putea înțelege amenințarea pentru societatea românească reprezentată de numărul mare al evreilor 622, mai ales pentru proprietățile agricole din Moldova 623. Atmosfera epocii sau chiar propriile convingeri duceau acum la apariția unor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să redea libertate și independență, frontierele să revină la cele din 1939. A dezvăluit cu mult curaj rolul nefast a lui W. Churchill a cărui cadouri pentru URSS au creat regimuri de robie În estul continentului. Un alt domeniu al pledoariilor Înaltului Prelat privea exilul românesc. În anul 1945 a fondat Eparhia Românilor din Europa de Vest și care În 1949 a devenit Eparhia Românilor din streinătate cu sediul la Paris. Mitropolitul Visarion Puiu a făcut demersuri spre Înființarea parohiilor românești În țările
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
termini: “O carte care este fără Îndoială unul din cele mai durabile monumente... Închinate culturii românești din Basarabia, În perioada primei ocupații rusești”. Patriotismul distinsului cărturar se ilustrează nu numai prin adevărurile istorice privind Basarabia, dar și prin referiri și pledoarii privind românii aflați În comunități de peste hotarele țării. O bursa de studii acordată de statul roman i-a dat posibilitatea să viziteze biblioteci dar și conaționali din Cehoslovacia, Polonia, Serbia, Macedonia, Grecia. Într-un eseu semnat de publicistul Vlad Pohilă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]