2,467 matches
-
edificare, că în ceea ce mă privește, am luat din prima clipă atitudine în favoarea Frontului (Radio Iași, Cronica, Dialog, Convorbiri literare etc.), bucuros că setul de idei directoare anunțat de acesta în primul moment răspundea deplin aspirațiilor spre libertate, democrație și pluralism politic ale poporului nostru. Consiliul Frontului declara atunci că, ținând seama de golul de putere creat prin abolirea dictaturii, el va conduce țara până la desemnarea prin alegeri libere a noilor structuri. Principiul separării puterilor în stat (legislativă, judecătorească, administrativă), principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ajunge la haos. Mai mult, Consiliul Frontului declara că nu are de gând să urmeze nici un "model" preexistent, de nicăieri, ci va căuta să pună la lucru unul original, deductibil din realitățile românești. Se îndepărta astfel dintr-odată de ideea pluralismului și revenea la un concept totalitar (cuprins de altminteri și în denumirea de front), care în circumstanțele de acum nu putea să nu irite o lume sătulă de experiențele voluntariste și de căutări sterile, experiențe și căutări ce au eșuat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nici să ne integrăm convenabil în lume fără a adopta norme a căror eficiență a fost deja verificată de istorie și un limbaj care să ne facă apți pentru dialog. Am salutat de la început decizia Frontului de a merge către pluralism și democrație, mă disociez de el în momentul când reduce practic la o formă goală pluralismul și promite implicit o nouă experiență de tip totalitar. Dacă am înțeles bine ce s-a întâmplat în timpul din urmă, la noi, mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deja verificată de istorie și un limbaj care să ne facă apți pentru dialog. Am salutat de la început decizia Frontului de a merge către pluralism și democrație, mă disociez de el în momentul când reduce practic la o formă goală pluralismul și promite implicit o nouă experiență de tip totalitar. Dacă am înțeles bine ce s-a întâmplat în timpul din urmă, la noi, mi se pare că altă concluzie nu se poate trage și că datoria oricui înțelege astfel sau oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înfiripată după un demisecol de dictatură (regală, militară, comunistă), este prea expusă în zile ca acestea pentru a nu stârni legitime îngrijorări. Garantul ei nu poate fi un ins, oricât de bine intenționat, ci un sistem instituțional care să asigure pluralismul. Nu e nevoie să ne căznim noi a defini ce înseamnă aceasta și la ce obligă factorii de putere în clipa de față. Orice manual de politologie ne poate edifica. După câtă mizerie am îndurat, fiindcă am permis să se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
puterilor în stat. Ideea fusese proclamată din capul locului de Consiliul Frontului, dar abia acum capătă ființă, practic, fie și nedeplin, pentru că în noul organism majoritatea aparține tot Frontului, care dispune mai departe de atuuri considerabile și în teritoriu. Recunoașterea pluralismului sub această formă e un pas înainte spre democrație și se cuvine salutată ca atare. Te întrebi însă de ce a fost nevoie de insistențe și presiuni pentru a se ajunge aici, adică la respectarea unui principiu asumat din capul locului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
partidele politice e un fapt pozitiv, să sperăm că doar întâiul dintr-o serie ce ar trebui să asigure un dialog activ și fecund în viața socială a țării. Opinia, II, 40 (7 feb. 1990), p. 1,2 SUB ZODIA PLURALISMULUI Încă o dată, împrejurările confirmă vechea intuiție care atribuia istoriei un dublu sens: de realitate fenomenală și de reflecție metodică asupra acelei realități. Ritmul precipitat al evenimentelor, mai ales în veacul nostru, a făcut ca această ambiguitate să fie și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mișcarea ei fără istov. Depășind evenimentul, ea regăsește solidaritatea devenirii umane în fapte de civilizație și cultură, adică în idei, mentalități, valori, tehnici surprinse în inepuizabila lor diversitate. F. Braudel a făcut, chiar, undeva, elogiul eterogenului în istorie, pledând pentru pluralism și toleranță. "Din parte-mi, spunea el, orice poziție istorică mi-a părut întotdeauna acceptabilă, numai să nu excludă vreo poziție pe care se poate situa istoricul". E lesne de observat coincidența dintre această atitudine în plan istoriografic și deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
găsi analogie în Europa centrală și de sud-est. Aici, colectivizarea agriculturii s-a făcut cu mijloace de o extremă duritate, comerțul particular a fost abolit, artizanii reduși la neputință. Principiul partidului unic a făcut apoi să se interzică prin lege pluralismul, pe când în alte țări din zonă rudimente din opoziția parlamentară au fost păstrate până când vântul reformist din ultimii ani le-a putut da o nouă valoare. Așa se face că în alte țări, inclusiv în Bulgaria, s-a putut dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu intră în competiția pentru putere, tinzând numai să asigure un climat favorabil, să contribuie la formarea societății civile, se bucură de același tratament. Captivă a unei mentalități totalitare, puterea nu suportă nici o alternativă reală. Dacă era silit să accepte pluralismul, admis pretutindeni, acesta trebuia redus la forme goale, ceea ce explică mulțimea de partide roind sub pulpana feseneului, dar neinteresate să articuleze o reală opoziție. Să ne mirăm că omul simplu e încă atât de refractar la ideea de partid? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai situația în lume și a concepe apoi un program de fasonare. Convorbiri literare, 2 (22 februarie 1990), p. 12 ÎN CĂUTAREA SINTEZEI Ostilă prezumției rasiale, ca și veleităților de hegemonie, lumea de azi a devenit mai sensibilă parcă la pluralismul culturii și mai dispusă a organiza o "casă comună" care să se confunde până la urmă cu planeta însăși. În această perspectivă, până nu demult o pură utopie, orice reflecție sistematică pe marginea unor focare de cultură, a iradierii și aculturației
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
stă în raport direct cu spiritul competitiv, stimulat prin societăți, academii, uniuni de creație, ș.c.l. Toate presupun organizarea profesională, solidaritate de breaslă, deschidere spre lume. Nicicând un asemenea spirit n-a fost mai necesar ca acum, stimulator al pluralismului și al economiei libere. El poate fi asimilat din culturile mai bine sedimentate, însă și din propriile noastre experiențe pe linia unei modernizări mereu interzise, mereu blocate de vicisitudini geopolitice. Proliferarea inițiativelor decurgând din acest spirit, în ultimul timp, e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
L'inevitable question 27 Le statut de l'intellectuel 30 Une stratégie mélioriste 33 Continuité et fracture 37 Tabus désuets 39 Le défi paternaliste 41 Timeo Danaos 43 Etrange symétrie 45 Un pas en avant 48 Sous le signe du pluralisme 50 La force de la nonviolence 53 Pour "La proclamation de Timișoara" 55 Le sommeil de la raison 57 Pro memoria 59 La nostalgie de la vérité 63 La seeonde mort 66 Vade retro.... 68 Notre espoir 72 La marche de la révolution ....75
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Omul sfințește locul 3 Deschidere spre ce? 3 Inevitabila întrebare 3 Condiția intelectualului 3 O strategie melioristă 3 Continuitate și ruptură 3 Tabuuri desuete 3 Sfidarea paternalistă 3 Timeo danaos... 3 Strania simetrie 3 Un pas înainte 3 Sub zodia pluralismului 3 Tăria nonviolenței 3 În sprijinul "proclamației de la timișoara" 3 Somnul rațiunii 3 Pro memoria 3 Nostalgia adevărului 3 A doua moarte 3 Vade retro 3 Speranța noastră 3 Mersul revoluției 3 Civism sau voință de putere? 3 A patra
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Astfel, în timp ce diferența de terminologie, "înalt" / "jos", "de elită" / "de masă" este estompată, legile economice și de consum translatează în cultură, unde se impun. Cultura populară se legitimează, așadar, ca formă a consumismului, pendulând între omogenizare, globalizare, standardizare și eterogenizare, pluralism, diver-sitate8. Încorporată consumismului, cultura populară este apropriată de structuri culturale transnaționale, democratizată și transformată în "stilul de viață" al unui popor sau al unei comunități 9. Această sintagmă ("stilul de viață al unui popor sau al unei comunități"), aparținând lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
oricărei apartenențe sociale (1998). Toți acești autori se inspiră, în parte, din filozoful american Walzer, care fondează structura socială pe ceea ce el numește "sfere de justiție", adică diferite regimuri de repartizare a "bunurilor sociale" (Sphères de justice. Une défense du pluralisme et de l'égalité, Seuil, Paris, 1997, ed. I engleză, 1983). În aceste perspective, se poate ajunge la a substitui unor clivaje de clase a priori alte clivaje care se dovedesc a posteriori mai determinante. Vârsta face parte din aceste
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este principiul explicativ al dominației. Culturile populare, credea Gramsci, pot avea o coerență și o reală autonomie. Până la urmă, cum sugerează Heinich, poziția lui Bourdieu nu urmărește oare să reducă lumea culturală la două dimensiuni, în loc să vadă în ea un pluralism de valori și o multitudine de puncte de vedere? • Poziția cercetătorului: obiectivitate superioară sau normativitate comună? Există o ambivalență în poziția lui Bourdieu, care, pe de o parte, afirmă obiectivitatea și reflexivitatea cercetătorului și, pe de altă parte, multiplică luările
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
provizorat. "Universalul, generalul și atemporalul sînt subminate de particular, de local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de vocabulare și de vreme ce vocabularele sunt create de ființe umane, la fel sunt și adevărurile". (Rorty, 1998, p. 60) Ideea este întărită și de Pier Aldo Rovatti, atunci când afirmă că trăim "în epoca rațiunilor multiple" și că "gândire "slabă" înseamnă pluralism". (Vattimo/Rovatti, 1998, p. 60) În fond, gândirea slabă se întâlnește cu relativismul lui Protagoras, chiar dacă ideea omului- măsură este privită de unii gânditori ca referindu-se la individ, iar de alții ca referindu-se la umanitate: Atunci să vedem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
clasă, pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost vreodată un proiect educațional
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost vreodată un proiect educațional (cu excepția
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Pier Aldo Rovatti au denumit "gândire slabă": "Este un mod de a spune provizoriu, poate chiar contradictoriu" (Rovatti/ Vattimo, 1998, p. 8), dar care se dovedește adecvat unei epoci a "rațiunilor multiple" (Rovatti, 1998, p. 43), deoarece "gândire "slabă" înseamnă pluralism" (Rovatti, 1998, p. 43). Autoritatea unui purtător colectiv aflat în rețea este o autoritate slabă; purtătorul și expertiza sa stau sub semnul "provizoratului", subiectul autorității nu mai are nevoie de argumente pentru a recurge la un purtător, iar domeniul nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și se intersectează cu produsele și cu procesele tehnoștiinței, ale culturii și ale societății. Refuzând un model unificator, original și esențial, proliferările imaginale, singularitățile subiective și fluxurile mașinale ale spațiului virtual întrerup asemănarea, opoziția și ordinea prin turbulențele, dezrădăcinările și pluralismele care marchează raportul dintre identitate și alteritate în mediul online. Neîndeplinind sarcinile unei totalități primordiale sau ale unei finalități absolute, avatarul intervine în lumea virtuală în mod contingent și parțial, cuplându-se permanent cu alte sisteme și experimentând la granița
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este redusă la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
exclusivității unei semnături nu a stabilizat orientările ziarelor noastre, fiindcă sistemul încă foarte personalizat al patronatului din medii urmărește ținte punctuale și pe termen scurt, o strategie avantajată de confuzie, nu de clarificarea doctrinală. Astfel, avem un ciudat Ersatz de pluralism: Ziua sau Cotidianul, pentru a da numai două exemple, nu pot fi caracterizate din punct de vedere ideologic, deși ambele au legături strânse cu grupuri de interese și chiar tabere politice aflate în conflict. Neoortodoxismul conviețuiește la același ziar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]