8,496 matches
-
pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată, acceptă imediat și porniră împreună, mai târziu, pe înserat. Fără multă tevatură, se-nvoiră și-n curând, haine zăceau pe podele, partida prefigurând. Însă el, fără vreo grabă, o roagă să se lungească, să-l privească surâzând, încercând să-l cucerească. Zi de zi se rezăzură, întâlniri lungi, voluptoase, ce încet se transformară în partide amoroase. Când a terminat tabloul, pictorul
TABLOUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375620_a_376949]
-
Tot mă țin de ea , vorba vine, atârn de un fir de ață. Degeaba....nu mă ajută. M-am hotărât să îl tăi. În fiecare zi tăi câte puțin și aștept să cad în gol. Să mă lovesc de acea podea rece, care să îmi spună că am revenit la realitate. Dar nu reușesc. De fiecare dată când îmi revine imaginea lui în minte , măi înnod o bucățică din fir. Acum nu mai știu ce să fac. Sunt confuză. Să aștept
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
unui asfințit și în fața mea tunelul pe care scria « Viața » și sub viața, « Realitate », iar pe pereții încăperii scria « Imaginație ». Am dat să mă ridic, aproape sigură de ce aveam să fac, dar m-am uitat încă o dată în jos, la podea. Atunci l-am observat. Era și el acolo. Stătea întins pe spate și se uită la mine zâmbind. Acum știu de ce nu mă trăgea la suprafață. Era în aceeași situație ca mine. I-am zâmbit și m-am așezat la
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
ce depășea cu mult vreo sută treizeci de kilograme în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un WC undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută podeaua, că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate așa cum am
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
avea o fetiță, Papelcuța. Casa lor era mică, dar strălucea de curățenie, pentru că fetița era harnică și o ajuta mult pe mama ei, care muncea din greu cât era ziulica de mare. În chiote și veselie, mătura, ștergea praful, spăla podelele, ba mai spăla și geamurile, dădea la păsări grăunțe și avea grijă de paznicul casei, un cățel negricios, care nu lăsa pe nimeni să se apropie, anunțând venirea oricărui străin cu lătratul lui. Într-o zi, mama îi spuse să
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
deloc ,spre nemurire. - „ Iubire imposibilă ” ,a regizorului Luigi de Vitto ... Se aștepta la asta. Înțelesese aseară că omul nu e deloc ghinionist. Chiar și atunci când dă cu pumnul în baltă ,norocul se întoarce deasupra ghinionului și i-l trântește la podea. Înțelesese însă, cu mult mai mult de-atât. În spatele unui regizor de succes se află întotdeauna o actriță fascinantă.... * Hotelul Carlton Intercontinental,construit în 1911,păstrează prin arhitectura lui aristocratică,Belle Epocue ,strălucirea acelor vremuri. Situat chiar în centrul orașului
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
din model, dar și spontane, papuci de plastic, lanțuri și cruci la gât, brățări, ceas Bvlgari cu diamante din sticlă de sifon, plus, evident, incisivi auriți. Era nemilos cu subordonații și numai doamna Anghila Swordfish, născută Barracuda, putea să spele podelele cu el, de câte ori voia mușchiul ei de mare doamnă. La modul cel mai sincer, dacă nu erai nepotul, cumnatul sau, hai să spunem, protejatul doamnei, nu era indicat să-i fii prin preajmă în momentele sale de acțiune! Dar, nu
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
2016... IV. DÂNSUL VIEȚII, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Asculți acorduri înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
pe langă trupul suplu că al unei belerine , dându-ți un farmec aparte. ... Citește mai mult Asculți acorduri înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele dinspre răsărit era o masă și câteva scaune de lemn fără spătar. Camera de oaspeți nu se deosebea prea
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele dinspre răsărit era o masă și câteva scaune de lemn fără spătar. Camera de oaspeți nu se deosebea prea mult de cuină. Podeaua era tot de pământ. Două paturi cu
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele dinspre răsărit era o masă și câteva scaune de lemn fără spătar. Camera de oaspeți nu se deosebea prea mult de cuină. Podeaua era tot de pământ. Două paturi cu strujac se aflau de o parte și de alta a camerei. În mijlocul camerei era o masă înconjurată de patru scaune. O ladă de zestre stătea lângă ușa de la intrare. Această cameră nu avea
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
casă a început treptat să primească o nouă înfățișare. În câteva luni imaginea arhaică s-a pirdut în umbra unei vile luminoase, zugrăvită în culori calde. Nici interiorul nu mai păstra nimic din amprenta trecutului. Camerele au fost mobilate imediat. Podeaua de la bucătărie a fost acoperită cu gresie iar cea a camerei de oaspeți cu parchet. Coridorul întunecat ieri era acum luminos. Florile de asparagus ce-l împodobeau te făceau să te simți ca într-o grădină vie unde armonia îți
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
bună dispoziție, fiind foarte vesel, trecând pe la Poeni să cumpere niște pește pentru o masă festivă,în Salonul Stațiunii piscicole, Laurian Gabor, care îl însoțea, a auzit o chemare înăbușită. Ducându-se repede l-a găsit pe poet trântit pe podea la ieșirea din salon. Ultimele lui cuvinte au fost: „Cu mine ați terminat!” Ultima lui dorință a fost să fie înmormântat la Cicea, aici unde s-au împletit dragoste cu bucuria, dorințele cu suferințele. Din păcate la moartea lui Mausoleul
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
identic cu ce și-a dorit creatorul, poate diferit, comunicând, interactivând. Purcărete ne poartă pe o insulă misterioasă. Interiorul palatului pare doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în care totul se clatină, podeaua se învârtește amețitor și pereții glisează (magie? beție?), o lume pe dos (candelabrul iese din podea), o lume a hârtiilor suflate de vântul furtunii și din care rămâne doar esența: cartea, cărțile, făcute tot din hârtie, materie primă devenită sofisticată
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
insulă misterioasă. Interiorul palatului pare doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în care totul se clatină, podeaua se învârtește amețitor și pereții glisează (magie? beție?), o lume pe dos (candelabrul iese din podea), o lume a hârtiilor suflate de vântul furtunii și din care rămâne doar esența: cartea, cărțile, făcute tot din hârtie, materie primă devenită sofisticată și conținând esența culturii umane, a educației, a ideologiei! Ce carte ai lua cu tine pe
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
din timpuri imemorabile, vor fi cazate fetele, supravegheate de mama, iar în cabana nouă, modernă, cu calorifere, mobilier de hotel de lux, baie cu duș și televizor, vor sta dumnealor și băieții. Cu pași târșâiți am pătruns în cabana veche: podele de lemn, mătuite de cât fuseseră călcate în picioare, scară de lemn, ce scârțâia, o camera cu două paturi, în care urma să stăm mama, Laura, sora mea și eu, iar alături un dormitor cu șase paturi suprapuse. Undeva mai
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
5 posturi de yoga, practicate pentru 15 minute, pot înlătura foarte ușor durerea nervului sciatic și ne pot pot reda imediat vitalitatea și mobilitatea de care avem nevoie. 1. Dandasana (staff pose). “Așează-te cu picioarele întinse și palmele pe podea. Întinde picioarele și spatele, înspiră adânc. Este o poziție de bază în yoga, care va întinde și relaxa picioarele, va activa partea inferioară a spatelui și va îmbunătăți fluxul sanguin, cu efecte pozitive nervului sciatic”, explică cunoscutul profesor de yoga
CINCI POSTURI DE YOGA CARE ÎNLĂTURĂ DUREREA NERVULUI SCIATIC ÎN 15 MINUTE de DANA ŢUPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344860_a_346189]
-
Matsyendrasana. „Stai în șezut, încrucișează-ți genunchiul drept pe sub piciorul stâng și poziționează-ți talpa în exteriorul șoldului stâng. Așează apoi talpa stânga în afara coapsei drepte, având genunchiul ridicat. Întoarce corpul spre partea stangă și așează-ți mâna stangă pe podea, lângă spate. Repetă aceeași postură pe partea opusă, egal ca și timp de practică”, spune profesorul de yoga Dana Țupa, fondatorul PURNA Yoga Academy - prima școală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International USA *** Dana Țupa este Expert
CINCI POSTURI DE YOGA CARE ÎNLĂTURĂ DUREREA NERVULUI SCIATIC ÎN 15 MINUTE de DANA ŢUPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344860_a_346189]
-
cu huietul ei. Urmară orele lungi, cernite, ale după-amiezii. În cele din urmă sosi și seara, dar nimeni nu se pregătea de culcare. Unii plângeau în tăcere, alții-și frângeau mâinile în disperare. Bisericile erau ticsite de oameni așternuți cu fața la podea. Au rămas pe genunchi toată noaptea. Spre sfârșitul acelei nopți lungi de teroare și agonie, milioane de oameni, cu sufletul la gură și obrajii brăzdați de lacrimi, au ieșit pe străzi, cu privirile rugătoare ațintite spre răsărit. Cand cerul începu
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
pentru încă două vieți. Dumnezeu i-a binecuvântat cu un fecior...și erau mulțumiți. Când era treaz și netulburat de vreo codană, și el recunoștea că ține la nevasta lui...ca la ochii din cap...dar o mai culca cu fața la podea...în lovituri de bocanc...” Să nu uite ce-i respectul! Să tremure și-n somn de frica rumânului ei!” Măcinat de alcool, nopți nedormite, altercații...i l-au adus într-o dimineață...țeapăn. A rămas Raveca, înainte de 40 de ani
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
25 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Miroase a zahăr ars, a scorțișoară și a vanilie. Un volum cu versuri de Lamartine a rămas deschis pe masă, la poezia “Le Lac”. Veioza din dormitor, uitată aprinsă, îmbracă într-o lumină difuză podeaua lustruită și pereții zugrăviți în calcio vecchio. E cald și aproape întuneric. Soarele a apus și o ultimă rază răzleață aurește albumul de fotografii aflat pe noptieră. De pe coperta lui ovală, o femeie din epoca victoriană contemplă șalul de mătase
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
IERTĂRII ȘI ÎNTOARCEREA ACASĂ A POEZIEI Aurica Istrate, Toamna cuvintelor desculțe, Versuri, Editura InfoRapArt, Galați, 2012 Ca dintr-un lung pelerinaj se întorc cuvintele-n poeme. Revin acasă precum rândunelele la cuibul de anul trecut, să-i dreagă pereții, acoperișul, podeaua, terasele. Aidoma păsării migratoare, omul se-ntoarce mereu la locurile dintruînceputuri, acolo unde și-a lăsat umbrele-n ziduri. Un drum parcă predestinat, presupunând întâlnirea, etapele iubirii, despărțirea, dorul și, în cele din urmă, neuitarea, cea mai dureroasă stare pentru că
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
să se ridice. O făcu automat, parcă împinsă de un resort și-l urmă pe partener spre ringul de dans. „Sunt sau nu prezentă în grădină? Trebuie să-mi revin din emoții cât mai repede, precum un boxer căzut la podea dintr-o lovitură puternică la ficat”. - Emilian, te rog să mă scuzi dacă nu ți-am mulțumit încă pentru tot ce-ai făcut în această seară pentru mine.Încă sunt marcată de această surpriză și mai ales de faptul că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
din prima clipă, adesea femeia îi repeta întrebarea de două-trei ori și aștepta în spatele lui încuviințarea minute în șir, apoi o relua sub altă formă, folosind de data aceasta coada măturii pe care-o bătea, scoasă din fire, violent în podea: -Pot să mătur, domnule Eminescu? Acum, contrar obiceiului, imediat ce intră și-l zări trântit în pat, se repezi ca o furtună spre el, fără unealta ei zilnică, lăsând în urma-i un gol mare de aer rece, parfumat, și-l zgâlțâi
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]