2,516 matches
-
now "în asymptotic decline", a theme that insistently recurs în many of Edgar Poe's texts. However, Barbu does not simply revive în these lines a well- known Poesque motif, because, while engaging în an imaginary dialogue with the American poet, he remains however, a mân of his own times and speaks indirectly to his own contemporaries. Rather, the suggestion and the characteristic elegiac note may have come from Bergson's The Creative Evolution (1907). The solution to the deadlock of
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 171. 32 Termen folosit de în Barbu într-o scrisoare către Nina Casian, 7 iulie, 1947, în Ion Barbu în corepospondență, p. 116: Nu crezi iubite poete, ca poezia inventiva [s.n.] în care un numit Ion Barbu a căutat să se instaleze, este totuși o poezie impura; că, dacă, pe atunci ar fi făcut matematici (cum face acum) poezia lui ar fi câștigat în curățire; că și-
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
not the honour of having sung the praises of victors, for it is they who have acquired honour by being made the subject of Pindar's verse. This preeminent greatness of soul is what constitutes the nobility of the lyric poet. Aș an individual, Homer is șo far sacrificed în his epic that nowadays people will not allow that he ever existed at all, yet his heroes live on, immortal; whereas Pindar's heroes are only names to uș while he
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în his epic that nowadays people will not allow that he ever existed at all, yet his heroes live on, immortal; whereas Pindar's heroes are only names to uș while he himself, self-celebrated and self-honoured, confronts uș unforgettably aș poet. The fame which his heroes may clăim is only an appendage to the fame of the lyric poet. For example, Pindar who în this sphere attains the summit of perfection". 74 Ion Barbu, "Rimbaud", în Versuri și proza, 1984, p.
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
live on, immortal; whereas Pindar's heroes are only names to uș while he himself, self-celebrated and self-honoured, confronts uș unforgettably aș poet. The fame which his heroes may clăim is only an appendage to the fame of the lyric poet. For example, Pindar who în this sphere attains the summit of perfection". 74 Ion Barbu, "Rimbaud", în Versuri și proza, 1984, p. 192. 75 Vezi Vie et œuvre de l'admirable docteur mystique le bienheureux père Saint Jean de la Croix
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
învățat să vorbesc limba getică și sarmatică.” Cu timpul se va adapta și chiar va scrie versuri pentru noii săi compatrioți: „Nu trebuie să te miri, dacă versurile mele sunt cumva rele: Eu care le scriu am devenit aproape un poet get. Ah! Mi-e rușine: am scris o cărțulie în limba getică, În care cuvintele barbare au fost așezate după ritmul versurilor noastre. Le-au plăcut - felicită-mă - și am început să am Faimă de poet printre neomenoșii geți barbari
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
cunoscut altfel de dragoste decât cea sexuală ; că după toate probabilitățile nu s-a cufundat niciodată în apă i rece ; și că îi plăcea să se bucure de orice plăcere i se oferea. Ideea ei despre caracteristicile personale și obiceiurile' poetului era ridicol de inexactă. Pe de altă parte, nu putem susține nici că absența imaginilor metaforice ar trăda, la scriitor, lipsa unor preocupări speciale, în biografia lui Donne, scrisă de Isaak Walton (1593-1683), nu există, printre cele unsprezece figuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că l-ar fi înșelat pe novicele lui tovarăș, cel puțin așa a reieșit din epistolele mamei furioase și îndurerate, dispărând cu vreo 80 de franci, ce aparțineau lui Victor Eminescu; acuzația mamei se oprea și asupra lui Florian Becescu, poetul neurastenic al Piteștilor începutului de veac XX, dar în urma verificărilor Legației României de la Bruxelles, acesta din urmă nu părea să fi fost implicat 2... Ofițer demisionar (locotenent) din armele speciale ale oștirii române - asa semna într-o seama de epistole
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
care, în schimbul a 180 de franci lunar, îi oferea pensiune, dar și pregătire pentru prima candidatura (februarie 1904), respectiv pentru bacalaureat (sesiunea din iunie 1904). Din nefericire, continuă mama îngrijorată, fiul ei s-a întâlnit cu doi compatrioți, Florian Becescu, poetul funcționar al Serviciului public al Postelor din orașul Pitești pe la începutul veacului al XX-lea, si Vasile Butză, măi vechea noastră cunoștință, un ofițer în rezervă din București, aflat la studii în Belgia de mai multă vreme, care, aparent l-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare locale ce ar dăuna, de fapt, tineretului: "În majoritate, grupările culturale din provincie sunt utile numai din punct de vedere al trecerii timpului într-un chip mai mult sau mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localități, pune în valoare patrimoniul cultural al conaționalilor săi. 57. Mihai Niculăiasa (1907-1999), învățător, publicist, colecționează mărturii și fapte istorice despre zona Fălticenilor. Lasă în manuscris 22 de lucrări. Publică volumele Monografia satului Lămășeni, 1937. 58. Elena Niculiță-Voronca (1862-1939), folcloristă, poetă, stabilită la Siret. Publică culegeri de folclor în diferite reviste și volume. Amintim broșura etnografică Industria casnică în Bucovina, 1922, Poezii, 1935. În manuscris a rămas studiul Animalele în povești, respins de la publicare de Academia Română, în 1930. 59. Vasile Olinci
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: "E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul." Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului are claritatea și concizia aforismului: "Orice mare poet își creează un univers de teme, de obsesii, de incantații verbale, imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă." Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii Arghezi, în care, între altele, risipește - se pare pentru totdeauna - prejudecata obscurității poeziei argheziene, are merite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lui Tudor Arghezi, criticul nota patetic: "Pentru omul de cultură contemporan, el este aproape străveziu, neidentificabil și întremător ca aerul, a cărui putere de viață o respirăm, fără a mai reflecta asupra ei. În cea mai măruntă inovație a tinerilor poeți de azi, cunoscuți sau necunoscuți încă, se află imboldul geniului arghezian, fie ca nevoie a unei alte viziuni lirice decât a lui și a altora dinaintea lui, fie ca dorință de asociere scăpărătoare a unor nemaiîmpreunate cuvinte." Nu există poet
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu e blamabil, după cum nu este de lăudată, ci mediocritatea lor pretențioasă și oarbă, adică lipsa de talent." Reintrat în viața literară după o absență îndelungată, prin anii "-", Vladimir Streinu are la activ tentative notabile de apropiere de creația tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este "un neoclasic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nici un impuls creator care să vină din cuvinte. Înainte totul mă inspira. Trăiesc un fel de crampă a scrisului”. Când scrisul e în sincopă, vine desenul ca o un acces la formele care-și umplu spontan conținutul. O fascinează pictorii poeți, o fascinează pictorii în general: „Desenul este universal. Îmi arată lumea altfel. N-am făcut nici un efort de gândire sau simțire. Mam pus numai în starea de a desena și iată ce noi sunt mișcările liniilor și punctelor! Birgitta avea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să exploateze și să perfecționeze aceste vicii literare tradiționale. Plus orgoliul, vanitatea, amorul propriu literar și artistic (Premii de stat, titlul de artist al poporului, decorații etc.). Există, de altfel, în literaturile occidentale, o întreagă satiră a scriitorului famelic, a poetului cerșetor etc. Nu suntem nici clemenți, nici severi. Tipurile umane sunt eterne și moralizarea lor devine inutilă. Le contemplăm doar cu o anume mizantropie și luciditate blazată. Bineînțeles, apar și unele note moderne, specifice. Prin solidarizare și baricadare îndărătul pozițiilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească, București, Institutul grafic "Răsăritul", 1922. Taton, René (ed.), Istoria generală a științei, vol. III (Știința contemporană), Editura Științifică, București, 1972. Tănase, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. Tănase, Alexandru, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Teodorescu, Alexandru, Lucian Blaga și cultura populară românească, Editura Junimea, Iași, 1983. Tonoiu, Vasile, În căutarea unei paradigme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1 Dan Botta, Scrieri, IV. Eseuri, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p. 35. 4 Ibidem, p. 44. " Până când o armonie să înflorească în luciul ei, materia exige o solicitare infinită. Filosof, sau poet dacă vrei, e acela care prin această căutare, prin acest dor pasionat, se ridică până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât un dor, o pasionată evocare a esențelor", un "nesațiu de forme" (ibidem, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-a Odiseu", unde "mii"are înțelusul de "multe"și e folosit de poet în locul termenului care înseamnă " multe". De la speță la speță sunt trecerile: ,,sufletul luându-i-l cu bronzul"și "tăind cu bronzul neînduplecat", în care pentru "a lua", poetul întrebuințează "a tăia", iar pentru "a tăia", "a lua", amândouă au înțelesul de "a ridica ceva" (Aristotel, 1965: 82). În același context se atrăgea atenția asupra altui aspect: nu trebuie să vedem în comparație o formă primitivă de metaforă, ci
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ori doar de a îmbunătăți lumea numai prinț poezie. Sau că decide că a scrie poezie în asemenea vremuri e o futilitate. Dar, dacă un poet nu e capabil și de acest tip de naivitate poate nici nu e chiar poet. O altă explicație a renunțării mele la poezie este aceea că bănuiam (și aici nu m-am înșelat deloc) că lumea în care intram, la 40 de ani, nu-mi dădea răgazul să-mi văd de poezie. Responsabilitatea mea față de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ei de atenția de care se bucură din partea vărului său. Cu toate că nu și-o mărturisește fățiș, nici Catherinei nu-i mai este cu totul indiferentă prezența lui. După cum recunoaște în jurnal, ajunsese să-și iubească și să-și respecte "vărul poet". Când se întâmplă să nu-l vadă câteva luni la rând, "arde de nerăbdare să-l revadă". Astfel, neputând să joace nici cartea iubirii, nici pe cea a indiferenței, Catherine n-are altă soluție decât să prelungească ambiguitatea în relația
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că de câțiva ani buni conducea acest cenaclu, la care obișnuiau să vină uneori chiar Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza și mulți alți scriitori români contemporani. Când am ajuns în dreptul lui, el tot mai vorbea cu tânărul poet. Nu s-a mișcat. În ultima clipă, și-a scos mâinile din buzunar și le-a întins către mine. Pur și simplu parcă îmi uitasem replică. - Lăură, mă cheamă Lăură, am șoptit emoționată. I-am strâns mâinile, apoi destul de stânjenita
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de lucru, dar cu mintea mereu treaza și vigilenta. Lăură îi povești de toți scriitorii pe care ii cunoștea de la cenaclu. El aprecia mult asta, o încuraja să scrie, dar ea îi mărturisi că nu era suficient de talentata că poet sau prozator și că îi plăcea cel mai mult să scrie critică literară. Era că o evadare din rigorile profesiei, o eliberare de stres, un ,,da” spus realității imediate, presupusei artificialități a artei. Dar subiectul conversației lor deveni și mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]