2,275 matches
-
imprecise în privința tehnicilor pe care le presupun, această "retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei Pentru a înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Acest "loc", în același timp spațiu real situat în capitala Franței, cadru al unei instituții, simbol al unei autorități și mediu social al unei comunități distincte, oferă activității "geniale" un ancoraj multiplu în realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
facultativ în culturile micilor literaturi naționale; ci doar că strategiile genialității vor funcționa de aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1.3.2. Geniul național (Volksgeist) și poetica poeziei Geniul limbii franceze a devenit în secolul al XVIII-lea o realitate geopolitică, fiind unul dintre argumentele principale pentru revendicarea supremației culturale pariziene. De aceea a fost vizat direct de "mașina de război a culturilor naționale", cum inspirat i-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a nu avea memorie. Ci e vorba, mai degrabă, de a înțelege ce rămâne literaturii în condițiile unei "sărăcii" generalizate. Soluția originală pe care o găsește Judith Schlanger ca să conceapă ipotetic acest Big Bang al literaturii e să recurgă la poeticile ale căror forme sunt în mod intenționat sustrase oricărei serii literare. E cazul poeziei "pietrelor" lui Roger Caillois, ale cărei configurații sunt inspirate de geometria elementară a formațiunilor geologice, în afara oricărei tradiții literare. În aceeași ordine, Schlanger așează experimentele artistice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
omul va ajunge în complectă brutalitate 98. Ceea ce trebuie remarcat e nu numai circulația susținută de teme între preocupările literare și cele istorice ale acestor "scriitori-arheologi" (care era de așteptat), ci, mai mult, încercarea de a gândi operele, destinul și poetica lor din perspectiva unei dimensiuni temporale. Altfel spus, o nevoie de a reprezenta proprietățile poetice în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
maturizarea cărții. Și, ca întotdeauna, îi mulțumesc Ligiei, care citește, peste umărul meu, tot ce scriu. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reflecții istorice mai ample, raportului pe care practicile patrimoniale și de consacrare monumentală îl întrețin cu sensibilitatea estetică și cu formarea identității moderne. Mă refer mai ales la "Eul modern în arta monumentelor de for public" și "Cultul eroilor și poetica evanescenței în secolul al XIX-lea", ambele cuprinse în Contribuții la istoria ideii de patrimoniu, pp. 33-69. Demonstrațiile profunde ale cercetătorului ieșean angajează temele "pierderii" și ale efemerității specifice regimului monumentalizării în procesele complexe care contribuit la cristalizarea unei reprezentări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas treaz în fața iminenții sosirii sale (și această comportare stranie îl intrigă mult pe Aristotel (vezi Poetica, cap. 24). Dar asta ar însemna să uităm că Ulise nu doarme decât în momentele de criză și de tranziție 180. Ajuns pe insula Itaca, feacienii îl luară mai întâi din "adâncul corăbiei pe eroul înfășurat în cearșaful lui lucios
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e o materie vâscoasă acolo tot timpul: ulei, bulion, parfumul greu al crinilor, mâluri dulci cu mormoloci. Apoi pluș, catifea, un pat gros cu libelule... Deci, acest univers vâscos îl găsim în poezia de început, în această perspectivă, repet, în poetica departe-ului, care ne duce și spre Nichita Stănescu, și spre Eminescu, dacă vrem neapărat, începe în această lume al cărei prim senior, cum am spus, și trubadur, este Emil Brumaru. Sunt câteva figuri lirice foarte interesante în poemele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să se dărâme odată cu turnurile din Manhattan pentru a înțelege cum să se rezidească pe sine, copil al culturii islamice, adult al culturii occidentale. Niciodată însă martir. Care e locul Tunisiei și al Franței în devenirea personalității dvs., neuitând de poetica interstițiului, a intervalului despre care spuneți că vă este consubstanțială? Nimic nu vine să înlocuiască, mai ales pentru un scriitor, ceea ce în psihanaliză se numește „prima scenă“, scena copilăriei. Cred că fiecare scriitor își poartă copilul în interior, e una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
prietenii au îmbătrînit, chipurile familiare cîndva s-au transformat dramatic, străzile de odinioară sînt populate de oameni necunoscuți). În drumul spre casă, sufletul refugiatului este copleșit de amintiri, prilej pentru autoare de a realiza un monolog interior cu vizibilă tentă poetica: "bocănești pe pietriș cu încălțările scorojite prăfoase călci apăsat doar doar le vezi ochii întorși spre tine să poți să le spui/ bine v-am găsit pofta bună/ numai că ei își văd înainte de mîncatul lor nici nu se uită
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
germane ( dar criticat de cîțiva reprezentanți ai partidelor din opoziție), Susan Sontag a intrat în posesia unui titlu academic, la sfîrșitul lunii iunie: cel de doctor honoris causa al Universității din Tübingen, unde a susținut un ciclu de prelegeri de poetica. Iată cîteva din ecourile pe care le-a stîrnit interferență acestor două forme de recunoaștere publică, în Germania, a calităților literare și civice ale Susanei Sontag. Nu puțini au întrevăzut în onorarea de către autoritățile germane a meritelor scriitoarei americane o
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
loc pe volume, căutînd a scoate în relief particularitățile fiecăruia, convergente în compunerea tabloului general. Dacă punctul de pornire îl reprezintă temele simboliste comune, poetul român are puterea de-a le transfigura, de-a le trece "în viziune eschatologică, transcendentală". Poetica bacoviană e bizuită pe înțelegerea creației ca suprimare a vitalului, ca artificiu: "Lumea, la atingerea ei, se artificializează - ca florile care, plasate în cavou, alături de amorul întors cu fața în jos cu aripile atîrnîndu-i de pe catafalc, sînt și ele de
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
plic închis adăpostește Visul textului intrat în concurs/ un recipient de cristal captează respirația bardului/ care-și șterge de pe frunte sudoarea de cerneală tipografică/ și cu degetele-i lubric înfiorate mângâie/ luna cum o pasăre-mpăiată.” Titlul, pe măsură: Ars poetica spune ceva despre permanentul debut al oricărui poet autentic, despre prețul emotiv al creației... Adeziune sau respingere a postmodernismului, poezia aceasta de descărcări metaforice, prin care se și conduce, deschide un fabulos rezervoriu din care lectorul se va nutri pantagruelic
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
tematice și semnificația (valoarea) poeziei. Or, M. Ivănescu dă de înțeles că odaia recluziunii poate fi și ea un receptacol al lumii, că trăirile părelnic anodine, disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu pe expansiunea expresionistă, pe bravada cosmicizării, ci pe retranșarea, pe reducția ființei angoasate
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
de ele. Pînă cînd, răsfoind publicațiile culturale, săptămînă de săptămînă, descoperim, de exemplu, în numărul pe ianuarie al revistei Nord literar din Baia Mare, o pagină de publicitate consacrată cărților (literare și nu doar). Nici una nu ne este cunoscută: Gh. Glodeanu, Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Ed. Dacia, Cluj; Ion M. Mihai, Scriitori din Maramureș, analize și interpretări, Ed. Limes, Cluj; Daniela Sitar-Tăut, Don Juan. Mitologia unui personaj, Ed. Universității de Nord, Baia Mare; Gherasim Domide, Convorbiri cu actorul Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
negru. Epopeea parodica a cuplurilor își desfășoară episoadele în crescendo de la faza idilica la cea maritala, cu dispute și împăcări, cu simbolice asasinate conjugale și inevitabile, convenționale iertări. Din manifestările civice s-au ales - evident - cele legate de eventuală genialitate poetica a partenerilor, consecutiv urcați pe soclul gloriei. Moment de maximă autopersiflare alternînd elogiul cu denigrarea. Dar culminația se produce în scenă consemnata în poem drept "mitinglicitatieproces" la care femeia, dezbrăcată de orice complexe și antrenată de spiritul ludic al manifestărilor
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
a "democraților", în care ne-am investit toate nădejdile? Sînt convins că ea nu e fără legătură cu izgonirea postideologică a intelighenției ce i-a susținut cu o convingere și cu o ardoare pur idealiste... Dar să revenim la creația poetica a lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp comun cu personalitatea fugoasa a disidentului, care însă, după cum remarcă Ion Bogdan Lefter, în prefață volumului bilingv, Viitorul facultativ/ Opțional future, "ocolește capcană demascărilor reportericești", realizînd, în marea majoritate a cazurilor, ecuații
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
consumat definitiv", observând doar semnalul de recunoaștere unic: lătratul atât de uman al câinilor. Este emoționantă mizantropia subiacenta a poetului, despre a cărui calificare de semiotician "la propunerea mariei corti" aflăm din abia strunitul discurs amoros de la pag. 19. Elocinta poetica se află la granița cu proza solemn-ludică, psihanalitica, uneori contorsionista, si totusi cu interstiții pline de elegie și gratitudine epigonica: "ne împroșcam cu idei antrenându-ne veseli pe darele invizibile trasate anterior de alti alergători de cursă lungă (...)". Cand și
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
descrierea îndrăzneață a ceea ce în general nu poate fi descris, întrucat aparține metafizicii. A ce miros îngerii? "Îngerii au venit - răspunde poeta - / și răspândeau parfum sfâșietor/ de tinerete-n loc oprită". "Parfum de tinerete-n loc oprită" - iată o idee poetica dintre cele mai subtile, care te face să te gândești nu numai la puritate, ci și la un iz de putrefacție. Cum este când mori? "Plânge-n mine tare teamă - mărturisește poeta -,/ însă Moartea, cum e mama,/ blând mă leagănă
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
Vianu etc. D-sa nu medita cîtuși de puțin asupra faptului că cei mai mulți din "criticii poeți" pe care-i convoca într-un conclav al deriziunii n-au posedat, pur și simplu, o vină lirica mai energică. Iar cazurile cînd înzestrarea poetica a fost reprezentativă ies din peisajul d-sale tendențios! De ce să nu recunoaștem că, bunăoară, un Ștefan Aug. Doinaș sau un Victor Felea sau un Florin Mugur, spre a nu mai vorbi de excelenții eseiști Ion Pillat, Al. Philippide sau
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
Jorge de Burgos, apariție episodica dar marcanta, este înfățișat intrat la apă. El păzește intrarea în biblioteca, un spațiu interzis și cu atît mai misterios, și accesul la adevăr, la cunoaștere. Ură lui împotriva celei de-a doua cărți din Poetica lui Aristotel, cea despre comedie și rîs, este o ură împotriva filosofiei, venin care este presărat în român și mai puțin detectabil în spectacol. Un moment culminant - întîlnirea și confruntarea dura dintre Guglielmo și Jorge din bibliotecă, înaintea incendiului pustietor
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]