21,807 matches
-
chiar la a treia vedere, Ionel Ciupureanu e un obsedat de incongruențe, de acel dezechilibru ce se ivește și nu ia sfîrșit în raporturile eului cu realul, ca și în interiorul eului însuși. Cuvîntul d-sale de ordine e dizarmonia. Abordarea poetică funcționează aidoma unui malaxor care distruge cu sistem organicitățile. Lucrurile nu se leagă, ci se dezleagă într-o tensiune a absurdului, într-un necurmat joc entropic. Totul e posibil și imposibil în perimetrul acestui discurs rece, a cărui mare satisfacție
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
toate cele citate sunt sentimente, nu idei, ele există în cel mai înalt grad în opera lui Eminescu, iar Grama nu le percepe nu pentru că îl urăște pe poet, ci pentru că nu e capabil să le recunoască sub haina limbajului poetic. El e obișnuit să le găsească în predici, articole și discursuri seci de gazetă, iar când poetul le înveșmântează în odăjdiile artei, filosoful nu le mai vede și strigă „Împăratul e gol!”. Caz tipic de auto-referențialitate. Și - întrucât Grama e
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
M-am dus să văd Portocala mecanică a lui Stanley Kubrick la New York, luptându-mă să intru ca toți ceilalți. A meritat lupta, m-am gândit - un film foarte în maniera Kubrick, strălucit din punct de vedere tehnic, meditativ, relevant, poetic, avangardist. Puteam să văd realizarea ca pe o refacere radicală a propriului meu roman, și nu doar ca pe o interpretare a acestuia, iar acest lucru - sentimentul că nu era nici o impertinență în a-l numi Portocala mecanică a lui
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
exagerate»,/ Spunea Mark Twain/ Ieșit și el dintr-o boală./ Oricum, de ce ar trebui/ Să-ți fie rușine/ Cînd suferi/ Nici fiarele/ Nu se atacă între ele/ La adăpătoare”. Dar mediaticul, politicul, anecdoticul, chiar biograficul devin irelevante pentru noua experiență poetică, ieșită din apropierea omului de moarte, pentru a o asista. Omul care va muri nu mai este, în acest caz, un personaj încorporînd (simbolic) și ilustrînd o moarte abstractizată prin condiția ei de generalitate. În Puntea nu suferă și nu va
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
de o parte, esențializată la maximum, decantată într-un lirism aproape pur; iar pe de alta, particularizată intens și dramatic, devenind una cu pielea și bubele bolnavului cu sfîrșitul aproape. Abia cînd ne eliberăm de efectul uimitor al acestui complex poetic în care Sorescu reunește, ca un magician, esențializarea și corporalizarea, generalul și particularul, simbolistica morții și așteptarea ei, demersul analitic poate fi întreprins. Obiectul lui fiind volumul în întregul său, cea mai adecvată procedură este abordarea preliminară a unui poem
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
cu rugămințile pe care mai apucă să le facă. Sorescu alege aici modalitatea de multiplicare și punere în perspectivă, iar nu decantarea și esențializarea lirică operate în celelalte poeme din Puntea. El pune tot materialul necesar și face întreg parcursul poetic impus de modalitatea alegoric-parabolică. E nevoie de mai multe personaje, de mai multe planuri temporale, de mai multe analogii pe fiecare nivel și de la un nivel la altul - pentru ca efectul alegoric să fie puternic. Dacă un om fuge din fața suferinței
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
mai repezi, mai depărtate”.//” Dorințele au ațipit într-un somn obosit”...”Mâinile; îți amintești cele două animale inteligente și mici?/ Mișcările lor reprezintă gestul sufletului incandescent”. De notat că poeta aduce termini noi, din vorbirea curentă, cărora le dă valoare poetică.” Ți-am vorbit de fiziologia ființelor dintr-o unică materie/ A oamenilor primitivi, care n-au știut/ Dacă s-au rătăcit în Paradis sau daca Paradisul e în ei”..”Și ni s-a părut că vântul e un monstru turbat
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
detectez eu aici nu pare o simplă reacție spontană, ultragiată. Asemenea gelozii (sau inaturi, ca să rămânem în zona Banatului) sunt, de obicei, lipsite de interes. Petre Stoica încearcă să submineze nu faima unui confrate, ci, în definitiv, rostul unei formule poetice. Ce frapează mai ales la aceste piese e tendința abstractizantă, neobișnuită la autorul Arheologiei blânde. Pionier al unei poezii „cu priză la real”, Petre Stoica pare să exerseze aici exact poezia pe care s-a ferit instinctiv s-o practice
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
timp de circa două decenii: cam jumătate din câte numără activitatea sa de creație. Primele fragmente văd lumina tiparului în 1891, dar sunt redactate, probabil, mai înainte, în timp ce ultimele intervenții în caiete sunt din 1915. Aceasta, în condițiile în care, poetic vorbind, Dante Alighieri era departe de a fi reprezentat un model sau măcar un spirit afin celui coșbucian. Nici viziunea despre existență, nici codul erotic nu sunt similare, ca să nu mai vorbim de distanța între paradigma spirituală a lui dolce
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
de întrebări cu privire la spiritul lui Dante Alighieri. Calificat, într-un sejur comun la Tismana, drept „mare șarlatan”, genialul autor florentin l-a determinat pe Coșbuc să transforme operațiunea de traducere propriu-zisă într-una de interpretare a simbolurilor, temelor, motivelor și poeticii care, întrețesute, au dat naștere capodoperei. În ediția de față, textul dantesc ocupă 550 de pagini, iar comentariul și intervențiile publicistice coșbuciene, aproape 400. Este, cred, cel mai întins efort exegetic depus până atunci de vreun creator român în legătură cu unul
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
doilea sau al treilea, altul de la cititor la cititor. Si iată-ne, astfel, ajunși la versul bacovian, dat ca exemplu de încifrare de către N. Manolescu: „Dormea întors amorul meu de plumb”, vers cu o conotație multiplă, „ceea ce înseamnă că textul poetic actualizează (subl. aut. - n.n.) în același timp toate virtualitățile cuvintelor întrebuințate, fie ele de natură fonologică, semantică, istorică, idiomatică sau, pur și simplu, contextuală”. Iar criticul invocă două atitudini interpretative, ambele, evident, discutabile: unul cu trimitere la „iubita poetului”, altul
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
ales vorba de spirit și taclaua fină, și mai deloc exemplele în care scriitorii creau efectiv în atmosfera dominată de fum și alcool. Și iată că am spus și cuvântul relevant: băutura. În mod nedrept, ideea creației (îndeosebi a celei poetice) e legată de îngurgitarea permanentă și vinovată a mari cantități de alcool. Cu alte cuvinte, scriitorul e acea persoană care își petrece vremea consumând spirtoase și făcând să sune din coadă cuvintele... Mă ridic împotriva acestei prejudecăți din două motive
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). Bibliografia lui Ștefan Badea este întregită de lucrări filologice, precum: Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței, Editura Albatros, București, 1985; Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990; Biografia poeziei eminesciene. Constituirea textului poetic, Editura „Viitorul Românesc”, București, 1997; Dicționarul limbii poetice românești, ediția I, Editura „Viitorul Românesc”, București, vol. I, 2000, vol. II, 2001, vol. III, 2003; Limba, limbaj artistic, literatura, Editura Carom, București, 2004. Ca profesor, s-a distins prin stilul său
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
1982). Bibliografia lui Ștefan Badea este întregită de lucrări filologice, precum: Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței, Editura Albatros, București, 1985; Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990; Biografia poeziei eminesciene. Constituirea textului poetic, Editura „Viitorul Românesc”, București, 1997; Dicționarul limbii poetice românești, ediția I, Editura „Viitorul Românesc”, București, vol. I, 2000, vol. II, 2001, vol. III, 2003; Limba, limbaj artistic, literatura, Editura Carom, București, 2004. Ca profesor, s-a distins prin stilul său cultural eminent, în care toleranța filologică refuza cu
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă. El a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist. Talentul său poetic a fost apreciat de mulți critici literari importanți precum Șerban Cioculescu, care l-a apreciat ca fiind cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi sau Eugen Simion care îl consideră ultimul mare poet social român.
Adrian Păunescu ar fi împlinit, vineri, 69 de ani - VIDEO by Teodorescu Laura () [Corola-journal/Journalistic/22337_a_23662]
-
între ipoteză, dezvoltarea argumentelor și concluzie, precum și utilizarea adecvată a mijloacelor lingvistice necesare unei aprecieri. La subiectul al III-lea, absolvenții claselor a XII-a au avut de elaborat un eseu despre tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.
Bacalaureat 2012: Vezi baremele de la Limba română () [Corola-journal/Journalistic/22544_a_23869]
-
de la Osaka și artistul vizual Nicu Ilfoveanu încearcă să stabilească dacă există puncte complementare între fotografie și sculptură. Coregrafa Irina Roncea, însoțită de o echipă de neprofesioniști, va încerca să construiască prin mișcare o poveste de cuvinte, iar școala de poetică fotografică "Francisc Mraz" vă invită la cursul despre dinamică, plasticitate și expresivitate, evenimentul de încheiere fiind susținut de Cvartetul de muzică de cameră Mood. Pentru înscrierea la evenimentele de la Salonul de Fotografie SAFO, care sunt gratuite, accesați site-ul salonului
Salonul de Fotografie SAFO, la MTR. Vezi care sunt surprizele () [Corola-journal/Journalistic/22657_a_23982]
-
golirii spațiilor și ale timpului în sine”. Sublinierile mele ridică din contextul opțiunilor dadaiste elemente de ordin filosofic - doar categoriile de spațiu și de timp sunt aparținătoare acestui domeniu al ideilor. Spirit contradictoriu, Tristan Tzara „la 16 ani are proiecte poetice, la 20 este la Zürich, unde face parte dintre liderii insurecției DADA. Rămâne unul dintre șefii avangardelor europene /mondiale, într-o istorie în care alianțele sale literare vor intra în legendă, ca și manifestele literare sau atitudinile politice pe care
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
paginile „Sămănătorului”, dintre 1904 și 1905. filosofic. Novalis, vizând formularea expresivă, se Reunirea cugetărilor într-un volum separat se produce la pronunța astfel: „Acesta este miezul filosofiei mele: cu cât Editura Minerva, în 1905, însumând 236 pagini și intitulat mai poetic, cu atât mai adevărat ” Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul. Nicolae Iorga știa că genul de sinteze pe care-l cultiva Continuându-și demersul „conceperii” de cugetări - la se găsea la toate literaturile de la cele din Asiria
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
de C. Bogariu, acele elemente care vizează creația materială a celor mulți, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „șartrocari“4 nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firișoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de: alimentația tradițională; arhitectura țărănească; zămislirea coloanelor cerului (troițele); târgurile de animale; ocupațiile și obiceiurile; harnașamentul bidiviilor și mai presus de toate portul
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
O mențiune aparte se cuvine scenelor de dragoste curată dintre Amoraș Doinescu și Maria Lemnariu, studenți la Facultatea de filologie din lași. Întîlnim momente diafane, de autentică emoție, dar și accente panegirice despre lașul cultural. Lectorul va admira decrierile, realizate poetic, precum în această plimbare de primăvară în Copou: „Soarele începutului de mai își revărsa cu dărnicie lumina și căldura peste frunzele platanilor, parcă dezmierdându-le, sărutându-le și iubindu-le, iar acolo unde idila atingea cote înalte, frunzele deveneau strălucitoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
ediția a doua în anul 2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
și nerostite cuprinde o clipă infinită a macrotimpului din cuplul adamic al unui început de lume când, Cuvânt, tăcere deplină și elemente ale naturii existau în mod egal împreună. Tocmai această singurătate, ca sentiment preponderent și copleșitor al universului ei poetic, o face pe Ayten Mutlu să ajungă să o îndrăgească, dar și să se complacă de nevoie în ea, starea aceasta fiind însăși putința ei de evadare din sinea sufletului ei către un exterior fără perspectivă ,,tu vorbești în tăcerea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
remarcabilă și prietenă statornică a autoarei Ayten Mutlu, care a tradus admirabil în limba română poeziile acestei cărți din limba franceză, după manuscrisul Istanbul’un Gözleri, tradus de Mustafa Balel, reușind să redea sensibilitatea unui scris și a unui stil poetic, uneori dur ca o stâncă, alteori disperat ca un strigăt al unei iubiri rănite, trăite în palmele unui vis negru. Remarcăm, de asemenea, condiția grafica excelentă, care ne introduce într-o atmosferă aparte, încă de când ochii noștri văd coperta 1
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
necesitatea ieșirii rapide din „patriotismul desuet” și din „naționalismul periculos”. În locul acestor etichete facile este bine să se recurgă însă la analize, iar în locul clișeelor, ivite din amatorism și teribilism, se cade să se apeleze la cercetarea de specialitate. Universul poetic eminescian cuprinde o lume infinită, recreată din temelii, situată dincolo de spații și de timpuri, iar istoria omenirii apare în acest univers ca o amplă derulare, de pe când „ființă nu era, nici neființă” sau de pe când erau „prăpastie”, „genune” ori „noian
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]