8,144 matches
-
Creierul refuza să funcționeze, aveam senzația că-mi Înghețase. Eram Încă sub efectul cocainei și al somniferelor Înghițite, iar În cel mai adânc colțișor al creierului simțeam o durere surdă, de parcă mii de gângănii tropăiau pe-acolo. Eram Încă excitat, pofta de sex nu se dădea dusă nicidecum. Secretara lui Gan era o femeie mică și bondoacă, cu fața plină de pistrui, dar eram fermecat de picioarele ei, care se vedeau ieșind de sub rochia albastră, atingând ritmic podeaua. Mi-a revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
făceam când eram mici. Test de fecale? Despre ce naiba vorbește? Eram așa de tensionat Încât simțeam cum mi se lipește nerv de nerv, iar Gan Îmi vorbea cu zâmbetul pe buze despre teste de coprocultură! Cuvintele acestea mi-au zgândărit poftele sexuale. Fie că era vorba de fecale, fie de urină, pentru mine nu reprezentau decât obiectul dorinței sexuale. În fața mea o vedeam pe Reiko zâmbind, cu ochii strălucind umezi, totul mi se părea că simboliza ceva la care eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că după ce iei cocaină, mâncarea nu ți se mai pare gustoasă, dar dacă e vorba doar de o linie, nu e o problemă. Cocaina În cantități mici te relaxează și berea ți se pare mai gustoasă. Asta Îți dă și poftă de mâncare și ajungi să-ți savurezi cina mai bine decât dacă nu luai nimic. Yazaki e un prost și mereu zicea că n-o să mai simtă gustul mâncării dacă ia cocaină Înainte, dar eu sunt de altă părere. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la cuvintele astea bizare! În orice caz, imprimeurile de pe Îmbrăcămintea ei erau stranii, ceva În genul tatuajelor pe care și le fac pe braț homosexualii skinhead. Mi-aduc bine aminte de ele pentru că, de Îndată ce le-am văzut, mi-a venit poftă să mănânc sushi. În partea de jos a trupului purta ceva la fel de cool. De sub pantalonii extrem de scurți și mulați se vedeau niște ciorapi din plasă și portjartiere. M-a mirat expresia nobilă de pe chipul ei. Era chiar drăguță. Spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la picioarele căreia aș fi vrut să mă târăsc, spunându-i pe numele mic. Încercam să mi-l imaginez pe bărbatul acesta din fața mea, cu Înfățișarea lui de vagabond, punând-o pe Keiko Kataoka În patru labe, bucurându-se după pofta inimii de toate părțile corpului ei. În momentul În care imaginea s-a conturat clar În mintea mea, am simțit sentimentul de gelozie evaporându-se În neant. După ce mai priză o linie, Yazaki se Întoarse către mine și mă Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
chiar și numai în legătură cu nota de plată pe care aveau să o plătească. — Cum dormiți? — Prost. Câteva ore pe noapte. — Aveți coșmaruri vreodată? — Da, și nici măcar nu-mi place brânza. Aveți vise care se repetă? Nu ceva anume. — Și cu pofta de mâncare cum stați? Nu am așa ceva, ca să vă pot povesti despre ea. — Viața sexuală? — La fel ca pofta mea de mâncare. Nu merită adusă în discuție. — Vă gândiți mult la femei? — Tot timpul. Mâzgăli niște însemnări, își mângâie barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
noapte. — Aveți coșmaruri vreodată? — Da, și nici măcar nu-mi place brânza. Aveți vise care se repetă? Nu ceva anume. — Și cu pofta de mâncare cum stați? Nu am așa ceva, ca să vă pot povesti despre ea. — Viața sexuală? — La fel ca pofta mea de mâncare. Nu merită adusă în discuție. — Vă gândiți mult la femei? — Tot timpul. Mâzgăli niște însemnări, își mângâie barba și zise: Vă prescriu un supliment de vitamine și minerale, mai ales magneziu. O să vă pun și la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de cea mai mare bucată de picior de porc pe care o văzuserăm vreodată. — Vă este foame? am întrebat-o. — Nu acum, după ce l-am văzut pe el, răspunse ea. — Da, înțeleg ce vreți să spuneți. Chiar că îți taie pofta, nu-i așa? Ai crede că încearcă să câștige Crucea de Fier, la cum se războiește cu încheietura aia. Ea zâmbi și am rămas tăcuți un moment. În cele din urmă, m-a întrebat: — Credeți că va fi război? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că nu-și poate satisface dorința sexuală cu aceeași inocență și candoare ca animalul marin. Sau ca oamenii, semenii săi, care își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și, mai ales, să nu te sinchisești de privirea și de judecata aproapelui, primă condiție pentru a ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
promițătoare Getta 2. — Cel mai mult și mai mult aș vrea să mănânc ceva, orice. — Vai, dar îi e foame rău! exclamă Getta 2. Uite, ține o pastilă de șnițel. Micul Benga o luă și începu s-o sugă cu poftă. — Și tu acolo, pe Alpha, cum te jucai? întrebă Dromiket 4. — Mă jucam cu frații mei de-a meteoriții și vardiștii. Cum vine jocul ăsta? făcu Dromiket 4. — Vine cam așa: la noi pe planetă cad mulți meteoriți. Noi, copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vedea, sunt tot mai puțini cei care se joacă. Majoritatea privesc spre clădirea mare din centru pe care ce scrie, vă rog? — Abecedare. Intrarea strict interzisă, citi Felix S 23 uimit. — Înțelegeți? făcu pedagogul. Vă dați acum seama cu ce poftă așteaptă deci să primească abecedare, de exemplu, cei trei care s-au plictisit de jucării încă din clasa a II-a? În clasa a IV-a ei pur și simplu devorează materia de-a-ntâia și de-a doua în trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Tovarășe responsabil - ciripi ea cu vioaie familiaritate, nu fără să se uite pe furiș la pământeni -, să mai pun ceva în ciorbă? — Da - zise comandantul fără să întoarcă privirea -, mai pune niște apă, mai avem doi la masă. Episodul 9 Poftă bună! După ce sfârși de supravegheat personal câteva mici operații de dregere și conturare pe deplin a gustului ciorbei, aruncând cu mâna lui câțiva pumni de pătrunjel proaspăt în domolul clocot final, responsabilul le făcu semn celor doi pământeni să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dacă aceasta e o problemă reală, de ce o ridici numai dumneata singur, de ce n-o ridică toată lumea? — Unde vor dormi? întrebă mulțimea. — Acolo unde se doarme: în dormitor. Se vor aduce încă două paturi. Altceva? — Altceva nimic, spuse mulțimea. — Atunci, poftă bună! ură responsabilul și, fără să mai scoată o vorbă, se-ntoarse pe călcâie și se îndepărtă. Cei doi pământeni rămaseră în picioare, pradă privirilor curioase a mai bine de o sută de perechi de ochi mediocri. Comandantul Aciobăniței simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cufundă lingura în lichidul roșietic, o duse la buze și gustă: nimic. Avea un gust cu nimic deosebindu-se de alte gusturi obișnuite de ciorbă. Ce ciorbă e asta? — Ciorba nr. 3, răspunse tânăra mediocră de vizavi, înfulecând deja cu poftă. — Și - spuse comandantul răscolind cu atenție prin farfurie - pe ce bază e făcută? — Cum pe ce bază? spuse ușor contrariată tânăra. Pe bază de rețetă. Comandantul Aciobăniței mai învârti de vreo două-trei ori prin farfurie, căutând un semn caracteristic, vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
99 Fără titlu..................................................................................... 101 Veac Nou.................................................................................... 103 Penultimul.................................................................................. 105 În sfârșit, acasă!..........................................................................107 PLANETA MEDIOCRILOR Accidentul.................................................................................. 113 Parcă se zărește ceva...................................................................115 Fără titlu......................................................................................117 Farmecul discret al neștiinței......................................................119 Tractoristul................................................................................. 121 Discuția continuă........................................................................ 123 La cantină................................................................................... 125 Responsabilul............................................................................. 127 Poftă bună!................................................................................. 128 Ciorba.........................................................................................130 Felul doi......................................................................................132 Sentimente general-umane.........................................................133 Somnul.......................................................................................135 Probleme gramaticale................................................................. 137 Defecțiune tehnică......................................................................139 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Planeta mediocrilor Ioan Grosan.doc PAGE 94
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată spiră, Sunet Fruct de liră, Capăt paralogic, Leagăn mitologic, Din șetrele mari Apari: O cal de val Peste cavală Cu varul deasupra-n spirală! Încorporată poftă, Uite o fată, Lunecă o dată, Lunecă de două Ori până la nouă, Până o-nfășori În fiori ușori, Pînă-o torci în zale Gasteropodale; Până când, în lente Antene atente O cobori: Pendular de-ncet, Inutil pachet, Sub timp, Sub mode În Uvedenrode
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Iar i-am închis... Și iarăși dorințele născânde Din zacerile turburi îmi năvăleau, tumult; Vroii să scap, dar brațe lunecătoare, blânde M-au strâns și mai aproape și m-au lipit mai mult. IXION La mesele Olimpului, Ixion, sărbătoritul, zămisli poftă vinovată pentru Junon. Dar Nephélé închipui o Junon de umbră din norii care împrejmuiesc locașul zeiței. Ixion îmbrățișă doar norul. La veșnice ospețe, din vârful pururi nins Tot gândul meu netrebnic, regină-Olimpiană, Urca să-ți împresoare grumazul neatins Cu vrejurile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
într-un spațiu virtual, între doi oameni înțelepți, cu o cultură solid construită care, deși nu s-au întâlnit niciodată fizic, și-au descoperit afinități în arta dizertației filosofice. Sub pretextul unei frământări eterne despre timp, - care „acordă și dezacordă pofta de luciditate”(M.Cozma) - au purces la o discuție maieutică veritabilă, căutând justificarea unor opinii personale prin întrebări și răspunsuri preluate și răstălmăcite. Botoșăneanul Vasile Popovici excelează prin ironia și umorul magistrului care, ca și în „Divanul sau gâlceava înțeleptului
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Are loc o nouă regrupare a lichelelor interne. Din mișcare. Halal, caractere! Mari demnitari! Oare cuvântul demnitar vine de la DEMNITATE? Mă îndoiesc. Numitul, Băsescu Traian, e în stare să ne bage într-o nouă belea. Europeană. Doar ca să-și satisfacă poftele de prim-scandalagiu al țării și „șef de stat”. Interesant cum unele posturi tv se fac că nu știu ce funcție ocupă! Abuziv. Dacă-i place Demisului-oficial să-și spună șef de stat, cum să nu se conformeze? E ordin! Manipulare securistă
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
-o la fugă peste câmp și l-a strigat disperata pe Mozoc care dormea dus. Speriat s-a trezit și când l-a văzut pe zmeul care striga și alerga după noi, cu un ciomag în mână, i-a pierit pofta de somn și toti trei am luat-o la fugă. Până la urmă zmeul s-a lăsat păgubaș dar a doua zi a venit la părinții noștri și ne-a pârât. Pușa și fratele ei au mâncat bătaie dar eu am
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
toată lumea, de-aia-ți amintesc: e bine să nu uiți, Andrei. Te sălbăticisei de tot, aveai o figură de om speriat și descurajat, că-ți plângeam de milă când te priveam. Cât ai stat la ruși în prizionerat... îți pierise pofta de-a mai trăi, este adevărat? Când ai venit în țară, erai mai mult mort... decât viu. - ...Dacă ți-ai dat seama de starea mea sufletească pe care o aveam atunci, de ce-mi reproșezi, Leana, tocmai acum? - Fiindcă atunci
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
plin cu vin, dar uitând de mine și mamaie. Îmi venea să o strâng de gât la nervii pe care îi aveam, dar m-am ridicat și i-am oferit farfuria mea bătrânei, apoi am plecat în cameră. Îmi pierise pofta de mâncare așa că m-am îmbrăcat și am vrut să plec ca să mă plimb prin oraș. Când m-a văzut Coca cât eram de elegantă și mai ales machiajul meu i-a plăcut la nebunie, așa că s-a postat în fața
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
sunau tilinci voioase Pentru lumea adunată. Că țineau aste petreceri Cu brazi puși în vârf de porți Vreo trei zile încheiate, Ba și încă vreo trei nopți, Și erau atunci ospețe Și-n petreceri danțavai, Că-ți era mai mare pofta De trăit pe acest plai. Însă nu la toata lumea Era loc de veselire, Că prin unele sălașe Se-auzea numai jelire. Erau tinere fecioare Ce pețite nu au fost Ca și ele să își facă, (Cum e scris) al
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
Hai, spală-te pe mâini, imediat sunt gata turtele. Cât ai zice pește, Darius pregăti trei turte, le așeză frumos pe o farfurie și îl strigă pe fratele său. Cu foamea cât o gaură neagră, Radu se năpusti asupra lor. - Poftă bună, Radu! - Mersi! Usturoi nu avem, nu? - Nu, nu mai avem ... - Tu nu mănânci? - Am mâncat înainte să vii. - Mereu mănânci de vreo câteva săptămâni înainte să vin eu ... ție îți faci mai multe turte? îți faci o mămăligă mai
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
dar vrednic ești Să ne bâlbâi despre mame, și copii, povești - Și în ghetele curate, să ne pui, în dar, Câte-un loc de muncă, frate, și-un abecedar - Nicolae, Nicolae, și ți-aș mai ura Dar nu-i țara poftei tale, ci a altora - Măcar, moșule, din ceruri, să ne pomenești - Căci de daruri, avem darul limbii românești - Și de nu ne-aduci nimică, e pentru că n-ai, Moșule cu traistă mică, un sălaș în rai - Dar împarte cu noi
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]