10,542 matches
-
la Goteborg ? Da, zice el modest. Am fost la Goteborg și la Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit arhive și am citit toate biografiile care s-au scris despre Bedricht Smetana. Exceptând un singur studiu, nicăieri nu se pomenește despre povestea de mai sus. Oricum, ceva tot am descoperit: pretextul muzical din “Vltava” din care s-a inspirat Hatikva, imnul nostru național, este de origine suedeză, nu cehă, cum se crede. Smetana l a plantat în melosul boemian și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
arhitect al Templului lui Solomon. Femeile au fost însă întotdeauna în posesia CUVÂNTULUI MAGIC, prin intermediul reginei de SABA, prietena cu HIRAM. CUVÂNTUL MAGIC este o MANTRA VIBRATOARE care dă putere și biruința - cuvântul IUBIRE. Despre RITUALUL DE PURIFICARE PRIN IUBIRE pomenește și IISUS CHRISTOS. Aflând toate acestea, bărbații din cluburile selecte, au afirmat cu orgoliu și invidie: „De fapt secretul e, că nu există nici un secret!” Dar asta ține doar pentru fraieri. Cei înțelepți nu s-au asociat la așa prostie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
probleme, cum se spune, prin urmare nu în centrul acesteia, incandescent și încărcat de toxice gaze. O voi face ca unul căruia școala i-a jucat un rol formativ esențial, fie și sub raport mai întâi emoțional. Spre a nu pomeni de situația de odraslă de profesori, cu avantajele, dar și cu capcanele în cauză. Factorul emoțional se deschide asupra momentului când mama încheie, pe la spate, șorțul cu picățele al copilului ce va fi dus în prima zi de școală. Și
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
bun nu mai poate fi făcut, ceva bun să mai poată fi totuși făcut. Ar mai rămîne o singură cale: să mai existe ceva rău de făcut, iar răul acesta să fie făcut tocmai de intelectuali. Posibilitatea aceasta, chiar dacă este pomenită de Lepenies, nu este cercetată mai departe. Ea rămîne o posibilitate, sau mai degrabă un pericol. Moartea ideologiilor, discreditarea disciplinelor umaniste și explozia tehnologiei nu pot fi, prin ele însele, condiții suficiente pentru apariția unei noi epoci intelectuale. Mai degrabă
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
Streinu, Vasile Voiculescu și nici atâtea alte mii) pentru a înfunda beciurile pușcăriilor și pentru a fi schingiuit de Securitate. Era suficient să nu placi ,instructorilor C.C." pentru a nu mai vedea lumina zilei cu zecile de ani. Sau te pomenești că tocmai exterminarea inamicilor ideologici înseamnă ,pledoarie" pentru ,nuanță și analiză", adică specialitatea ,filozofului" în cauză? Pentru cine citește biografia cosmetizată a comuniștilor - mă refer, între altele, și la penibila operă encomiastică ,Ion Ianoși. O viață de cărturar" -, obsesia punerii
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
ceva numai al nostru". Tirajul Caietelor era de vreo două sute de exemplare, redacția încăpînd în camera de elev a intervievatului, pe strada Sărățeanu, nr. 9. Alexandru Lungu rememorează un bun obicei al epocii, în prezent, din păcate, dispărut: ,M-am pomenit odată cu un plic, o scrisoare din partea unei Agenții de Publicitate, udne eram rugați, scurt pe doi, să le înaintăm din fiecare apariție zece exemplare, ei urmînd să ne trimită tăieturi din tot ce se scrie despre Zarathustra. Și primeam, dragă
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
cu firea lui - poate părea crud ceea ce voi zice - avea o răutate funciară, care nu se manifesta întotdeauna, dar cîteodată o simțeai extrem de ascuțit (...), a tipărit în România literară o evocare în care a vorbit despre Zarathustra fără să mă pomenească". Se mai întîmplă să nu fii amintit tocmai acolo unde te aștepți mai puțin, o știm din proprie experiență... Un veritabil triumf al lui Alexandru Lungu îl constituie apariția volumului său de debut, Ora 25, în 1945. Aflat în dramatica
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
a istoriei române postbelice ni se înfățișează a fi, și în cartea lui Tony Judt, Nicolae Ceaușescu! Ceilalți conducători ai României în ultimele decenii - Gheorghiu-Dej și Ion Iliescu - beneficiază de doar câteva menționări trecătoare, iar Emil Contantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu înseamnă nici pe departe că autorul nu are o percepție realistă a evenimentelor și a personajelor, ci, dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
și cu reușite - literatura unor decenii de comunism. De ,high-life"-ul clasei muncitoare sus ajunse și în fruntea bucatelor instalată, de viața nomenclaturii în schimb nu s-a scris pe atunci, motivele fiind prea la îndemână spre a le mai pomeni. însă aceasta trăia în de sine, în strânsă, impenetrabilă formație, murdarele sale rufe spălându-se în familie. O excepție a existat, totuși, încât citind, în 2005, nuvela-roman Bal la regina Portugaliei, de Bianca Balotă, nu ne-a venit a crede
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
gemetele din cauza sciaticii, un televizor la care se vede pe diagonală Domnul Prim-ministru Tăriceanu îmbrățișându-se cu Cristian Boureanu, iar Domnul președinte Băsescu cu Elena Udrea, plus cocoșul proaspăt jumulit cu cleștele-patent. Detaliu-rețetă de sărbători: ,cocoșul octogenar", de care pomeneam în ,Cronica" precedentă, a fost pus la fiert începând cu data de 24 decembrie, ora 11.30, fiindcă, după cum ne-a spus soția unui veteran de război (bucătăreasă de campanie), respectiva arătare, semănând cu un avion în miniatură calcinat, trebuie
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
notat-o doamna veterană de la un post de televiziune ale cărui imagini le vedea la un radio ,Selena", sovietic, după cum ne-a spus cu mândrie... Noroc că Haralampy a cumpărat un purcelandru de ocazie și jucăuș ce nu s-a pomenit. Soacră-sa, mare iubitoare de asemenea patrupede, i-a zis: - Ia lasă-l pi dânsu' olecuță la mini, să-l scarpin... I l-a dat și, bineînțeles, ea l-a scăpat din brațe și așa a început nebunia: cel puțin
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
apoi prin cea simbolista a poeziei spre a culmina în deceniile interbelice. Abia dacă amintiți în treacăt, Tzara și Fundoianu, care au lansat cea mai puternică mișcare literară din prima parte a secolului XX, au exploatat această tradiție, ca să nu pomenesc de toată marea noastră critică din aceeași perioadă, inspirată de cea franceză. Cred că accentul pus pe francofilia noastră ar fi fost util în reînnodarea oficială a raporturilor literare dintre România și Franța. Ar fi fost bine dacă Lire (care
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
reprimat și o neliniște vecină cu un difuz sentiment de culpă pare să pună pentru o clipă stăpînire pe ea: ,... mă tem de o posibilă explozie a antisemitismului fățiș (latent și intermitent ținut sub obroc atîta vreme...). Ca să nu mai pomenesc de Ťtrecutulť meu care-mi poate fi reproșat, neținîndu-se cont nici de atitudinile mele despre care atîția pot da mărturie, nici de poeziile mele (nici măcar de cele subversive), nici de... nici de... În orice caz, Păunescu a fost scuipat și
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
culoare politică. Un amator de scenarii mi-a spus că ProTv-ul lui Sîrbu a manelizat imnul, ca să i-o tragă lui Băsescu. Adică la așa președinte, așa interpretare a imnului. Ideea mi s-a părut, pe moment, ingenioasă. Te pomenești... Dar, după aceea, mi-am făcut socoteala că Sîrbu nu e nebun să-și primejduiască audiența postului, doar ca să-l scoată pe Băsescu drept președinte al maneliștilor. Fiindcă, pînă să producă un asemenea declic în subconștientul telespectatorului, Sîrbu însuși, a
Îi trimitem pe maneliști la Bug? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11020_a_12345]
-
nou, modern, curajos și provocator aspect artistic, pe care l-ar fi jinduit orice ediție europeană. Meșterii primi ai acestei realizări au fost artistul plastic Mihai Sânzianu și șeful Secției Artă și Literatură a ziarului, criticul C. Stănescu. Să mai pomenim că în paginile acestei secții au fost lansați și popularizați aproape toți poeții tineri ai generației de atunci. Tot acum, alături de editurile cunoscute din București, edituri importante încep să se înființeze și în celelalte orașe mari ale țării. Ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
realitarea românească, lesne poate deduce că, pe când în 19651966 abia cu reabilitarea lui Lucrețiu Pătrășcanu încep să aibă loc primele schimbări politice, în cadrul artelor și literelor fuseseră înfăptuite aproape toate schimbările sus pomenite și fuseseră reabilitați majoritatea scriitorilor «nedoriți». Am pomenit mai devreme că între anii 1952-1953, atât criticul literar Titu Maiorescu, cât și adversarul lui ideologic Ion Dobrogeanu Gherea, sunt dispensați: primul de determinativele defăimătoare, al doilea de cele omagiale, și, cu toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lor, așteaptă să audă vocea celor care au iubit și continuă să iubească. E timpul ca poezia românească să-și spună cuvântul. Cuvântul ei deplin, decisiv. Nu aș vrea să mă întind mai mult în aceste note, care, după cum am pomenit și mai înainte, nu aspiră decât de-a fi o călăuză amicală a cititorului grec, la unele, dacă nu la toate ariile generației șaizeci. înainte de a încheia, aș vrea să mulțumesc prietenilor mei români, care, pe toată durata muncii mele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca de altfel și în Elveția sau pe Coasta de Azur. Expansiunea rusă se înfăptuiește, în era post-sovietică, pe căi mai eficiente, se pare, decât altădată. Am fi hoinărit și mai mult prin spațiile cehești dacă frigul de care am pomenit nu ne-ar mai fi tăiat din elanuri. Când ne răzbea prea tare, apelam însă la ceea ce am numit ,soluția Beherovka". Ce este Beherovka? Este o băutură spirtoasă cehească, subtil aromată, de care eu unul m-am atașat profund. Din
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
terminase cu totul, așa încât am fost încântată să leg primele cuvinte cu ea; m-am prezentat, m-a recunoscut, ți-a crescut părul, mi-a zis ea, sigur, Luminița, chiar ieri am vorbit despre tine, ce mai faci? I-am pomenit despre interviu, i-am dat întrebările, dar mi-a spus că va fi foarte greu, nu prea vrea să dea interviuri, zice c-o va face la conferința de presă, totuși, fără să-ți promit prea multe, dă-mi întrebările
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
un aranjament floral, e deosebit, dar Mario și l-a revendicat și el, nu, o să pun eu în el pixurile și mai ales stilourile, și tot ce-mi mai trebuie când scriu. S-a discutat despre orice, Mircea Martin a pomenit Elogiu mamei vitrege, ultima carte citită, tulburătoare prin factura-i erotică, excelentă în traducerea Almei Maria Moldovan, Mariana Sipoș considera însă că tot Războiul sfârșitului lumii și Conversație la Catedrala rămân scrierile lui majore; chiar și Mario crede același lucru
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
stacheta a fost preluată de genul neoclasic, în octombrie Terrains Fertiles II, iar în noiembrie o adevărată avalanșă, căreia i-am făcut parțial față și asupra căreia mă voi opri, cu precădere, în aceste rânduri. Nu înainte însă de a pomeni și de Terrains Fertiles II, singura manifestare anterioară despre care nu am scris până acum, profund nemulțumită de faptul că dansul - sub forma lui cea mai larg înțeleasă, de mișcare expresivă - era sublim, dar lipsea cu desăvârșire, în lucrările lui
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
alunecările și zbaterile ei la podea sugerând mișcările unei ființe marine. Proiecțiile din primăvară, mai mult decât cele de acum, sugerau și ele un mediu acvatic. Și nu pot încheia aceste rânduri, cu întregul mozaic al lunii noiembrie, fără a pomeni și despre încântătorul one-man show, în stil retro, al lui Răzvan Mazilu, în coregrafia lui Florin Fieroiu, show intitulat Sell Me și prezentat la Clubul Prometheus, din acest București cu atâtea propuneri incitante.
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
Ciudată declarație, mărturisesc, din partea unui om care toată viață n-a dorit să aibă nici o legătură cu noile tehnologii (în biroul în care lucra evita să vorbească la telefon sau întârzia să ridice receptorul până când apelul înceta), ca să nu mai pomenim de curentul electric. Se petrecuse probabil o transformare în acest om care refuzase cu obstinație să-și instaleze lumină electrică în casă. Ca să evit orice discuție, am ieșit pe coridor și mi-am aprins o țigară. Atunci a apărut Atanasio
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
mod firesc străine. Nu pot purta o discuție publică cu un interlocutor căruia trebuie să-i explic cine sunt autorii de maximă autoritate în cauză, fie ei francezi, englezi, germani, italieni sau spanioli. Din păcate domnul Pelin nu mi-a pomenit vreodată de proiectul care a stat la baza cărții sale și nu a simțit nevoia să mă consulte. I-aș fi stat fără ezitare la dispoziție, ferindu-l de multe erori. Mi-am recitit cu multă atenție studiul din Revista
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
în stare să lucrez. M-a emoționat nu atât faptul care, cu siguranță, îi bucură atât de mult pe tata și pe mama, întrucât, indirect, am auzit că cineva, undeva, prin Franța și prin Anglia, mă știe, mă traduce, mă pomenește; lucru pe care, bineînțeles, nu l-am văzut cu ochii mei, dar pe care ba mi l-a comunicat Țvetaieva, ba mi-a povestit despre el Ahmatova. Trebuie, în schimb, să știi ce a însemnat Rilke pentru mine și când
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]