2,423 matches
-
S-AU RIDICAT DIN NOI ANUL 1861 KU OSÂRDIA ȘI KELTUIALA D-LOR PĂRINTELUI ARHIMANDRIT MACARIE EGUMENUL MĂNĂSTIRI APOSTOL ARSKE KONSTANTIN APOSTOL ARSAKE APOSTOL ARSAKE KONSTANTIN ANAGNOSTIE ADIKOSTAKE PETRE ANGELIKI DUCĂ ȘI KUAJUTORUL, DE MUNKA AL LOCUITORILOR SĂTENI SPRE ETERNĂ POMENIRE TUTUROR" Biserică inițială a fost din zid de cărămidă gros de 75 de centimetri, în formă de corabie, cu tavan din șipca și trestie, învelita cu șindrila. Construită după mari inundații, cănd satul era în mutare pe actuala locație, biserica
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
o brutărie particulară), trei mori la Corod, una la Blânzi, una la Brătulești, patru prese de ulei la Corod și una la Blânzi. În fiecare an, de "Înălțare", toți locuitorii se strâng pe "Movilă" unde se ține o slujbă de pomenire a eroilor satului și are loc o sărbătoare a propriei localități, într-un cadru festiv deosebit. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corod se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Corod, Galați () [Corola-website/Science/301208_a_302537]
-
GHEORGHE ARON ȘI SOȚIA MARINA.SCHIEB-SIBIU. Clopotul mic,donat chiar de preotul paroh,are următoarea inscripție :VENIȚI LA RUGACIUNE.BISERICI ORTODOXE DIN FENES.DONAT DE PATOH IOSIF MAGDA ȘI EPITROPUL NICOLAE ROMOSAN CU SOȚIA ANA LA 1922.SCHIB-SIBIU. Vrednicul de pomenire,preotul paroh și-a construit lăcașul de veci în cimitirul bisericii,un adevărat monument funerar,dar din păcate,nu se odihnește la Feneș,ci la Sibiu,acolo unde s-a mutat după pensionare și unde a trecut în neființă. La
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
Zaharie și Raveca Moldovan, în anul 1922, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Pe placă din marmură este un înscris comemorativ: „Eroii neamului din comuna Micești-Chisealău 1914-1919“. Pe cruce, în plan frontal, este un alt înscris: „Intru pomenirea eroilor din Micești“.
Micești, Alba () [Corola-website/Science/300251_a_301580]
-
se amintește iarăși satul Gyomal și muntele Gyomalhegye. Un act din 1372 amintește tot de muntele Gyomal. Înainte de aceasta, la 2 februarie 1394 Capitlului din Oradea Mare confirmă mărturisirea adevărată a lui Mihail din Stremț, care pe lângă anumite condiții, pentru pomenirea părinților săi, Capitlului din Alba Iulia moșiile următoare: Olah Holom dispărut, Giomal și Tinod azi doar loc arător , Ioan Hunyadi - Ioan Corvin de Hunedoara la 10 xian 1442, dăruiește din averea aceluiași Mihail ajunsă pe mâna lui moșiile: Giomol, Tinod
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Olah Holom dispărut, Giomal și Tinod azi doar loc arător , Ioan Hunyadi - Ioan Corvin de Hunedoara la 10 xian 1442, dăruiește din averea aceluiași Mihail ajunsă pe mâna lui moșiile: Giomol, Tinod și Cergăul bulgăresc, Capitlului din Alba Iulia pentru pomenirea sa și a fratelui său Ioan, care e îngropat în Biserica din Alba Iulia. Satul Giomal era moșie fiscusească, care se putea dărui după bunul plac al Regelui sau Voievodului ardelean, cu toate acestea satul a fost totdeauna în stăpânirea
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Turnul înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșan. Până în anul 1971 pardoseala era din cherestea de stejar, când a fost schimbată cu alta din mozaic. Aceasta
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
așezarea de „la Povarnă” din satul Apostolache, datând din eneolitic (cultura Stoicani-Aldeni), ambele situri aflându-se în satul Apostolache; și cetatea de lângă satul Mârlogea, datând din secolele al IV-lea î.e.n.-I e.n. Al patrulea obiectiv este o cruce de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1735 și aflată lângă dispensarul din satul Apostolache.
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local: situl arheologic de „la Movilă” (în zona satului Buda) unde s-au găsit tumuli din perioada Latène; și crucea de pomenire din piatră (secolul al XIX-lea) aflată în curtea Grupului Școlar Special din satul Nedelea. În cele 5 sate din comuna Ariceștii Rahtivani, funcționează următoarele instituții de învățământ:
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
1900) și casele Constantin Tănase, Ioana Boghici, Ioana Șinca, Sorin Teleanu, Ion Vlădoiu, Cornel Cojocărel, Ioana Petrescu și Gheorghe Ștefan (toate datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea). Al zecelea obiectiv este crucea de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1598 și aflată în fața salonului de dans, clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Bertea, Prahova () [Corola-website/Science/301645_a_302974]
-
și secolele al V-lea-al VIII-lea e.n. Un altul este clasificat ca monument de arhitectură: (1900), astăzi sediu de fundație culturală, aflată în parcul Constantin Stere de lângă Bucov. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare, o cruce de pomenire (de drum) datând din 1709, aflată pe valea Orlei în satul Chițorani, în fața casei Grațiela Țintea; și o cruce de mormânt din 1843 aflată în curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
XVIII-lea. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: piatra tombală a comisului Vintilă (secolul al XVI-lea) din incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pisania bisericii vechi (1642) aflată în zidul pridvorului aceleiași biserici; și o cruce de pomenire din piatră (1646) aflată la ieșirea din Filipeștii de Târg pe drumul spre Mărgineni.
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
-al X-lea. Un alt monument, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1816) din satul Tohani. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, cruci de piatră aflate în satul Gura Vadului: crucea de pomenire de lângă fântâna din fața magazinului de stat (secolul al XVIII-lea); crucea de pomenire de lângă podul peste Tohăneanca (1696) și o cruce memorială (1792) aflată la 1,5 km vest de sat, pe șoseaua spre Călugăreni.
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1816) din satul Tohani. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, cruci de piatră aflate în satul Gura Vadului: crucea de pomenire de lângă fântâna din fața magazinului de stat (secolul al XVIII-lea); crucea de pomenire de lângă podul peste Tohăneanca (1696) și o cruce memorială (1792) aflată la 1,5 km vest de sat, pe șoseaua spre Călugăreni.
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
Gheorghe Stan (începutul secolului al XIX-lea), Petre Crăciun (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Eleonora Petcu (începutul secolului al XX-lea), ultimele trei din Marginea Pădurii. Al șaptelea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1783-1786) aflată la „Fântâna Mărului” în satul Jugureni. În anul 2014, comuna Jugureni era cea mai săracă din județul Prahova.
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezara din Epoca Bronzului (cultura Tei) descoperită în „Valea Ciuciurului” (în zona satului Mehedința). Celălalt, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1812) aflată lângă biserica din satul Rahova.
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
satul Poseștii-Pământeni, loc unde s-au descoperit o așezare din secolele al IX-lea-al X-lea și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul secolului al XX
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale sau funerare: două cruci de pomenire, din piatră, una din secolul al XVIII-lea, aflată în centrul satului, la marginea drumului spre școală; și o a doua, din 1847, aflată la marginea estică a satului, pe marginea drumului spre Salcia și Lapoș. Numărul mediu de salariați
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”-Gârbească (1780) și (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Starchiojd. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de pomenire din piatră din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” din același sat, cruce datând din 1698-1699. În rest, alte douăzeci și trei de obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
al XVIII-lea), toate din satul Starchiojd, și casele Dumitru Biță (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Victoria Nedelcu (începutul secolului al XX-lea) din satul Valea Anei. Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de pomenire din piatră din satul Starchiojd, una din 1781 aflată în fața bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, și alta din 1797 aflată pe proprietatea lui Roger Stănescu la intrarea în sat în dreptul drumului spre Valea Anei.
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente memoriale sau funerare și ambele aflându-se în satul Olteni: casa Ștefan Gheorghiu (secolul al XIX-lea) și o cruce de pomenire din piatră datând din 1804 și aflată în centrul satului.
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
Biserica Sfântul Dimitrie Basarabov Mai sus, la răspântia satului, s-a ridicat de curând o micuță biserică, foarte frumoasă, având ctitori o familie din sat, anume Ionel, Jean și Nuțica Necula, care au dorit să facă un mic paraclis spre pomenirea unchiului lor Nicolae Vlad, decedat în urma unui atac de cord în pădure, în urmă cu câțiva ani și a bunicului lor, Dumitru Vlad, în curtea căruia s-a și construit. Deși inițial s-a dorit o construcție mai mică, ei
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia unui ""jurământ al magistratului Ioachim împreună cu cei 49 cojucători, în procesul cu comitele Imbre"". Unul dintre cei care depun jurământul este și nobilul Lucaciu, fiul lui Iacob de Badon. În documentul original
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
jupâniței Neagoslava, a lui Barbu Craiovescu, stăpânirea asupra satului Stroești. Stroeștenii au pierdut procesul, dar, spre a-i domoli, Neagoslava „"a dăruit Stroeștii toți și trei sălașe de ațigani sfintei mânăstiri de la Bistrița, ca să-i fie de cinste și de pomenire în veci. Însă cât va fi în viață mai sus-zisa jupaniță, singură să stăpânească satul și ațiganii mai sus-ziși, iar după moartea ei să fie sfintei mânăstiri de ocină și de ohabă..."” (Leonăchescu, 2001). La 16 aprilie 1533 sunt menționate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]