2,792 matches
-
mulți 450 E vorba de Aglae, căsătorită în Suceava cu inspectorul școlar Drogli. Când s-a recăsătorit cu maiorul Garreis, Aglaia s-a mutat la Cernăuți, unde a și murit. La Suceava, Eminescu și-a vizitat desigur sora, dar a poposit de asemeni, la prietenii săi apropiați, Vasile Bumbac și Ștefan Ștefureac. Primul - poet și profesor , iar al doilea - director al Gimnaziului superior-greco-oriental, colegi de universitate la Viena. 451 De fapt extrase din articolele pe care le-am publicat în Anuarul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al nostru Bun Protector! De sus, din Cer, umbrește cu-a Ta Mână și-ntinde Brațul Tău Ceresc spre țara mea, spre Nația Română și spre întreg neamul omenesc. Câțiva învățători tineri veniți cu ordine de concentrare la Buzău, ce poposeau întrunul din dormitoarele mai mici rezervate oaspeților, au prins ecoul rugăciunii. Au coborât cu lacrimi în ochi și ne-au îmbrățișat: Niciodată nu am avut parte de atâta bucurie și curăție în rugăciune. Nu avea să treacă decât un an
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
această suferință împărtășită a fost mai puțin chinuitoare decât tortura totalei ei dispariții, înfiorătorul răstimp trăit al eternei absențe. Cât de diferită e fiecare moarte, și totuși ne mân\ pe aceleași meleaguri ale făpturii noastre lăuntrice, acele meleaguri pe care poposim rar, și unde percepem limpede zădărnicia tuturor lucrurilor la care am râvnit atâta amar de vreme, și la care în curând vom râvni din nou. Nu am avut intenția să scriu despre moartea lui Clement. M-am întristat îngrozitor descriind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tarei, atunci este datoru a face cunoscute Pesidentulu tribunalului de comerciu alu locului, pricinile poposirei sale. - Pe unde nu este tribunalu de comerciu, le face cunoscute judecătorie civile; iaru în lipsă aceștia, la dregătoria locală. - Candu capitanulu este silitu a poposi într'unu portu streinu, declarația o va face la dregătoria locală, a portului pe unde nu va fi agentu alu terei. Articolul 403 Capitanulu a căruia corabie s'a naufrantu (adică s'a frantu corabia), si a scapatu elu singuru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
De nu este hotărâtă în contractu vremea într'a cărei curgere imprumutatorulu 'și primejduesce banii, atunci ea începe pentru corabie: scule, unelte, înarmare și provisii, din diua ce a plecatu corabia pînă în diua, candu a aruncatu ancoră, sau a popositu în portu ori la loculu celu oranduitu; pentru mărfuri, vremea primejduiriloru începe din diua ce s'au încărcatu în corabie, sau in bărci ca să le transporteze în corabie, pînă în diua candu s'a descărcatu pe uscatu. Articolul 486 Celu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
au aruncatu ori s'au vatamatu. - Va avea iscălitura chibsuiriloru și va arăta cuvintele pentru carii împotrivitorii n'au voitu să iscalesca. - Acesta chibsuire se va trece în registrulu corabiei. Articolul 572 La celu d'antei, portu, în care va poposi corabia, capitanulu este datoru, în sorocu de doue-deci și patru cesuri după sosirea să, a supune la adeverirea tribunalului sau a dregătoriei locale intemplarile cuprinse în actulu de chibsuire trecutu în registru. Articolul 573 Alegerea perdaniiloru și a pagubiloru se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sat vei găsi o gazdă primitoare. Ospitalitatea e o tradiție și o caracteristică a noastră, a românilor, este un mijloc de cunoaștere și comunicare. Străbatem un drum de munte, printre gospodării țărănești, mărginite de garduri ce închipuie hore umane și poposim la o poartă înaltă. Iată, gazda te invită în casă, îți oferă cea mai frumoasă cameră, îți pune pe masă cele mai bune bucate, încearcă să te introducă în lumea ei cu tradiții și obiceiuri străvechi, cu porturi și meșteșuguri
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
respectiv prin rămânerea peștilor în gropi sub gheață în timpul iernii. În anul 1979 au fost introduse pe sub munte în lac și apele Izvorului Muntelui, captate la 1,5 km amonte de vărsarea lor în vechea albie a Bistriței. Aici au poposit în anul 1980 și apele pârâului Bicaz, captate la Tașca, pentru a fi introduse și ele în lacul cel mare. Proprietățile fizico-chimice ale apei s-au dovedit ideale pentru dezvoltarea faunei piscicole atât în ce privește temperatura (4 0 C la adâncimea
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
-n gură halca ei de timp.” (Șt.Aug. Doinaș) 2. determinate de convergența dintre natura morfologică a regentului și funcția sintactică a termenului dependent: • substantivul impune termenului subordonat (substantiv, pronume etc) cazul genitiv: „Florile și fiecare sens luminos al lumii / să poposească-n cartea mea deschisă, și ca-n pământul milei și minunii / să-nvie-aicea pasărea ucisă.” (M. Isanos) • verbul impune termenului subordonat cazul dativ sau acuzativ: „E zeul lumii care poruncește ființelor câte-a ivit din sine și vânturilor să se facă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zicala aceea, cum că, „La Bacău, la Bacău, într-o mahala...” „...s-a-ntâmplat, s-a-ntâmplat o mare dandana”. Acum e mult mai valabilă zicala „Șiau găsit Bacăul”, pentru că de-a lungul ultimelor decenii mulți oameni de cultură au poposit aici și nu s-au mai dat duși, sporind cu opera lor tezaurul cultural al urbei. E, întradevăr, important ce lași în urma ta. Știați că și dumneavoastră aveți o lucrare la Bacău? Ce anume? Un bust Arghezi, care se află
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Bosie o suprafață d e vie, î mpreună cu Târgul Cotnari. Iar mai spre zilele noastre din secolul trecut aveau proprietăți aici prințul Roznovanu, (în casele căruia se află astăzi primăria Iașilor, și la a cărui castel din Cotnari a poposit în anul 1850 celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt, cel care rămăsese uimit de măiestria legendarului Barbu Lăutaru), prefectul Iașilor I. Axinte, guvernatorul Băncii Naționale a României Vlădoianu (care și construiește în 1901 Castelul Cârjoaia, aflat astăzi în posesia S.C.Cotnari S.A.
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
demni”, spune o vorbă de la noi... de-acasă. în puține cuvinte am prezentat o sumară istor ie a ace stei localități râvnită și de bogat și de sărac. însemnările din numeroase cărți sunt mult mai numeroase. E timpul însă să poposim cu narațiunea în zilele noastre. O etichetă pentru vinul de Cotnari de pe stic lele dus e la Expoziția de la Paris din anul 1900 Medalii obținute la concursuri naționale și internaționale, expuse într-o fastuoasă sală a medaliilor. Scurtă descriere a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Moldova în lupta ei de eliberare de sub puterea imperiului turcesc. Și credeți mă, Țarul se pricepea să deosebească un vin românesc de unul străin, de care presupun că avea parte. Și nu întâmplător măritul Ștefan avea proprietăți la Cotnari, unde poposea adesea să cinstească roadele pământului. Și dacă mai marii acestui popor român de pest e veacur i au fost fermecați de puterea seducătoare a vinului de Cotnari, ridicându-l în slavă, pentru calitățile lui misterioase dătătoare de fericire și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Suplinește pe A. D. Xenopol și Samson Bodnărescu la Institutul Academic. Destituit la 1 iulie din postul de bibliotecar în urma unor intrigi, e numit r evizor școlar pe județele Iași și Vaslui. Cu prilejul inspe cțiilor făcute în aceste două județe, poposește și la Cotnari. Frumusețea localității, notorietatea vinurilor produse aici va face o impresi e deosebită asupra poetului, de neuitat, și el va imortaliza podgoria, folosindu-i numele în versurile de mai jos. UMBRA LUI ISTRATE DABIJA-VOIEVOD Cum trece-n lume
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o parte a drumului, iar de partea cealaltă pe garduri de sârmă. Frunzele stropite din belșug cu piatră vânătă. Și strugurii mari, grei, atârnând de pretutindeni ca țâțele vacilor. Numai după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Lipsesc de la apel sutele de a rticole semnate prin numeroase ziare și reviste, dar mai ales în cele ieșene. Artur Gorovei, deși stătea cu casa la Fălticeni, er a tot ti mpul la Iași sau călătorea neobosit prin țară. Când poposea sus, la Copou, la Sadoveanu, era sărbătoarea copiilor. înainte de Cotnari, îl identificasem printre clienții anticarului Kuperman din strada Lăpușneanu, cel care îi cunoscuse pe N. Gane, G. Pannu, V. Pogor, Bel diceanu și s-a stins în mai 1933, când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a rămas la fe l de tân ăr și viguros în literatură așa cum se poate vedea din poezia de mai jos publicată în revista POEZIA, din 2006. Ditirambe către Dyonisos Odă la Cotnari Când Domnul pribegea prin lume și-a poposit și la Cotnar, vrăjit de mult frumos, anume l-a binecuvântat c-un har: „Pământu-acesta să rodească după în veci păzit mister, ambrozie dumnezeiască și pentru om și pentru cerʺ. Născută din sfințită tină printr-o secretă alchimie, inițiatică lumină
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Desfă șoară o amplă activitate de creație și de cercetare. Redăm din opera sa o „închinăciune” dedicată Marelui Ștefan pentru a cărui preaslăvire a făcut 6 a ni de pu șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poliție sanitară (1889)” și „Profilaxia pelagrei” (1893). Supranumit în epocă ca „medicul poporului” sau „amicul copiilor”, Iacob Felix rămâne, în egală măsură, un prieten al spitalului Drăghici și implicit al Vasluiului, care, întocmai ca marele său prieten Carol Davila, de câte ori poposea aici (și se întâmpla foarte des) dovedea un mare interes și preocupare pentru dezvoltarea și emanciparea stabilimentului după cum denumea el spitalul. Dr. Thoma C Hepites; Bacalaureat în științe psihice și naturale, medic primar chirurg și mamoș, directorul spitalului Drăghici (1875-1888
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități care au poposit aici, au muncit aici, sau au plecat de aici ca dintr-un loc binecuvântat de Dumnezeu. Toate acestea mi-au readus în minte cuvintele marelui George Topârceanu care spunea în perioada interbelică: oricât noroi va fi fost pe ulițele târgului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lor benefice pentru sănătatea organismului uman. Mai mult decât atât aflând și de practica și de tendințele care se manifestă în țările civilizate în centrul și vestul europei, turiștii nu au pierdut ocazia de a solicita la pensiunile agroturistice unde poposeau, astfel de produse. Încet dar sigur fenomenul de structurare a turiștilor care solicită astfel de produse capătă o anumită dinamică care în mod firesc se transmite managerilor de pensiuni agroturistice. Bucovina în general și în special partea ei montană nu
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
fantasme. Luna ca o vatră de jăratec își oglindește razele în apele lacului, închizându-și pleoapa peste corneea nopții. Este o liniște care te-ndeamnă la visare. Serile se scurg încet-încet, zilele sunt din ce în ce mai triste, neîndulcite de cântecul păsărelelor. Toamna poposește în împărăția visării, căci frunzele pică de somn, cerul picură. Alina-Georgiana Dumitriu AMURG DE TOAMNĂ Seara este caldă. A apărut prima stea, luceafărul. Rând pe rând stelele se văd pe cer ca niște felinare ce luminează orașul. Toamna cu roadele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
veșnicia!... Vrăjit de muzica lor fermecată am hotărât deodată să cred în stele, imaginându-mă un mag călător printre ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
astăzi... Raluca-Adelina Hanțu PE TĂRÎMUL CELĂLALT Este seară. Luna și prietenele ei, stelele, au ieșit să vegheze. Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe să ningă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]