4,442 matches
-
-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul Iloaiei, Pașcani, Moinești, Negrești, Ivești, Podul Turcului” și, pe de altă parte, locuitorii evrei au populat nucleele urbane deja existente, dinamizând capacitățile economice ale acestora în toate sectoarele importante - meșteșuguri, comerț, industrie. În acest sens, „cazul” orașului Bacău este deosebit de probant. III. A. Harta etnică a economiei locale III. A. 1. Comerțul și meșteșugurile La nivelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreprinderi de profil din țară și singura care producea hârtie de ziar. Hârtia produsă se putea utiliza pentru scris, tipar și ambalat. Apariția fabricii Letea a declanșat o intensă exploatare a „aurului verde”, în special a pădurilor de rășinoase, ce populau din plin zonele montane ale Moldovei. Astfel, prin legea din 18 martie 1883, guvernul liberal a autorizat Administrația Domeniilor Statului să dea în concesie societății Letea, timp de 40 de ani, un fond de 6.000 de hectare (pădurile Vadurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
adevărate case de prostituție, având mai fiecare cel puțin 5-6 pensionare, toate inoculate cu germenul maladiilor venerice, propagând astfel nestingherite cele mai groaznice și necruțătoare boli. Mizeria și murdăria sunt de nedescris la hotelul Regal, (...) acolo unde miliarde de paraziți populează saltelele, rogojinile și pereții”. Se cerea cu insitență luarea următoarelor măsuri: „să fie obligați patronii localurilor să-și scoată o autorizație pentru practicarea vânzărei de carne vie, să plătească taxele dictate de lege, să-și mute reședințele pe la periferiile orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ca și în celelalte „comune urbane” din zonă, actualul oraș de reședință nu avea, practic, industrie, populația ocupându-se într-un procent de 80% cu agricultura sau cu profesiunile libere. După cum s-a văzut mai sus, orașul Huși era mai populat decât Vasluiul, coordonată care astăzi nu s-a mai păstrat. Potrivit datelor recensământului populației României din anul 2002, numărul total al evreilor trăitori pe actualul teritoriu al județului Vaslui era de...33! Din fericire, la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu argumentul familiei sale... de la pazusopt, în timp ce Crăcănel urmează în lumea mahalalei clișeul desuet al nobleței sufletești: "...am plîns și am iertat-o..." De notat însă că această lume este pe deplin românească (dacă nu și etern românească!), că e populată de români... mai mult sau mai puțin onești, că snobul (sine nobilitas) lui Caragiale este în ultimă instanță recuperabil și emană chiar o adiere de discretă și veritabilă poezie a echivocului: "...cu sufletul încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu accent pe deosebirile evidente dar fără a neglija asemănările discrete, primele fiind mai ușor de sesizat și datorită particularităților psihologiei umane căreia entitățile cu semn contrar i se impun mult mai ușor; chiar dacă Mateiu "nu gustă literatura paternelului său populată cu mitocani" (B. Cioculescu), o tendință semnificativă a cercetării literare a fost cea a încadrării celor doi într-o familie de spirite, așa cum sugera Vladimir Streinu, proiect pe care Pompiliu Constantinescu îl considera în parte utopic, pornind și de la experimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu toată simbolistica lui, se înscrie în aceeași direcție a unui fantastic de tip existențial. Tot ce se întâmplă în vis este psihanalizabil și introduce în text sugestia morții, ca finalitate posibilă a idealului celor din fortăreață. Spațiul oniric e populat de aceleași năluci care vor invada și planul real. Ipostaza ludică în care este prezentată moartea lui Angustina în vis îl derutează pe Drogo, care nu înțelege decât spre final ceea ce se petrece. Visul acesta este de fapt o anticipare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
descrierea ținutului ce reprezintă împrejurimile localității Lyme Regis; descriere minuțioasă, pe fondul căreia scriitorul își introduce treptat, cu abilitatea cu care un pictor, după ce și a pregătit atent șevaletul, schițează dintr-o singură mișcare silueta viitoarelor „obiecte” care îi vor popula tabloul. Prima dimensiune a libertății, prezentă la nivelul discursului narativ - cea a scriitorului - constituie semnul sub care stau, într-un fel sau altul, celelalte două. Fowles își ia libertatea de a alege pentru fiecare capitol al cărții diverse motouri care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
post-apartheid care ia naștere sau pentru apariția căruia ar trebui să se acționeze. În opinia unor personalități ca Mzwanele Mayekiso, apartheidul a favorizat apariția unor rețele de grupări ale societății civile sensibile la putere, care au înflorit în comunitățile dens populate din zonele colibelor din carton acoperite cu placaj, ale atelierelor din curte, ale micilor afaceri (spaza shops) și ale barurilor și saloanelor de coafură din barăci (shebeens). Acestea au funcționat inițial ca organizații menite să submineze apartheidul. În opinia lui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
război ar face războiul inutil din simplul motiv că ființele umane, ca să nu mai vorbim despre armate și sisteme de arme, nu ar mai putea exista, pur și simplu, nicăieri pe fața pămîntului, sau cel puțin în unele regiuni dens populate pînă atunci. Istoria dezvoltării armamentelor moderne a fost, de la început, copleșită de bizara posibilitate ca violența să dea naștere la violență și, în felul acesta, să pună la îndoială necesitatea folosirii violenței. Această posibilitate a apărut, în cele din urmă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
creație. (b) Secvențial, șirul astfel construit și confirmat prin ultimul auxiliar aspectual al prezentului "nu întîrzie să" subliniază începutul unei continuări narative în care descrierea actorilor joacă un rol esențial. (c) Referențial, textul narativ construiește o lume pe care o populează cu obiecte și cu actori bine definiți. După cum scria U. Eco (1985), "mă gîndesc că pentru a povesti, înainte de toate, trebuie să-ți construiești un univers decorat în cele mai mici detalii" (1985, p. 26). Cele cîteva instrucțiuni acționează ca
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e handicapat, popa Furtună este un manipulator ("păpușar") și în general "lumea din Pădureanca este populată de indivizi care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii". Cele mai importante texte ale prozei lui Slavici sunt puse astfel, argumentează autoarea, în perspectiva unei condiționări, unei trăsături care le domină și le determină fără putință de scăpare. Dacă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ezitarea era trăsătura pe care o detestase o viață întreagă. Ea era semnul unei slăbiciuni pe care sămădăul nu și-o permisese vreodată; era semnul nevolniciei, a unei sfârșeli vecine cu moartea de care îi era atât de teamă. Frica populează acum locurile aflate cândva sub stăpânirea "sângelui cald", "a plăcerii", "a urii" sau "a mâniei oarbe". Ni se pare tare departe momentul când Lică îi spunea lui Ghiță cel înspăimântat: Înțelegi tu acum că acela care ține cu mine nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu cine? Cu niște oameni pe care nu-i mai văzuse și care n-o să-l mai vadă în viața lor pe el. Niște scârnăvenii! Ce-i pasă lui de ei?! 2.4. O lume bolnavă Lumea din Pădureanca este populată, așadar, de indivizi care trăiesc, conștient sau nu, sub semnul bolii. Busuioc, "tatăl denaturat" și Iorgovan "cel depresiv" își păstrează, în ciuda "beteșugurilor" lor, până la final, statutul privilegiat în lumea satului pe care îl conferea averea deținută. În spațiul creației lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ticluit argumente privind modalitatea în care au fost inventate numele eroilor. Cercetătorii nu s-au oprit deloc asupra numelor personajelor din opera lui Creangă sau din cea a lui Slavici atâta timp cât cei doi scriitori păreau să surprindă o lume rurală populată de eroi cu nume comune. Efortul sisific al creatorului de la Humulești pe care fiecare rând de manuscris îl demonstrează nu a dat naștere unor întrebări despre calitatea de creator intelectual a acestuia. Imaginea scriitorului-artist165 atent la toate detaliile operei sale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi dă dreptul de a fi246. Maiorescu va publica articolul său întru apărarea lui Caragiale abia în 1885. Slavici e printre primii, puțini, care văd în comedia O noapte furtunoasă "o producție izvorâtă din intuițiunea adevărului". Pentru pocitaniile omenești ce populează lumea caragialiană, Slavici găsește și în 1879, ca în 1912, argumente solide care să le susțină valoare: sunt oameni pe care îi găsim în mahalalele Bucureștilor, sunt lucruri adevărate care se petrec în fiecare zi aproape de noi, este o viață
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
adolescentului în normele de organizare socială 36. Repudiind autoritatea paternă existentă, explică Erikson, i se pare foarte greu sâ-și asume răspunderea autonomiei personale. Imaginile prenatale, recuzate sau contestate, sînt astfel, în mod firesc, "înlocuite de ierarhia imaginilor conducătorului, imagini care populează ierarhia imaginilor disponibile". Refuzul disciplinei tradiționale conduce la căutarea febrilă a unei noi forme tic adeziune. În condițiile unei vacuități afective și morale care, de fapt, însoțește orice criză de legitimitate politică, chemarea Salvatorului pare a ține cu adevărat de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
strategii a coexistenței permanente", chiar dacă, se poate constata, problema neînțelegerilor generate de limbaj nu încetează: preocuparea excesivă pentru individ și pentru prezervarea unicității vocii sale pune în umbră cetățeanul și determină abandonarea spațiului public, care a sfârșit prin a fi populat cu problemele individuale ale persoanelor publice: ""interesul public" se reduce la curiozitate în privința vieții private a personalităților publice, iar arta vieții publice se limitează la expunerea publică a afacerilor private și la confesiunile publice despre sentimente particulare (cu cât mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ales televiziunea și rețelele de socializare) este utilizat pentru a descoperi exemple, "oameni care știu", care au aceleași probleme cu noi, care au limbajul necesar verbalizării unei probleme și (poate) chiar și o soluție; spațiul public, consideră Zygmunt Bauman, este populat cu problemele particulare ale indivizilor, care caută aici soluții particulare; din acest motiv, problemele rămân particulare și nu devin publice, iar spațiul public, contrar temerilor adepților școlii critice, departe de a coloniza particularul, este mai degrabă invadat de problemele acestuia
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un spațiu geografic dat, non-locul este funcțional peste tot, deși este străin în orice peisaj. Școala ca non-loc nu se revendică nici de la tradițiile educaționale dintr-o țară anume: ceea ce contează și se urmărește întotdeauna este funcționalitatea. Un non-loc este populat cu non-persoane, o noțiune mai degrabă contra-intuitivă, motiv pentru care George Ritzer a simțit nevoia unei explicitări: Ideea de persoană, de om, este evidentă, dar cea de non-persoană, nu. Cum poate o persoană sa fie non-persoană? În 1959 Erving Goffman
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a generației net, practică formată prin intermediul jocurilor video. De remarcat că autorul olandez propune utilizarea procedeului în cadrul practicii școlare, ignorând posibilele consecințe negative ale restructurării modului de funcționare al creierului. Pe de altă parte, trebuie să acceptăm că școala este populată astăzi de copii cu o altă forma mentis, sedimentată prin utilizarea naturală și cotidiană a perifericelor legate în rețea. O idee despre cum ar trebui să arate practica școlară ne oferă Phil Davis: "Poate că internetul m-a făcut un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acceptă să se supună regulilor ce definesc felul în care funcționează lumea jocului. Regulile jocului definesc constrângerile spațiului de joc, întocmai cum regulile fizicii, precum gravitația, definesc lumea reală". (Gray/Brown/Macanufo, 2012, p. 14) Artefactele reprezintă acele obiecte care populează lumea jocului, fie cu rol activ, mijlocind desfășurarea jocului, fie ca elemente secundare, cu funcția de a transmite informații despre evoluția jocului. Scopul jocului presupune mai degrabă fixarea unui moment de final, o ceremonie de închidere și mai puțin momentul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
realității cu spațiul virtual. Din acest punct de vedere, rămân deschise câteva probleme care, din punctul nostru de vedere nu pot cunoaște o rezolvare "definitivă" și imediată (nu acesta este spiritul prezentului relativizant): • problema valorii de adevăr a informațiilor care populează internetul; deși este disponibil un volum practic nelimitat de informații, practic se citește tot mai puțin și tot mai centrat, ca efect al modului în care algoritmii motoarelor de căutare ierarhizează informațiile; să remarcăm și ideea lui Umberto Eco, de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru mulți copii concluziile lor despre inutilitatea școlii, deci și comportamentele asociate acestor concluzii. Plecând de la aceste constatări de fapt, ne-am propus să analizăm măsura în care câmpul educațional școlar și mediul virtual sunt omogene pentru copiii care le populează pe amândouă. 7.1. Câmpul educativ școlar În ceea ce privește câmpul educativ școlar, acesta este definit prin două caracteristici importante: eroziunea autorității profesorului, concomitent cu multiplicarea centrelor de autoritate care își fac simțită prezența în cadrul lui. Autoritatea profesorului a cunoscut o întemeiere
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Papert, 1999) 7.4. Despre recompense: două puncte de vedere divergente Analiza noastră a ajuns la concluzia că mediul virtual și câmpul educativ școlar nu sunt omogene. Concluzia este una importantă dacă avem în vedere că elevii de astăzi le populează pe amândouă, operând transferuri reciproce, dezirabile și indezirabile de comportamente, mentalități, valori etc. În acest context, ne-am propus să investigăm modul în care pedepsele și recompensele (fețele aceleiași monede) funcționează în cele două spații (real și virtual). În ceea ce privește utilizarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]