2,303 matches
-
relațiile dintre cetățeni, este imperativ ca statul român să rămână și în viitor unul laic, "neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee". Deficitul democratic și cotele de gen în politica românească Alina HURUBEAN Introducere Reconfigurarea spațiului public în România postcomunistă s-a făcut preponderant în termeni masculini, reprezentarea femeilor în structurile de decizie fiind extrem de redusă, ca și vizibilitatea lor publică. În acest context, promovarea unor interese specifice a fost și este precară, iar progresele obținute în direcția egalității de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în Senat, 163 de parlamentari sunt bărbați (92,7%) și 13 sunt femei (7,3%). Așadar, astăzi, în Parlamentul României sunt 68 de femei (11,5%) și 520 de bărbați (88,5%)5. Chiar dacă pe parcursul celor șase legislaturi din perioada postcomunistă numărul femeilor care au deținut un mandat de parlamentar a crescut progresiv, de la 24, respectiv 4,9% (1990-1992) la 68, respectiv 11,5% (2012- 2016), această creștere nu echivalează cu o reprezentare reală a femeilor dacă raportăm această cifră (11
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
România, guvernarea este a oamenilor, dincolo de și peste legi. Procedurile sunt modificate sau pur și simplu nerespectate, ceea ce face ca democrația, fragilă cum e, să fie "suspendată" într-o stare agonică. Ca procedură, referendumul însuși a fost personalizat. Primul președinte postcomunist al republicii, Ion Iliescu, a lucrat în acest sens o dată și bine, în 1991, ceea ce i-a adus peste două mandate în funcție. La referendumul din 2003, presiunea integrării europene l-a determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase să prelungească
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
guvernare a oamenilor care orientează și utilizează procedurile democratice în definite scopuri politicianiste. Nu e deloc întâmplător faptul că, într-un răstimp foarte scurt, de numai cinci ani (2007-2012), au avut loc patru dintre cele șase acțiuni referendare ale sistemului postcomunist românesc. Evaluarea procedurală pe care o propun aici nu vrea să spună că referendumul ar fi, dată fiind coloratura autohtonă pe care a primit-o, un instrument mai puțin democratic. Știm cu toții exemplul Elveției, stat mic și foarte bogat, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Cetatea lui Platon (2010), lucrare ce a fost distinsă cu premiul Revistei Transilvania (ediția 2011) și cu premiul "Vasile Conta" al Academiei Române (ediția 2012); Noi și postcomunismul (2012) și a coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă, ediția I (2011), ediția a II-a (2013) și Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011). A fost bursier postdoctoral al Academiei Române (2010-2013). Este director al revistei Polis, redactor și colaborator permanent al revistei Timpul și peer-reviewer al revistelor Sfera Politicii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ideologiei (2009) lucrare distinsă cu Premiul "Ion Petrovici" al Academiei Române, cu Premiul revistei Sfera Politicii și cu Premiul revistei Transilvania pentru Filosofie Politică și Sub semnul paradoxului cotidian (2010, publicistică). La aceeași editură, a coordonat Mass-media și democrația în România postcomunistă ediția I (2011), ediția a II-a (2013) și Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011, împreună cu Sorin Bocancea), Sinteze de știință politică (2012, împreună cu Cristian Bocancea). A publicat volumul Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (2012, împreună cu Doru Tompea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mai variat al problemelor, tensiunilor și conflictelor, pe plan social, politic și cultural, care s-au abătut asupra teritoriului românesc de la instaurarea comunismului și până în prezent (analiza mea traversează 3 epoci distincte: a monarhiei constituționale, a comunismului și a perioadei postcomuniste). Cititorul va avea astfel, în timp, mărturia acestor documente scrise și, de ce nu, pulsul, "temperatura" vremurilor prezente. Cred că este prima discuție atât de complexă și de nuanțată pe plan jurnalistic în societatea românească de după 1989. Menționez că aceste personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ajuns să avem această majoritate de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le avusese nomenclatura comunistă. Nu că ei proveneau din nomenclatură, că asta e ironia sorții. La foarte puțini oameni din clasa politică postcomunistă găsești legături directe cu nomenclatura. V.A. : Au fost în primul val. Scriam la un moment dat că Revoluția fusese doar în cartierul Primăverii ; fuseseră maziliți ceaușiștii și le luaseră locul dejiștii. Brucan, eva‑ cuat de Ceaușescu din Primăverii, s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt convinsă că foarte mulți oameni erau frustrați de ceea ce făceam noi la Televiziune. Pentru că nu ne sfătuiam cu ei. Noi, în fond, puneam în aplicare ceea ce crezuserăm că-i planul de guvernare, să scăpĂm de regi‑ mul comunist și postcomunist, acela cu minerii, cu Piața... Asta făceam. Și în jurul nostru era o echipă foarte entu‑ ziastă, pentru că, de fapt, a fost unul din locurile bune, în care s-a recrutat pe merit, s-au luat numai oamenii care lucraseră la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
SĂ rezolve el problemele cu care se confruntă de secole Rusia și apoi o să se ducă lumea la ei. Dar cum rezolvă Putin conflictul cu terorismul din colțul Ăsta caucazian ? Într-un fel în care se arată slăbiciunea statului rusesc postcomunist, nenorocesc familiile acestor răzvrătiți, pentru că Ăsta este felul Moscovei de a lupta : fărĂ niciun fel de reguli, nenorocesc oamenii, la grămadă, vinovați și nevinovați. Am fost la Beslan, nu la mult timp după ce se întâmplase tragedia. Trenul, în drum spre
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
morală să o facă neîntîrziat; 12. Prin urmare, Adunarea Parlamentară condamnă cu vigoare violarea masivă a drepturilor omului comisă de către regimurile comuniste totalitare și aduce un omagiu victimelor acestor crime; 13. De asemenea Adunarea Parlamentară invită toate partidele comuniste sau postcomuniste din statele membre ale CE, în cazul în care nu au făcut-o, să reexamineze istoria comunismului și propriului lor trecut, să se distanțeze clar de crimele comise de regimurile comuniste totalitare și să le condamne fără ambiguitate" (Revista "22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ceaușist se prăbușise, iar armata și chiar Securitatea trecuseră de partea noii puteri? Și cu ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-a văzut la față, vii sau morți. Istoria postcomunistă a României Începea cu un mister. De aici, pasul este legitim spre concluzia că teroriștii nici n-ar fi existat, totul fiind o Înscenare menită să-i timoreze pe oameni și să legitimeze puterea instalată. Este o interpretare posibilă, dar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care au votat legea (din toate partidele) stăteau În case care nu erau ale lor. Până la urmă, proprietarii de drept urmau să nu mai primească mare lucru. Restituirea semăna mai mult cu o deposedare. O poveste foarte caracteristică pentru România postcomunistă! (Din fericire, lucrurile nu s-au oprit aici. Mai multe cazuri, ajunse la Curtea europeană a drepturilor omului, s-au soldat cu condamnarea statului român, obligat fie să cedeze imobilele, fie să plătească despăgubiri substanțiale. Și, În sfârșit, din 2005-2006
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
extrem de complicată, În termenii Constituției). Foarte diferiți, cei doi oameni. Băsescu, extravertit și pitoresc, cultivă imaginea unui om asemenea celor mulți, În timp ce Tăriceanu, elegant și rezervat, apare ca un „gentleman“, o figură oarecum insolită În nu prea distinsul peisaj politic postcomunist. Băsescu are o capacitate de comunicare ieșită din comun, Tăriceanu, dimpotrivă, nu prea reușește să comunice. Băsescu are imaginație În exces, Tăriceanu nu are destulă. Cel dintâi se pricepe să dea lovituri, cel de-al doilea a reușit să le
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
strict pentru a consuma, și cu mijloace rudimentare. Integrarea europeană a lumii rurale (aproape jumătate din populația României) se anunță a fi o operație dureroasă și de durată. Neputința de a promova turismul este o altă trăsătură curioasă a României postcomuniste: În ciuda faptului că diversitatea peisajului și a tradițiilor culturale indică o țară cu potențial turistic ridicat. În timpul lui Ceaușescu, acest sector a cunoscut o dezvoltare parțială ; era bun În măsura În care procura devize, dar și puțin suspect, fiindcă-i aducea pe români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
imediat după Ștefan cel Mare, și Înaintea lui Mihai Viteazul și a lui Cuza. Redresare explicabilă printr-o varietate de motive: dedramatizarea raporturilor cu monarhia; prestigiul crescând al modelului occidental; reculul relativ al naționalismului autohtonist și al discursului „de stânga“ postcomunist. Și astfel Carol, principele venit din Occident, trece din nou Înaintea lui Cuza, principele pământean! Aceștia sunt suveranii. A avut România și un Bismarck? A avut, și nu unul, ci trei: mai Întâi, Mihail Kogălniceanu (1817-1891), colaboratorul apropiat al lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fusese. Mai puțin criticabil este ce a făcut Ceaușescu sub pământ, unde nu avea nimic de dărâmat. Paralel cu lucrările de la suprafață s-a construit și metroul bucureștean, fără care, trebuie s-o recunoaștem, orașul astăzi s-ar sufoca. Orașul postcomunist Marile lucrări s-au Întrerupt brusc la 22 decembrie 1989. Și, pur și simplu, au „Înghețat“. Imense macarale stau și astăzi nemișcate pe lângă schelete de beton, așa cum le-a surprins momentul revoluției (e o Întrebare cât vor rezista, și macaralele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
disparate: frânturi de folclor și de tradiție, nostalgii, repere culturale și istorice. România este astăzi o țară dezarticulată, alcătuită din segmente, care nu prea se Îmbină, de viață tradițională, de reminiscențe interbelice, de structuri și atitudini comuniste și de evoluții postcomuniste. Este un sistem care funcționează anevoie, În așteptarea — cam Îndelungată — a unui nou Început, susceptibil de a conduce spre o nouă sinteză. Românii se află Într-un moment crucial; recuperând ceea ce se mai poate recupera din trecut sau ceea ce merită
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt extrase din Recensământul populației și locuințelor din 7 ianuarie 1992, vol. I: Populație — structura demografică, București, 1994 și Structura etnică și confesională a populației, București, 1995. </endnotelist> 5. Între trecut și viitor <endnotelist> 1. O prezentare detaliată a perioadei postcomuniste, la Tom Gallagher, Furtul unei națiuni. România de la comunism Încoace, București, 2004 (În engleză: Theft of a Nation. Romania since Communism, 2004). Despre revoluția română: Nestor Rateș, Romania. The Entangled Revolution, New York, 1991; ediție românească: România. Revoluția Încâlcită, București, 1994
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o actualizare a datelor: Anuarul demografic al României, Institutul Național de Statistică, București, ediția 2006. 3. Asupra efectelor „decolectivizării“, Béatrice von Hirschhausen, Les nouvelles campagnes roumaines. Paradoxes d’un retour paysan, Paris, 1997. 4. Cu privire la cariera foștilor securiști În România postcomunistă, vezi Marius Oprea, Moștenitorii Securității, București, 2004. </endnotelist> 6. Români și străini <endnotelist> 1. Unele dintre datele și interpretările care urmează le-am preluat din articolele mele: Sur la diffusion de la culture européenne en Roumanie (XIXe siècle et début du
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mâna pentru a edifica o operă de resuscitare a memoriei și pentru a lăsa urmașilor o învățătură de minte. Semnificativ pentru valorile noii Europe. Dar ceea ce pentru occidentali s-a retras sub patina exponatelor, utilizate în scopuri didactice, în zona postcomunistă încă mai reprezintă o actualitate ardentă, implacabilă. În Est, trecutul face parte din existența cotidiană. Liniile de demarcație sunt vii. Noi și ei. Războiul limbilor. Conflictul mentalităților. Duelul manualelor de istorie... La plecare, primim în dar din partea administrației muzeului câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
toți românii la un loc, ca printr-un consemn tacit, și facem un fel de consiliu de familie. Avem un drum de vreo șase ore în față, dar trece repede în discuții. Situația din România, alegerile din toamnă, resurecția stângii postcomuniste în sondaje etc. Sentimentul tonic că ești departe de acele realități, detașat, pus la adăpost, sentimentul că nu te pot influența, nu-ți pot face rău, că le poți ignora cel puțin o bucată de timp, cât cuprinde programul Literatur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
semnificativă în corul celor care aprobă acțiunile militare. Rușii îl aplaudă pe Putin, care e tânăr, dinamic, energic și care are ambiția să renască visul Rusiei Mari, în timp ce Elțîn, bătrân, bolnav și căzut în patima alcoolului, simbolizează mai degrabă slăbiciunea postcomunistă și „democratică” a țării lor, „înfrângerea” ei în fața Occidentului. O „umilință” pe care mulți nu i-au iertat-o. Deși trăiesc în mizerie, masele rezonează mai degrabă la retorica imperialistă a KGB-iștilor reveniți la pârghiile de comandă și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de texte literare. Alte puncte ale rezoluției sună la fel de optimist, chiar generos: mai multe traduceri și, evident, mai mulți traducători din literaturile „mici” ale Europei; participarea la festivaluri și congrese; crearea de oportunități pentru publicarea autorilor - a celor din țările postcomuniste inclusiv - în limbi de mare circulație. Rețeaua Internațională Literară activează doar în domeniul cultural și nu se implică politic, se conduce după principiile democrației și respinge orice formă de rasism și militantism. Organizația este de tip nonprofit, dar e deschisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
desenez, mă gândesc chiar să ilustrez o carte. Am și o mare admirație pentru artele apropiate, cum sunt muzica și cinemaul (aici nu e nevoie de nici o explicație). - Pe parcursul călătoriei, am văzut că erai destul de familiarizată cu realitățile din Estul postcomunist. Această lipsă de surprindere se datorează faptului că știi... limba rusă? Cum ai ajuns să o înveți? Ce șanse acorzi fostelor țări comuniste pe care le-am vizitat în raport cu ideea de Europa unită? - Am învățat limba rusă cu totul hazardat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]