2,403 matches
-
mari oameni. Forța lor se hrănește din credința colectivă în rolul lor eminent ca mediatori între comunitate și sacru, destin sau istorie. Beneficiari ai unui imaginar condensat, ei pot marca efectiv vremea lor și posteritatea (Lucian Boia). Și, într-adevăr, posteritatea, istorică și literară, a fost pe deplin marcată, la ei, de un Drake, Morgan, Blackbeard, Vane, Kidd și Long John Silver, la noi, precar, de un Calavrezo, Maximov, Spânu, Stavro sau Terzi. Cu sau fără picior de lemn, ochi acoperit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
după cum susține G. Călinescu, ar fi fost o vreme subcomisar), apoi la Botoșani și la Iași. Moare în vârstă de 42 de ani, la 26 ianuarie 1896, „devorsat” de soție. Epitaful i-a fost găsit la Bunești. Puțin cunoscut de posteritatea pentru care a rămas un poet obscur, Neculai Beldiceanu are o activitate de arheolog (săpături la Baia, Rădășeni, în cetățuia de la MănăstioaraPreutești etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de importanță? Gândind astfel, găsim un motiv întemeiat, sau mai cu seamă o datorie, să evocăm figura mitropolitului Bisericii din Bucovina, Nectarie Cotlarciuc, fixându-i în măsura posibilităților și locul ce i se cuvine după merit în memoria recunoscătoare a posterității. Așa cum din istorie nu poate fi nimic înlăturat indiferent de timpurile care au trecut și prin care trecem, tot așa, nicio valoare a Bisericii, nicio personalitate a acesteia nu poate fi dată uitării, indiferent de situația Bisericii și de timpurile
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
rușine. De ce mă ocup eu de băiatul ăsta care nu merită nici atâtea laude, nici atâtea invective? Un critic oarecare, umflat cu pompa din motive care mie îmi scapă. S-ar putea ca tocmai încrâncenarea mea să-l salveze pentru posteritate. — Acum devii tu megaloman! mă trage Pastenague de mânecă, dar cine mă mai poate opri... — Ai dreptate! Ar trebui să nu mai vorbesc și să nu mai scriu despre el. Pur și simplu să nu-i mai rostesc numele. — E
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
comunitate, nederivat, "realist", apropiat de necesitatea fundamentală de a legitima un trecut și de a avea un simbolism "obiectiv", confirmat de realitate și eficient în viitor. Această obiectivitate era ancorată în regimul vizualului, probant prin sine însuși pentru memoria transmisă posterității. Comunitatea Romei își juca rolul in præsentia, fiind martorul și beneficiarul ceremonialului funerar și al punctului său culminant, arderea pe rug a corpului sau/ și a efigiei de ceară (crematio effigiei). Momentul ritualic se regăsește pentru prima oară în funerariile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Benoist 346). Nimic nu poate contesta această relație, totul trebuie să o confirme, iar ceea ce nu o onorează (cazuri celebre, precum Nero, Caligula sau Domițian) este sancționat prin damnatio memoriae − un protocol juridic și ceremonial care nu îi dă dreptul posterității să revină asupra unei figuri imperiale acuzate de greșeli de guvernare. Dacă în ritualurile vechilor greci și în scrierile lor există simboluri, imagini și idei care reflectă o gândire colectivă concentrată mai curând asupra politicului, Roma eset suportul pentru ceea ce
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
b; fig. 23.a și 23.b; model răspândit în evul mediu timpuriu în occident - v. fig. 24, preluat și de evul mediu românesc, v. fig. 25). În cetatea romană, amintirea (materială a) chipului real al împăratului se păstra pentru posteritate ca o imago cât mai fidelă modelului: masca de ceară era expusă în atrium, spațiu semi-public, de trecere, pentru a întări valoarea neamului (în sens restrâns, familia, și în sens politic, imperiul). Odată numit pontifex maximus și pater patriae, autocratul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pomœrium − ca edil și prim-cetățean garant sau ca erou aclamat −, dar și fuori le mura − ca sacrificator și civilizator −, conducătorul roman devine principalul autor și actor al discursului public. Împarte rolul de narator legendar cu populus romanus, "memoratorul" pentru posteritate al spectacolului puterii împăratului. Istoria rădăcinii semantice a cuvântului "imaginar", legată de ritualul funus imaginarium, îi stabilește marca identitară particulară: etimologia sa se află în relație directă și explicită cu politicul (în sensul definit într-un capitol anterior). Denumind o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
inclusiv cronicile) recurg la decuparea timpului în secțiuni relevante, iar cu sprijinul imaginației, la reprezentarea faptelor trecute, astfel încât imaginea strămoșilor și a vieții cetății să devină un model și o modalitate de educare, atât pentru contemporanii lor, cât și pentru posteritate. Precum mai târziu la Cicero și la Quintilian, la greci ceea ce era demn de a fi amintit și reținut nu putea fi transmis decât cu ajutorul imaginilor, îndelung comentate în dialogurile sau tratatele lor. Imaginarul, așa cum îl definim astăzi, ar fi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dramatice, nu putea să încapă nici o obiecție, căci acele opere, cum mărturisește însuși autorul lor, au fost opere à thèse, scrise cu un anumit scop, extern artei: de a fixa anumite tipuri, care începeau să dispară, pentru a le transmite posterității și cu scopul, și mai extern artei, de a biciui anumite năravuri, spre a moraliza pe contemporani. Desigur, Caragiale nu a scris cu nici un scop extern artei. El a fixat o lume întreagă, pentru că, văzînd-o, cunoscînd-o, și pricepînd-o, a simțit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iar după o scurtă perioadă de glorie instituționalizată prin titluri, premii, includeri în programe școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le catalogheze ca dotate la momentul oportun. Adevărata originalitate în domeniul creativității, cu cât este mai valoroasă, cu atât pare să fie mai greu accesibilă contemporanilor. Statutul cu totul deosebit al creatorului a impresionat opinia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
luptele acestui neam cu egiptenii dar în vremuri uitate de vreme! Sub numele Ta ciclica era cunoscută la greci o colecție de poezii, astăzi pierdută, unde autori foarte vechi - Protesilaos, Arctinios, Sofocle, Eschil(525-455) - adunaseră multe texte pentru a lăsa posterității tradițiile antice preistorice ale greci-lor. Informațiile păstrate la alți autori despre Ciclul epic arată că regele geților Te-lefos a participat la războiul troian unde a făcut minuni de vitejie iar faptele se pe-trec pe la mijlocul secolului Xlll î.e.n. sau mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
anatolian cu Asia Mică. Troia ca cetate a fost datată din mileniul lll î.e.n. a fost distrusă de mai multe ori și iar reconstruită pînă au făcut-o cenușă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterității. Populația acestor ținuturi era un amestec de pelasgi(arimini sau armâni cum își spun azi) ca vechi locuitori ai Greciei, ioni, din neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți. mai tîrziu ahei și alte seminții. Poziția geografică îi permitea să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scris un poem despre populația mitică a arimaspilor, din nordul îndepărtat iar informațiile le-a luat de la sciții învecinați, acestui neam pe care grecii îl știau după ureche și scriau ce le trăs-nea pe sub freză să aibă de ce se minuna posteritatea. O legendă transmisă de Herodot pe la mijlocul secolului V î.e.n. spune că Her -cule ar fi zăbovit cu ceva treburi serioase de amor pe la Echidna din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe din a cărei iubire încolăcită s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în această „anamneză”, momentul cu totul nesemnificativ al pietricelei care a creat un mic erizipel ce s-a vindecat apoi repede. Dacă, să punem, pacientul și-ar fi pierdut vreun dinte în spital și acest incident ar fi fost raportat posterității? Procedeul ca atare ține ori de sofistica discursului (nu este scoasă din amintirea colectivă piatra despre care vorbește tradiția dar se reduce la dimensiuni minuscule) ori de amestecul amintirilor în mintea doctorului Vineș: la peste 40 de ani de la evenimentul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar zice Eminescu însuși, și trebuie luate în seamă. Este o ruptură, este ceva fabricat în privința posterității imediate a lui Eminescu, sunt fel de fel de „alte motive” pentru care publicul este „sedus” cu genialitatea lui Eminescu. Ideea minciunii pedagogice ne stă pe limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mai sus. Primiți, vă rog , încredințarea deosebitei mele stime. T.M.” Această scrisoare se află tot în jurnalul lui Maiorescu, iar autorul consideră că nici ea n-a fost expediată, ci este tot o piesă târzie confecționată de către critic pentru posteritate. Scrisul pare cam înghesuit, pentru a încăpea într-un spațiu lăsat intenționat gol, iar adresarea și datarea („D-lui George Eminovici. Cucurești 18/30 Octombrie 83 (Ipătești,Distr. Botoșani”) sunt încă mai înghesuite decât restul textului și scrise cu altă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Biserica Sf. Gheorghe, unde i se ridică un catafalc. Fruntea - exclusiv fruntea - era acoperită cu un șervet alb, ascunzând trepanația ce i se făcuse în ajun, când i s-a scos creerul, spre a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, „Eseuri”, GL, 1968, 32; Edgar Papu, Eseurile lui N. Tertulian, VR, 1969, 2; Un estetician român în reviste străine, RL, 1971, 34; Vasile Florescu, O carte de estetică, LCF, 1973, 15; Georgescu, Printre cărți, 334-343; Eugen Barbu, Posteritatea lui Lovinescu și profitorii lui, LCF, 1975, 43; Ov. S. Crohmălniceanu, „Experiență, artă, gândire”, LCF, 1978, 13; Dumitru Velea, N. Tertulian sau „Philosophia rediviva”, R, 1978, 5; Georgescu, Volume, 169-173; Micu, Lecturi, 209-215; Mihăilescu, Conceptul, II, 98-103; Victor Ernest Mașek
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
de a ne păstra pe noi bătrânii În viitorime - cei cari au aprins câte o luminiță pe altarul binelui și frumosului, În viață - este vrednică de toată lauda! Prin aceasta vă faceți Dvs. intrarea - cu un ceas mai devreme, În posteritate! Nici prin cuvinte și nici prin orice răsplată materială, nu se poate arăta recunoștința, pentru perseverența și priceperea, pentru intenția frumoasă pe care o aveți! Este o Îndoită faptă onorabilă: 1) ridicarea moralului celor bătrâni, cari au lăsat ceva pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt mai ușurată că am plasat... moștenirea... În mâini bune! Modestă moștenire. Mai mare este bunăvoința Dvs. Pentru aceasta, vă dorim sănătate, viață lungă și realizarea idealului urmărit. Sunteți destul de tânăr ca să aveți timpul a lăsa (...) o moștenire mai mare posterității. Dacă nu vă răpesc timp prea mult, v-aș ruga a-mi scrie, unde și cum au fost așezate cele trimise de mine. P.S. Uitasem să adaug În grupa celor cerute și fotografia mică a Maiorului Ioan, după care am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
piese importante, mărturii ale spiritualității din zonă. Vasile Ciurea n-a avut suficiente mijloace de transport. A luat În sud, ce era mai valoros, În limita posibilităților. 571 scopul frumos de a perpetua numele nostru, al celor din Fălticeni, În posteritate. Cu dorința noastră fierbinte de Însănătoșire, nu prea putem să ne arătăm recunoștința! Ne pare rău din toate punctele de vedere, că suferința este o piedică. În viață e bine să ai grijă de tine mai Întâi, ca În al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bine că sănătatea vă dă răgaz să vă ocupați atât de intens. Vă mulțumesc și pentru atenția Dvs. de a-mi trimite Monografia, ca s-o pot ceti. 581 Familia Ciuntu a cetit și ea și s-a bucurat că posteritatea va avea un atât de frumos exemplu. și el (Ciuntu) vă mulțumește și vă aducem Împreună toate laudele și admirația noastră. Din partea soțului, a mea și a familiei Ciuntu, primiți deosebita noastră stimă. Maria Mihăilescu Kalmicov 19 Brașov, 19 martie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am dat și adresa dvs. din Suceava, așa că trebuie să vă așteptați. Îmi pare rău că și la dvs. (soția și dvs.) sănătatea nu este la normal. Munca excesivă și unele fricțiuni prezente 110, sunt cauza. Să ne consolăm că posteritatea ne va prețui eforturile noastre și vor urma exemplele! Dea Domnul! Pentru noi doi tristețea e mai mare că chinul vieții este aproape de capăt! Pentru dvs. (...), terminus-ul e mult mai departe. În tot cazul, vara ne dă frumoase satisfacții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
considerăm și Întregul meu album pe care Îl dețin de la Dvs. Din tot am dedus că depuneți o muncă pasionată, asiduă, Într-un rol foarte frumos, foarte necesar spre binele prezentului (ca exemplu) cât și, poate chiar mai util pentru posteritate. Sunteți un urmaș de mare valoare al D-lui Ciurea și al atâtor alți oameni foarte rari... de care țara a avut și are mare nevoie. Vă admir din toată inima, perseverența și puterea de muncă! În al doilea rând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]