2,533 matches
-
a Îndupleca cerul ca să dea ploae, adică când preoții, după obiceiul legei lor, eșeau cu icoanele pe uliță. Atunci nu numai că nu trebuea să se zărească nici un picior de evreu pe uliță, dar chear erau siliți a- și ține prăvăliile Închise, deasemenea ușile și ferestrele caselor. Cum de zărea vro prăvălie Întredeschisă, norodul năvălea și maltrata pe acei evrei ce-i găsea. Iar de se hazarda vreunul a se uita prin vreo fereastră a casei, acela era bombardat cu pietre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legei lor, eșeau cu icoanele pe uliță. Atunci nu numai că nu trebuea să se zărească nici un picior de evreu pe uliță, dar chear erau siliți a- și ține prăvăliile Închise, deasemenea ușile și ferestrele caselor. Cum de zărea vro prăvălie Întredeschisă, norodul năvălea și maltrata pe acei evrei ce-i găsea. Iar de se hazarda vreunul a se uita prin vreo fereastră a casei, acela era bombardat cu pietre. Aceste barbarii le comitea poporul de jos din Moldova pentru că privea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(70, p. 59)"/>, Germania <endnote id="(41, p. 147)"/>, Italia <endnote id="(271, p. 240)"/>, Franța și În alte țări vest- și central-europene. Câteodată, spiritele se Încingeau și se ajungea la adevărate pogromuri, cu morți, răniți, case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cozi de topor În mâna turcilor. Iată un fragment dintr-o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de arabi în Palestina, mai spune că s-au format grupuri de voluntari pentru a lupta alături de frații evrei. Avram Iager, unul din șefii sioniștilor din oraș spune despre importanța statului evreu, în semn de doliu comercianții să țină închise prăvăliile. La 20 septembrie 1936 evreii din Dorohoi Alter Dascălu Societatea Oir Ahaim, avocat Solomon Zalman Cercul cultural al tineretului evreu din Dorohoi, Manole Nadler Cercul cultural al tineretului muncitoresc, avocat Isidor Abramovici Asociația sportivă Macaby au făcut o Moțiune fermi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un nucleu cuzist cu 23 de membri era condus de învățătorului Ilie Mihalachi, membri acestui nucleu au desfășurat o propagandă cu un caracter antisemit, instigând populația românească împotriva evreilor, multe din întrunirile acestora erau urmate de devastări ale locuințelor și prăvăliilor evreilor din oraș. Excesele de violență au determinat Inspectoratul regional de poliție Cernăuți să transmită ordine prin care solicitau reprimarea oricăror încercări sau excese cu caracter antisemit. Se cer măsuri pentru a menține ordinea publică și a nu da curs
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
concrete. În octombrie 1924 Corneliu Zelea Codreanu l-a asasinat pe C.Manciu, prefectul Poliției din Iași. În timpul procesului, studenții au organizat ample manifestații de simpatie pentru Corneliu Zelea Codreanu. Aceste manifestații se soldau adesea cu devastarea unor locuințe și prăvălii evreiești. Desfășurarea unor ample acțiuni de solidaritate cu Corneliu Zelea Codreanu a influențat decizia justiției, care a hotărât achitarea inculpatului. La pronunțarea verdictului, în ziua de 26 mai 1925 jurații purtau zvastica și tricolorul pe piept, iar Corneliu Zelea Codreanu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Propaganda legionară a fost desfășurată de studenți, atât în orașele Dorohoi și Darabani, cât și în comunele rurale din județul Dorohoi; aceasta a avut un caracter pronunțat antievreiesc: studenții legionari au instigat la luptă împotriva evreilor, au amenințat că devastează prăvăliile evreilor printr-o acțiune de amploare la care vor participa și alți studenți din Iași în ziua de 26 aprilie 1933. Populația evreiască din Dorohoi a fost intimidată de amenințările legionarilor, ca urmare, evreii au închis prăvăliile de teama unor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
amenințat că devastează prăvăliile evreilor printr-o acțiune de amploare la care vor participa și alți studenți din Iași în ziua de 26 aprilie 1933. Populația evreiască din Dorohoi a fost intimidată de amenințările legionarilor, ca urmare, evreii au închis prăvăliile de teama unor devastări. Comunitatea evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul Poliției Dorohoi, exprimând îngrijorarea pentru avutul și viața evreilor din oraș. În aceste condiții, autoritățile locale au impus măsuri de ordine, au organizat patrule de jandarmi care să vegheze
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gârneață, avocat în Iași, originar din Darabani, era fratele lui Nicolae Gârneață. La întrunirea din Dorohoi, legionarii au purtat uniforme, au făcut marșuri pe străzi cântând cântece legionare, impresionând populația orașului. În schimb, evreii din oraș erau speriați, au închis prăvăliile și s-au ascuns în locuințele lor. Conducerea comunității evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul autorităților locale, dar acestea s-au dovedit neputincioase și au fost dominate numeric de legionarii care umpleau străzile și scandau lozinci împotriva evreilor. Prin întrunirea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de 2 iulie Regimentul 3 grăniceri de pază, venind din Basarabia unde a avut dificultăți foarte mari cu evreii de la nord de Prut, trecând prin Dorohoi s-au răzbunat. Au împușcat mortal 40 și rănit 15. S-au devastat câteva prăvălii”. La rândul său, Lilly Marcou avea să scrie: Țara a intrat într-un vârtej de violențe, soldat între altele, cu pogromul de la Dorohoi. Ca răzbunare că fuseseră huiduiți de evrei în timp ce trupele române se retrăgeau din ținutul Herța, militarii români
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiesc, puși cu fața la gardul cimitirului și omorâți pe la spate de camarazii lor, sub ochii unui colonel. Soldați români din Regimentul 3 grăniceri pază și din Regimentul 8 artilerie au continuat acțiunile violente împotriva evreilor din oraș, au devastat locuințe și prăvălii, au maltratat și chiar au ucis mai mulți evrei. Populația orașului a fost cuprinsă de panică, iar autoritățile au fost surprinse și chiar nepregătite să facă față unui șir de acțiuni violente ce au deteriorat cu rapiditate situația din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
patrulă care a luat sub protecția sa pe Ștrul Șulimovici, imediat după săvârșirea crimelor din cimitirul evreiesc, de unde acesta, deși rănit, a reușit să fugă; locotenent Isăceanu a condus un detașament având misiunea de a opri devastările de locuințe și prăvălii și a reușit să-l protejeze pe caporalul TR, Izu Abramovici; lt.col.Al.Marino, comandantul adjunct al Regimentului 29 infanterie Dorohoi a protejat pe soldații evrei din regiment de argresiunea grănicerilor conduși de cpt.Teohari. De asemenea, locotenentul Petroșanu a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a-i împiedica să facă comerț. Impactul acestor măsuri au fost mai ales în orașele de provincie, acțiunile violente ale legionarilor împotriva evreilor prin boicot economic, bătăi, jafuri, profanarea sinagogilor. În orașe din Moldova au fost lipite afișe pe geamurile prăvăliilor cu avertizarea „magazin evreiesc”. În provincie s-au întreprins măsuri împotriva evreilor arestări, acuzații de activitate comunistă, pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul regim național legionar accentua caracterul naționalist, prin asigurarea întâietății elementului etnic
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe teritoriul fără teritoriile pierdute, trăiau 272409 evrei. 169 putere. Guvernul național legionar s-a remarcat prin fermitatea înfăptuirii ei, prin metode de acțiune, prin orientarea ei exclusiv împotriva evreilor. Pentru legionari, românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Pentru legionari, românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
afectat invalizii de război, văduvele și orfanii. La 30 noiembrie 1940 cu adresa nr.11643, directorul general Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940 cu adresa nr.11643, directorul general Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în zilele de duminică și sărbătorile legale. Observația noastră este că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de comercianți români. Legionarii din Dorohoi nu au arătat disponibilitate pentru comerțul de cherestea, nu există nici un document care să menționeze că legionarii erau interesați de comerț, ca activitate profesională. Pentru legionari românizarea însemna trecerea în mâinile lor a afacerilor, prăvăliilor, locuințelor evreiești. Acestea erau imediat profitabile în contrast cu industria în care numărul evreilor nu era atât de mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești. Acestea erau imediat profitabile în contrast cu industria în care numărul evreilor nu era atât de mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atât de mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul orașului, incluzând străzile: Nu au lipsit abuzurile legionarilor pe seama evreilor în orașul Dorohoi, dar acțiunile lor au fost temperate de faptul că prefectul Barbu Stroici, deși era legionar nu încuraja acțiunile violente, iar căpitan Nicolae Munteanu, șeful
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legionarii arestau evrei și le luau banii, iar apoi îi eliberau, dar fenomenul nu a fost de amploare, în general evreii preferau să evite conflictele cu legionarii. În Dorohoi nu au fost „bande de legionari” care prin forță să preia prăvăliile evrei. Cel mai bun argument îl găsim în răspunsul pe care conducerea comunității evreilor din Dorohoi îl formulează, la cererea Federației Comunităților Evreiești din România de a comunica câte firme evreiești au fost radiate. La 4 octombrie 1940 agentul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]