6,624 matches
-
de intoleranță la aspirină și risc cardiovascular înalt (Clasa I, nivel evidență B) La femeile de 65 de ani i peste, doza de aspirină de 81 -100 mg/zi poate fi utilă dacă TA este controlată și este benefică pentru prevenția AVC și IMA (Clasa IIa, nivel evidență B). În FA, doza de aspirină de 75-325 mg/zi poate fi utilizată în caz de contraindicație pentru anticoagulare cronică orală sau la risc scăzut de AVC (< 1%/an sau CHADS 2 < 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Clasa I, nivel evidență A); INR se va menține la 2-3 dacă riscul de AVC este scăzut (< 1%/an) sau riscul de sângerare este crescut (Clasa I, nivel evidență A); anticogulantele noi (dabigatran) sunt utile ca alternativă la warfarină pentru prevenția AVC sau tromboembolism sistemic în absența contraindicațiilor (Clasa I, nivel evidență B). Betablocantele ar trebui utilizate cel puțin 12 luni (Clasa I, nivel evidență A) sau cel puțin 3 ani (Clasa I, nivel evidență B) la toate femeile post-IMA sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
50.5) (3,6). Cert este că indiferent dacă se face referire la factori de risc tradiționali sau mai nou invocați, femeile, inclusiv pentru categoria de vârstă de 65 de ani și peste, trebuie evaluate și incluse în programe de prevenție primară. 50.3.1. Hipertensiunea arterială la femeia vârstnică Prevalența HTA crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați, dar este mai mare la femeia de 65 de ani i peste, HTA sistolică izolată fiind forma dominantă (21
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
comportamentali de risc: fumatul, inactivitatea fizică, nerespectarea regimului dietetic. Totuși, studiile actuale nu au demonstrat rolul medicației antidepresive în reducerea mortalității de cauză cardiovasculară la femeile vârstnice care se confruntă cu depresia (30). Ghidurile în vigoare recomandă screening-ul depresiei pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare la femei. La ora actuală se afirmă influența particulară a unor factori de risc noi pentru sexul feminin. De exemplu, biomarkerii de inflamație (proteina C reactivă [PCR], fibrinogenul, homocisteina) sunt asociați cu evenimentele cardiovasculare în special
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
femei com parativcu 29% dintre bărbați. Studiul atenționează asupra utilizării mai reduse atât a statinelor (45% versus 51% la bărbați), cât și a aspirinei (73% versus 81% la bărbați), în momentul diagnosticului și la un an de tratament. Terapia de prevenție secundară a fost de asemenea mai puțin utilizată la femei (71% versus 79% la bărbați) (69). 50.4.3. Boala arterială periferică a membrelor inferioare Prevalența bolii arteriale periferice a membrelor inferioare (BAP) crește cu vârsta atât la femei, cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
sau AVC este de 4 ori mai mare, iar un IGB de 0,3 crește de 2-3 ori riscul de deces cardiovascular în următorii 5 ani comparativ cu o pacientă care are IGB de 0,95. Aplicarea măsurilor generale de prevenție și tratament al factorilor de risc rămâne valabilă și pentru BAP, cu atât mai mult cu cât prevalența DZ și a fumatului este crescută la femeile vârstnice. Diferențele de beneficii și efecte adverse ale tratamentului în BAP la femei există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de K+. Acest mecanism dependent de GMP-c este demonstrat după 30-60 de minute de la administrarea de estrogeni (85). 50.5.2. Terapia de substituție hormonală Având în vedere efectele fiziologice multiple protectoare ale estrogenilor, beneficiul terapiei de substituție hormonală în prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare la femeile în postmenopauză a fost intens studiat. Studiile observaționale inițiale au evidențiat reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare după terapia de substituție hormonală comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86). Studiile randomizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
în postmenopauză a fost intens studiat. Studiile observaționale inițiale au evidențiat reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare după terapia de substituție hormonală comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86). Studiile randomizate ulterioare au eșuat însă în demonstrarea beneficiului în prevenția secundară. Începând cu anii ’98, a devenit clar că terapia de substitu ie hormonală nu aduce nici un beneficiu în prevenția primară și secundară a evenimentelor cardiovasculare la femei postmenopauză. Un rol determinant l-a avut Heart and Estrogen/Progestin Replacement
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
comparativ cu femeile la menopauză netratate prin reducerea aterosclerozei (86). Studiile randomizate ulterioare au eșuat însă în demonstrarea beneficiului în prevenția secundară. Începând cu anii ’98, a devenit clar că terapia de substitu ie hormonală nu aduce nici un beneficiu în prevenția primară și secundară a evenimentelor cardiovasculare la femei postmenopauză. Un rol determinant l-a avut Heart and Estrogen/Progestin Replacement Study (HERS) (87) și Women’s Health Initiative (WHI) (88). HERS, care urmărește 2.763 de femei, demonstrează încă din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Rezultatele similare ale trialului WHI au dus la întreruperea sa. S-a încercat explicarea acestor rezultate surprinzătoare prin relaționare cu timing -ul de inițiere a terapiei de substitu ie hormonală la femeile aflate deja la menopauză, care ar putea influența prevenția evenimentelor cardiovasculare. În analize post-hoc ale studiului WHI s-a sugerat că inițierea precoce a acestei terapii (reprezentată exclusiv de estrogeni) în primii 10 ani de la debutul menopauzei ar reduce riscul cardiovascular, dar rezultatele nu au atins semnificația statistică. Alte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de augmentare a riscului cardiovascular la femeile aflate în postmenopauză sub terapia de substitu ie hormonală. Având în vedere efectele controversate ale acestei terapii, studiile actuale s-au axat pe modulatorii receptorilor selectivi de estrogeni (SMERs) și implicațiile acestora în prevenția evenimentelor cardiovasculare. În prezent sunt utilizați doi SMERs: tamoxifen și derivatul acestuia, raloxifen. Dacă efectul proinflamator al terapiei de substitu ie hormonală este dovedit de multiple studii, corelația SMERs cu markerii inflamatori și echilibrul fluido-coagulant este interpretabilă: reduc activitatea antitrombinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
care au primit terapie cu SMERs s -a identificat reducerea riscului de evenimente cardiovasculare (93). Studiul este în desfășurare și necesită confirmareprin date similare suplimentare. Deși SMERs par a avea efecte benefice asupra fiziologiei cardiovasculare, este prematură afirmarea beneficiului în prevenția evenimentelor cardiovasculare la femei aflate în postmenopauză.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
170 5.1.4 Mediul de consum / 176 5.1.5 Modalități și surse de procurare a drogurilor / 178 5.1.6 Factori determinanți ai consumului de droguri / 180 5.1.7 Disponibilitatea față de consum / 183 5.2 Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții / 186 5.2.1Vizibilitatea programelor de intervenție în domeniul drogurilor / 191 5.3 Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași / 196 5. 4 Profilul consumatorului de droguri, elev, în Municipiul Iași
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prevenirea și diminuarea consumului de droguri, dar și de evitarea marginalizării și excluderii sociale a consumatorilor de substanțe psihotrope. Lucrarea abordează problematica amintită dintr-o perspectivă pluridisciplinară, oferind informații privind evoluția și amploarea fenomenului, consecințele consumului de droguri, măsuri de prevenție și modele de intervenție. Adicția, consumul de droguri, consumatorul de droguri sunt teme tratate din perspectivă istorică, prin analiză comparată, pornind de la concepte de bază, modele teoretice, politici sociale și de intervenție în domeniu, concomitent cu analiza reflexivă menită să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
6 mld. Euro). Daunele provocate proprietății din cauza condusului la volan sub influența alcoolului au fost estimate la 10 mld. Euro, în timp ce costurile intangibile ale efectelor medicale și psihologice ale violenței au fost evaluate între 9 și 37 mld. Euro. Pentru prevenție s-au cheltuit 5 miliarde de euro, cheltuielile legate de pierderea locului de muncă au fost de 14 miliarde de euro, cele legate de absenteism la locul de muncă la 9 miliarde de euro (Anderson, Baumberg, 2006). Potrivit studiului lui
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
informația, personalitatea, atitudinile, experiențele cu alte droguri și consumul acestora. Prevenirea și asistența în consumul de substanțe este orientată astfel încât influența factorilor de risc și de protecție să permită ca individul să fie liber față de consum. Modelul este centrat pe prevenție atât în ceea ce privește drogurile ilegale cât și cele legale. Conform lui Calafat, Amengual, Guimeráns și colab. (1995), cauzele sau factorii care facilitează interesul față de droguri sunt în legătură cu dinamica personală și socială și în primul rând cu contactul cu drogurile. Autorii afirmă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de comportament se formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest concept. Profesioniștii din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest concept. Profesioniștii din domeniul sănătății definesc prevenția ca fiind orice activitate de reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
domeniul sănătății definesc prevenția ca fiind orice activitate de reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei generale sunt: * promovarea non-uzului sau abstinenței; * ajutarea tinerilor să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul; * promovarea alternativelor sănătoase, non-drog. Este extrem de important a corela activitatea de prevenție cu mediul cultural în continuă schimbare al tinerilor si cu modificările pattern-urilor de consum. Pe măsură ce grupul de adolescenti înaintează în vârstă, se impune diferențierea în patru categorii: * grupul de tineri care nu au recurs niciodată la droguri și au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se gândesc să repete această experiență în viitor; atitudinea lor în ceea ce privește drogurile este una pozitivă; * consumatorii curenți care au recurs la droguri, intenționează să continue consumul și care au o atitudine pozitivă asupra drogurilor. Conform teoriei moderne, obiectivele activității de prevenție ar trebui să fie întărirea factorilor protectori și diminuarea factorilor de risc. Ambele grupe de factori ar trebui corelate cu fondul genetic al individului, cu personalitatea sa, precum și cu mediul familial, social și fizic din care face parte. Activitatea de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ar trebui să fie întărirea factorilor protectori și diminuarea factorilor de risc. Ambele grupe de factori ar trebui corelate cu fondul genetic al individului, cu personalitatea sa, precum și cu mediul familial, social și fizic din care face parte. Activitatea de prevenție este înțeleasă, în general, ca fiind o activitate de reducere a ofertei. Cu cât substanțele psihoactive sunt mai puțin disponibile, cu atât scade probabilitatea inițierii consumului de drog. Exemple de prevenție prin reducerea ofertei sunt: controlul prețurilor și impozitarea (alcool
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
social și fizic din care face parte. Activitatea de prevenție este înțeleasă, în general, ca fiind o activitate de reducere a ofertei. Cu cât substanțele psihoactive sunt mai puțin disponibile, cu atât scade probabilitatea inițierii consumului de drog. Exemple de prevenție prin reducerea ofertei sunt: controlul prețurilor și impozitarea (alcool, tutun), limitarea accesului (de exemplu, interzicerea vânzării de alcool sub vârsta de 18 ani), creșterea siguranței publice și, bineînțeles, aplicarea legilor. Acest tip de abordare poate lua diverse forme, de la amenzi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcool sub vârsta de 18 ani), creșterea siguranței publice și, bineînțeles, aplicarea legilor. Acest tip de abordare poate lua diverse forme, de la amenzi pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, până la prohibiția totală (SUA). O altă abordare a programelor de prevenție pune accent pe creșterea conștientizării pericolului și pe promovarea stilurilor de viață sănătoase în rândul tinerilor și al populației în general. Aceste activități includ campanii de informare publică, suport financiar pentru activitățile de prevenție și formare a profesioniștilor în educație
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]