2,539 matches
-
cu țiglă solzi, turnul și încăperea anexată bisericii fiind acoperite cu tablă. Este construită în stil romanic, în formă de navă, cu turnul pentru clopote în acelaș corp cu biserica, în partea de apus. Sub turn are la intrare un pridvor, iar biserica propriu zisă are o singură încăpere de formă dreptunghiulară, cu altarul deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru păstrarea obiectelor de cult. Bolta semicilindrică este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Române la Sfintele Locuri. Se numește Arhim. Ieronim Cretu. El se ocupă de bunul mers al Ortodoxiei la Sfintele Locuri. Cum am ajuns în curte, părintele David mă invită în biserică. Tocmai se terminase slujba vecerniei: orele 19-20. Intru în pridvorul bisericii, dau mulțumire lui Dumnezeu, mă închin și apoi privesc pictură de pe pereții de aici până vine părintele superior, fiindcă fusese anunțat de venirea mea. Am văzut o frumusețe de pictură. În pridvor, pe partea de răsărit a bisericii este
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
terminase slujba vecerniei: orele 19-20. Intru în pridvorul bisericii, dau mulțumire lui Dumnezeu, mă închin și apoi privesc pictură de pe pereții de aici până vine părintele superior, fiindcă fusese anunțat de venirea mea. Am văzut o frumusețe de pictură. În pridvor, pe partea de răsărit a bisericii este pictată hartă României în toată splendoarea ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. în partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe. De
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Lacul este aproape de Poartă Oilor, intrarea în vechea cetate a Ierusalimului. Acum au mai rămas numai niște ruine, aș putea spune. Zidurile s-au dărâmat, nu mai sunt întregi cum au fost. Se văd niște despărțituri în zid, acelea erau pridvoarele ca niște camere mici unde stăteau cei bolnavi care erau aduși. Se poate coborî pe trepte la apă. Treptele sunt și ele distruse, cu multă atenție trebuie să cobori. Zidurile sunt adânci și apa a scăzut mult. Este ca un
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
trăsura s-a oprit în dreptul porții casei lui conu Iacob Negruzzi,de la numărul 21. Așezarea casei îți stârnește oarecare mirare. Cum a reușit să se înfigă temelia acestei case pe un asemenea prăvăliș al costișei Păcurarilor? Cobor și intru în pridvor. De aici pășesc în holul larg și bag de seamă că - hâtru cum îi de felul lui stăpânul casei - a pus meșterii să scrie în mozaic cuvântul „SALVE”, pentru ca, atunci când el nu-i acasă, musafirul să fie totuși salutat. Vreau
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
distihurilor pline de mireasma holdelor de secară, e o melancolie dulce, o împăcare înfiorată: „Ca ieri sosi bunica și vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.// Același drum te-aduse prin lanul de secară./ Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară”. Înapoiat la origini, lăsându-se absorbit în tiparele eterne ale existenței petrecute lângă pământ, poetul coboară, vorbind în limbaj goethean, la „mume”. Regăsindu-și „bunii”, el își regăsește totodată eul esențial, sufletul de copil. Munții din preajmă, „albaștri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
premerge căsătoria, fiind un gest ritual și propițiatoriu: „el a avut de lampărat, de la fiecare fată câte-o batistă, cusută de mâna fieșcăruia” (Boișoara - Vâlcea). Aflate în microcosmosul feminin floral, prințesele prefac din degete lumea: „fetele împăratului stăteau într-un pridvor care da în grădina a frumoasă și plină de flori mirositoare ce era în dosul palatului, că acolo veneau de coseau, or torceau, când le prididea căldura”. Recoltarea inului sau cânepii constituie, în basm, momentul conștientizării propriei capacități de valorificare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din preajmă. Ba într-una din seri, a intrat la Secția de Jandarmi din Arpașu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteț, l-au tăiat, l-au tranșat și au agățat o halcă de carne proaspătă chiar în pridvorul clădirii în care funcționa jandarmeria, neuitând să le lase și un bilețel la vedere, în care scriseseră : «Poftiți și gustați din carnea de purcel, pe care mai bine l-ați păzi, decât să ne tot căutați pe noi. Poftă bună
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ea geloasă pe nepoata ei vie și o torturează. Punctul cel mai înalt al jocului erotic magic e atins în bordelul metafizic de la Țigănci. Și în Groapa lui E. Barbu sunt câteva scene puternice, credibile. Un tânăr hoț ascultă în pridvor sunetele actului amoros al șefului bandei. El jură să o fure bătrânului pe tânăra țiitoare. Își riscă viața și izbutește, dar e surprins de șef și rănit grav. Tot la Barbu, în Princepele, apar destul de explicit pentru vremea scrierii, dominată
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
strajă pe-al apei hotar Eu liniștea lor o păzesc. Cântec marinăresc Eu și Lidia în 1954-1955 pe Scena Academiei militare: Prin furtuni și vânt Valuri înfruntând Marinarul trece lin Poate când și când îi apare-n gând Fata din pridvor și mălin. Ochi frumoși albaștri Ca cerul de azur, Oh, ce nopți au trăit marinarii Numai cerul și mare-mprejur. Sub un tei rotat, mândra și-a lăsat Mai frumoasă ca ea alta nu-i, Către ea acum, valu-și face
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
al neființei frig. Ecou de râs și jocuri de copii Colindă prin odăile pustii. Atât a mai rămas din tot ce-a fost Căsuța mea, când altu-i al tău rost. Și ochiul tău privește mustrător Și florile-au căzut de pe pridvor. De ce mă chemi cu amintiri nestinse. Căsuța mea cu geamurile plânse? Ceva mai optimistă poezia Magdei Isanos: Eu nu regret Eu nu regret povestea de iubire, dar e nespus de trist și de ciudat să simți c-asemenea unui fir
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cuvântul rostit de strălucitul conducător al neamului românesc gândurile, problemele și năzuințele lor.“ (Contemporanul, 9 decembrie 1977) DRĂGĂNESCU Ion „Când pe buze înflorim cuvântul Ceaușescu, contopim în el Tot ce e mai scump: urmași, pământul, Comunism, eternul nostru țel.“ („Din pridvorul țării de la mare“, Tomis, 25 ianuarie 1973) „Și tot în cumpen, în restriști, S-a scurs istoria cea mare Prin fiii țării, comuniști Și-a fost un AUGUST în dogoare.“ („Fii preaslăvită, libertate!“, Tomis, august 1976) DRĂGOESCU Petre Mitologia omului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu care să-și respecte măcar 5% din promisiuni. Și majoritatea și opoziția au primit un cec cu 70.000 euroi care nu vor ajunge, după cum se vorbește, decât pentru finalizarea lucrărilor la vreo biserică parohială, pentru o pictură în pridvor cu imaginea deputatului ctitor, de îndreptat o turlă, sau altceva care să te pună bine și cu cei de jos, și cu Cel de Sus. S-ar putea ca în cazul în care cele ce țin de partea exterioară a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ani în urmă, îmi amintesc că mergeam la biserică, fie cu părinții, fie cu școala pe când eram elev și în afară de icoane, preot, picturile minunate și alte lucruri care se aflau în biserică,mai existau două tablouri, așezate la intrare, în pridvorul bisericii, cu eroii căzuți în război. Primul din stânga intrării era cu eroii căzuți în primul război mondial și care consemna o donație din anul 1939, iar în dreapta , un alt tablou cu cei căzuți în cel de-al doilea război mondial
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de nume față de 47 din primul război. Eu,ascultam slujba preotului și mă supuneam la toate activitățile care se desfășurau, precum îngenunchieri la citirea Sfintei Evanghelii, semnul crucii atunci când se făcea de către ceilalți, dar mă retrăgeam mereu către ușă, în pridvor,unde erau expuse tablourile cu eroii căzuți pe câmpul de luptă și priveam ore întregi la ele, citindu-i de câte douătrei ori până se termina slujba. Cum oare să nu-i citesc!pentru că pe mulți dintre ei îi cunoșteam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un secol și jumătate nu mai 228 apar în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații despre cele mai vechi începuturi ale vieții religioase organizate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ani mai târziu, între 1954-1960, când preot paroh era Gheorghe Antohi. Conform devizului aprobat în 1957, vechii biserici din 1854, construită pe partea stângă a drumului Fruntești - Moara lui Conachi - Lozinca - , la ieșirea din sat, și s-a adăugat pridvorul și două turle în față. Biserica nu mai are icoane vechi, nici obiecte vechi de cult, care au fost date bisericii din satul Spria - Colonești, în 1854, după cum era scrisă într-un document pierdut în timpul celui de-al doilea război
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-un document pierdut în timpul celui de-al doilea război mondial. Actuala biserică este construită din lemn, pe temelie de piatră, cu acoperi din tablă, în stil moldovenesc, cu aspect impunător, de catedrală. În fața naosului și s-a adăugat un pridvor de 2/8m, naosul și pronaosul ocupă o suprafață de 10/8m și altarul 4/6m. Catapeteasma este din lemn de tei, pe alocuri sculptat, însă nu prezintă valoare artistică. Pictura murală este în culoare roșie pe fond verde. Biserica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
personalul bisericesc. Acesta fiind rezultatul ce vă pot comunica conform ordinului Domniei Voastre nr. 3728 și vă rog să binevoiți a primi osebita stimă și respectu ce v consacru. Preot ss. Gh. Chirilă.” Bisericuța modestă din lemn tip navă, fără pridvor, cu pronaosul și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit de o catapeteasmă din lemn, cu icoanele împărătești, avea tavanul căptușit cu scândură în formă de boltă, la fel și pereții exteriori erau căptușiți cu scândură pentru a apăra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
refacerea bisericii prin prelungirea navei printr-un pronaos. Scândurile de la exterior au fost îndepărtate, părțile putrede au fost îndepărtate, pereții au fost șipcuiți și tencuiți, iar prelungirea s-a realizat din cărămida scoasă din capela lui Sterian. De asemenea, deasupra pridvorului a fost înălțată o turlă, probabil cea luată tot de la fosta capelă. Din această cauză, o parte dintre credincioși au fost nemulțumiți pe motiv că biserica s-a abătut de la canon, de la planul unei biserici ortodoxe, semănând cu una a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zona de munte, apoi în funcție de condițiile social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țesut, altfel spus, cameră cu funcții multiple, numită chiler, cuvânt turcescă desemnând camera de provizii, magazia. Casa bi și tricelulară, care este casa românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea comună, formă de plată care se numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
taine care trezeau din nou imaginația copilului. După un timp, întoarcerea acasă îi venea peste mână și o amâna cât putea de mult. Spre seară, dădea târcoale casei până când găsea un moment prielnic, iar dacă tatăl său nu era în pridvor, uneori chiar cu biciușca în mână, intra spășit, cu ochii strălucind de fericirea trecută, și Raluca îl ocrotea, poate ușor dojenitoare, dându-i să mănânce sau ferindu-l de ochii pătrunzători ai soțului și de vajnicele metode pedagogice folosite adesea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]