3,106 matches
-
faptul că nu se confundă cu nici unul din obiectele reflectate. Se raportează la obiect doar ca un tot unic, cu care nu se confundă. Creierul nu are nici un punct de intersecție cu sufletul senzitiv, iar organismul reprezintă doar o regiune privilegiată între lumea sensibilă și cea inteligentă. Nervii, la rândul lor, sunt doar instrumente ale sufletului. În sistemul psihologic al lui Plotin există a legătură strânsă și instru-mentalizată între cap și rațiune, ca aceea dintre ficat și dorințe. Ficatul este sediul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp de război, presa americană marginalizează vocile care nu fac front comun, îi privilegiază pe cei din interiorul acțiunii, axându-se adeseori pe spectacolul conflictului în sine și nu pe pozițiile protestatarilor. În procesul de activare în cascadă, mass-media este la rândul ei stratificată. Publicațiile mai importante efectuează așa-numita intermedia agenda setting ( Entman
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comerciale (presiunea de a face profit, concurența acerbă, accentuarea laturii emoționale în relatările jurnalistice etc.). Toate aceste aspecte transpar în realitățile câmpului jurnalistic actual, dependent atât de resursele financiare, cât și de sursele de informare. Acest jurnalism, numit "de piață", privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului i s-a imputat viziunea îngustă asupra jurnalismului, descris ca un mediu aflat în constant conflict, în care actorii se străduiesc să mențină echilibrul (Zelizer, 2004/2007, p. 77). Majoritatea investigațiilor sociologice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
constituite. Termenul limbaj este folosit și cu accepțiunea de mod specific de exprimare, de utilizare particulară a limbii, caracteristică unui domeniu particular de cunoaștere: limbaj matematic, limbaj artistic, limbaj juridic, limbaj religios, limbaj politic etc. Această ultimă accepțiune va fi privilegiată și în cadrul lucrării noastre. Dificultățile de diferențiere semantică a celor doi termeni sunt generate și de faptul că distincția limbă-limbaj nu este operabilă decât în unele limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză), în vreme ce limbi precum engleza (language) sau germana
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
guvernează printr-o serie de mărci de natură lingvistică care permit identificarea spațiului din care provine locutorul, a sistemului de credințe și reprezentări care îl animă. În acest sens, analiza semantică a limbajului politic ar avea ca sarcină identificarea conotațiilor privilegiate la nivel ideologic și a restricțiilor semantice impuse manifestărilor discursive. Din această perspectivă, sinonimia, care la prima vedere pare să contrazică principiul economiei în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se proliferează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
formelor gramaticale oscilante din textele publicistice eminesciene este redus, în comparație cu prima etapă de afirmare și de dezvoltare a stilului publicistic, 1829-1860"377. Pornind de la semnificații ale codului deja instituite de imaginarul social al epocii, publicistica eminesciană se constituie în spațiu privilegiat de definire și impunere a unor norme lingvistice. În această perspectivă, lexicul publicistic eminescian reflectă un moment istoric determinat din evoluția limbii române, cu restructurări lingvistice și stilistice specifice. Deschiderea spre neologism și inovațiile lingvistice, dincolo de necesitatea exprimării unor noi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Saint-Rémy-de-Provence). Această prezență grecească nu putea fi fără repercusiuni asupra mediului indigen, dar aprecierea reală a influențelor rămîne dificilă. Dezvoltarea societăților indigene. Încă din neolitic, populația din sudul Franței, ligurii și iberii, a avut o evoluție originală, datorată relațiilor sale privilegiate cu lumea mediteraneană. Încă din secolul al VII-lea și, mai ales începînd cu secolul al V-lea î.I.C., siturile fortificate implantate pe înălțimi se înmulțesc. Aceste oppida, spre deosebire de Galia celtică sînt de talie redusă; Taradeau în Var are
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avînt, de altfel incontestabil, al industriei. Regiunile meridionale rămîn sub-industrializate și industria franceză suferă din cauza structurilor sale încă tradiționale pe care o burghezie prudentă nu le face să evolueze deloc. Datorită căii ferate se creează o piață națională lărgită care privilegiază regiunile agricole modernizate, adică Franța bogată cu venituri ridicate din nord și din bazinul parizian. Regiunile industriale cu rol de antrenare a dezvoltării economiei unifică piețele: carnea este prelucrată la La Villette, vinul la Bercy, în timp ce piețele lînei sînt concentrate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a cărui importanță și a cărui calitate a cererii sînt mai mari, nu are acces la căutările agreabil marcate de "formalism" (Pascal Ory) ale creatorilor este o altă poveste. Lumea literară din anii de după război, ani care moștenesc anii '30, privilegiază angajarea, pentru care un Jean-Paul Sartre sau un Albert Camus par să întrupeze modelul. O parte a intelighenției suferă hegemonia intelectuală a marxismului, pe care o înlocuiește aceea a științelor sociale. Prestigiul marxismului și al științelor sociale și contestarea anarhistă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religios iudaic, pentru care Dumnezeu lucrează dinamic, prin istorie și în istorie, pentru ca, în cele din urmă, să aducă istoria la împlinire în cetatea lui cerească. în schimb, gîndirea greacă antică, pentru care cosmosul este co etern cu principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl Jaspers, H.-R. Patapievici consideră că valoarea supremă a Europei rezidă tocmai în priceperea ei de a menține coprezența contrariilor, de a lucra în spațiul desfășurat de ele, privilegiind clasa valorilor de suspendare. Valoarea supremă a culturii europene e păstrarea contrariilor în condiții de suspendare, exploatînd fertilitatea cognitivă și umană rezultată din menținerea lor în tensiune.1 Pe asemenea polarități se întemeiază caracteristici esențiale ale modernității europene, printre care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
zori de zi.” Marina apare ca alegoria propriei biografii spirituale a lui Labiș, amintind de Cimitirul marin a lui Valéry. Sentimentul unei mari și nesatisfăcute nevoi de liniște apare și în Idila. În primele versuri liniștea apare ca un moment privilegiat între trecute și viitoare neliniști. „A doua zi mă liniștisem parcă, Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pe faptul că în lume este vizibil un plan (de aceea mai este numit și argumentul planului divin). În esență, acest argument susține că acest plan evident este dovada existenței unui arhitect inteligent al lumii. Acest argument are un statut privilegiat printre argumentele a posteriori deoarece spre deosebire de altele, care sunt deductive, acesta este în mod esențial inductiv. El reprezintă o încercare de a interpreta universul sau cel puțin anumite caracteristici ale acestuia ca fiind asemănătoare unor lucruri pe care le-au
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teritoriu de chemare, una din condițiile de bază pentru declanșarea migrațiilor. Numărul cel mai mare de migranți sezonieri a provenit din Bucovina, cu toate greutățile care decurgeau din prezența graniței cu Austro - Ungaria. Câmpia colinara a Jijiei reprezenta un spațiu privilegiat pentru locuitorii localităților din Bucovina, mai ales Depresiunea Rădăuți, deoarece era situată relativ aproape, acest spațiu având nevoie de forță de muncă substanțială din cauza suprafețelor mari de teren agricol și a densității subzistențiale mici. (C .Iațu, 2002) Spre Câmpia colinară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
originală, o altă punere în scenă a vorbirii sale ("dragoste la prima vedere", "grosso modo", "harababură" etc.;). Scenografia în cauză nu este definită la întîmplare, se presupune că ea este conformă figurii "drumețului" și seamănă în multe privințe cu scenografiile privilegiate de cotidianul Libération. Nu toate genurile discursive sînt favorabile dezvoltării unor scenografii variate, dar putem să le repartizăm pe o linie continuă care ar avea ca poli extremi: - pe de o parte genurile, puțin numeroase, care respectă scena lor generică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
către sfîrșitul său, ștergînd orice legătură cu situația de enunțare. Perfectul simplu nu poate fi utilizat pentru interacțiuni orale, unde există un schimb între un "eu" și un "tu" care își identifică enunțurile în raport cu situația de enunțare. Literatura narativă clasică privilegiază utilizarea perfectului simplu pentru că ea construiește ficțiuni autonome, separate de universul în care se mișcă cititorul. În textele de comunicare, utilizarea lor este foarte variabilă; îl găsim în special în reportajele sportive. Utilizînd perfectul simplu, enunțiatorul povestește niște evenimente pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de sens ar fi fost mult mai atenuat dacă am fi scris "au revelat": prin natura sa, perfectul compus menține o legătură vie cu prezentul. Aici perfectul simplu, în mod excepțional, este folosit izolat. 3. Două sisteme de enunțare A privilegia sistemul și nu elementul Pentru a afla dacă un enunț aparține sau nu planului ambreiat, nu este suficient să verificăm dacă el conține sau nu ambreiori, adică elemente ca "eu", "acum trei zile", "acum" etc. Ceea ce contează este sistemul enunțiativ
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
instrumentele VOR de pe A320 nu corespundeau normelor internaționale. Libération, 20 ianuarie 1997 În general, presa "populară" preferă discursul direct în locul discursului indirect. Această divergență trimite la două tipuri de punere în scenă a vorbirii raportate: - pentru un public "popular", ziaristul privilegiază narațiunea, legătura directă cu evenimentul, cuvintele exacte ale oamenilor, dînd cititorului impresia că asistă la situația respectivă; - pentru un public cultivat, ziaristul pregătește un produs accesibil inteligenței, în spatele căruia el dispare. De aici, o utilizare mai frecventă a discursului indirect
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe co-enunțiator, într-o oarecare măsură, pentru că ea îl obligă să anticipeze urmarea enunțului sau să aștepte pasiv rezolvarea vidului astfel creat. Ca regulă generală, anafora și catafora nu sînt plasate în aceleași tipuri de discurs. Anafora joacă un rol privilegiat în narațiune, pentru a înlănțui acțiuni. Catafora este mai degrabă legată de intervențiile enunțiatorului care își comentează propria vorbire: ("O mărturisesc: am greșit") sau anticipează ceea ce va spune ("un lucru este sigur: el a avut dreptate"). Avem aici un tip
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
siglele cu articol și puncte ("C.F.R.-ul"), care pun în evidență relația cu grupul de cuvinte originar, caracterul colectiv al întreprinderii. La polul opus, absența articolului și a punctelor ("CFR"), care apropie sigla de caracteristicile unui agent uman. Comunicarea externă privilegiază cel de-al doilea pol, care responsabilizează și individualizează mărcile. În schimb, partidele politice au tendința să se mențină la primul pol, să păstreze contactul cu dimensiunea colectivă, dar în general fără punctele dintre litere: "RPR-ul", "PS-ul", "FN
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Renault/vînzătorul nu vrea să utilizeze garanția etc. Numele de marcă care au nume de ființe se împart cel mai des în trei mari tipuri: (1) "Peugeot", "Thompson"... (2) "Justin Bridou", "Christian Dior"... (3) "Paul", "Marie"... În cazul (a) este privilegiat patronimul (= numele de familie) și se îndepărtează prenumele; în cazul (b) este asociat prenumele și patronimul. În (c) nu mai rămîne decît prenumele. Îndepărtarea prenumelui privează numele de individualitate și pune în prim plan o colectivitate compactă. Menținerea prenumelui și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
grele și complexe, au tendința de a șterge dimensiunea individuală și, deci, de a suprima prenumele ("Ford", "Citroën"...). În schimb, mărcile ale căror produse păstrează o legătură, cel mai adesea imaginară, cu creația individuală (modă, alimentație...) au tendința de a privilegia individualitatea creatoare. Utilizarea prenumelui singur ("Marie", "Paul"...), destul de rară, este rezervată produselor legate de intimitate (haine, bucătărie...), căci utilizarea prenumelui este rezervată relațiilor din interiorul unui grup restrîns (familie, prieteni). În acest caz, marca se prezintă sub forma unei persoane
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]