2,747 matches
-
feminină, reușind să surprindă nuanțele procesului de (re)construcție identitară și resemnificare a parcursului personal de carieră-viață. Insistând pe aspectul că școlarizarea performantă a fost calea definirii de sine, autoarea aduce în atenție strategia intelectuală/culturală de modelare a identității, privită ca mecanism de rezistență în fața unui regim opresiv și absurd. Școala, educația, cultura, deși aveau oficial rolul de vehicule de îndoctrinare a tinerilor, ofereau în același timp forme inedite de libertate: capitalul simbolic și libertatea interioară. Cele două portrete feminine
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
într-o perioadă scurtă de timp, puterea sovietică a făcut pentru femei cât n-au făcut într-o sută de ani toate republicile burgheze din lume luate împreună, Lenin chema femeile să participe activ la apărarea și făurirea statului socialist: "Priviți cum femeile noastre, chiar cele de la sate, ard de dorința de a învăța, de a se instrui. Nu vor mai trece mulți ani și vor apărea la noi femei-medici, femei-agronomi, femei-ingineri, femei-oameni de știință, femei-oameni de stat"10. Această concepție
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ales radioul au devenit semnele unei existențe "culturalizate" pentru că la ele femeile puteau "asculta (...) conferințe, piese de teatru, frumoasa noastră muzică populară și muzică sovietică, fără a mai fi nevoite să mergem pe orice vreme tocmai la căminul cultural"24. Privite retrospectiv, toate schimbările benefice produse în viața femeilor de alăturarea lor gospodăriei colective făceau ca temerile sau reticențelor lor inițiale față de acest mod de organizare a muncii agricole să apară ca neîntemeiate. În legătură cu acest aspect, materialele publicate indicau lipsa de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întrunire cu candidata lor pentru sfatul țării, Sabrie Memet, în vârstă de 55 de ani povestea următoarele: "În vremea burgheziei (...) nici bărbații noștri n-aveau drept să voteze; de noi femeile nici nu era vorba. Acum ne simțim și noi privite și prețuite ca adevărați oameni"38. Cu prilejul exercitării dreptului său de vot, Gevrie Memet, secretara Comitetului raional de femei Medgidia, declara următoarele: "Înainte, noi eram de două ori oropsiți, întâi pentru că eram săraci și apoi pentru că eram turci. Acum
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ale bunăstării, cu excepția țărilor nordice, dau un răspuns încă incert la subiectul inegalităților de gen din sfera vieții publice și private (inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca de îngrijire). Constatarea acestei realități problematice a determinat ca munca domestică, privită ca ipostază a muncii de îngrijire prestate în interiorul familiei, în principal de către femei, să devină un câmp de cercetare referențial, cu importante mize economice, politice și sociale. Astfel, munca de îngrijire devine o temă centrală în cadrul dezbaterilor actuale cu privire la restructurarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
opera: “Criticul este deci acela care, anulându-și propria sa viață, consimte să vadă conștiința sa ocupată de o conștiință străină, numită conștiința operei” În Metamorfozele cercului demersul critic e organizat În funcție de două criterii: “cogito”ul operei literare și opera privită ca un ansamblu de semne. Opera care se organizează are la bază un act inițial de conștiință care reprezintă “cogito”-ul său caracteristic. Procesul de realizare a operei Începe prin descoperirea “cogito”-ului, iar critica, cea care nu are un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
în cazul aritmeticii. 1.1.4. Distincția pur aplicat Din cele spuse mai sus despre construcția obiectelor matematice și despre felul în care este aplicată matematica la lume, reiese destul de clar că, la Kant, nu poate fi vorba despre matematică privită ca un sistem neinterpretat. Astfel, din perspectiva lui Kant, nu are sens să vorbim despre o distincție între matematica pură și matematica aplicată, sau cel puțin nu în sensul în care înțelegem noi astăzi această distincție. 1.2. Pozitiviștii logici
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
axiomele unui sistem matematic. Dacă axiomele lui Euclid puteau fi privite ca fiind adevăruri evidente, în viziunea modernă acestea nu sunt nici evidente și nici adevărate 28; de fapt nici nu pot fi considerate judecăți, ci sunt cel mai corect privite ca fiind funcții propoziționale 29. Ele sunt lipsite de înțeles și exprimă doar relații între termenii primitivi nedefiniți ai sistemului axiomatic din care fac parte. Mai mult, un astfel de sistem axiomatic nu trebuie nici măcar să fie categoric 30. Un
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
fie categoric 30. Un sistem geometric privit prin prisma acestei noi viziuni asupra axiomelor nu trebuie să stea în nici un fel de relație cu vreo intuiție de-a noastră și nu trebuie să fie despre structura lumii. Felul cum trebuie privită geometria din această perspectivă este cel mai bine exprimat prin afirmația lui Hilbert că "trebuie să putem spune în orice moment în loc de puncte, linii drepte și planuri mese, scaune și halbe de bere"31. Termenii primitivi care apar în aceste
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt diverse și importante: de la cele imediate privitoare la respingerea distincției dintre adevărurile empirice și cele a priori, până la cele privitoare la statutul filosofiei. Ce ne interesează pe noi, în contextul discuției din acest capitol, este în ce fel trebuie privită, din perspectiva concepției lui Quine, distincția trasată de către pozitiviștii logici între matematica pură și matematica aplicată. În "Two dogmas of empiricism", Quine se folosește de două noțiuni de analiticitate: una este noțiunea lingvistică 72, conform căreia un enunț este analitic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și Rosen 1997 : 13) Autorii ne avertizează, însă, că nu trebuie să luăm această situație ca sugerând că distincția dintre abstract și concret este lipsită de conținut. Există un consens destul de răspândit cu privire la ce obiecte sunt concrete și care trebuie privite ca abstracte. De exemplu, obiectele matematice sunt luate ca aflându-se la cel mai înalt nivel pe lista obiectelor abstracte, iar obiectele fizice ca aflându-se pe primul loc pe lista obiectelor concrete, fiind urmate îndeaproape de entitățile teoretice. Există
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
învățătorul. La lecțiile de dobândire de cunoștințe am ales ca metode: descoperirea, expunerea sistematică, conversația, demonstrația, problematizarea. La lecțiile de formare de priceperi și deprinderi am folosit în primul rând exercițiul. d) Integrarea lecției în sistemul de lecții al capitolului. Privită ca o verigă a unui lanț, lecția trebuie să aibă legătură și cu lecția anterioară și cu lecția care va urma. De exemplu, lecția „Lacurile" face parte din sistemul de lecții al capitolului „Apele". Ea urmează după lecția „Afluenții Dunării
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
astfel încât să integreze, mai degrabă decât să amuțească, excludă sau delegitimeze astfel de expresii. În ultimă instanță, cartea editată de cei trei își propune să ilustreze, la modul cel mai concret, vasta diversitate de perspective din care poate și trebuie privit, la începutul mileniului al treilea, căruia ne învrednicim să îi deschidem porțile cu proprii noștri pași, fenomenul de o complexitate covârșitoare al comunicării umane. Al González se numără printre cercetătorii pe domeniul Științelor comunicării care dețin un adevărat "har" în privința
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atunci al Uniunii Scriitorilor, etc. Să nu uităm, mai ales, că intrasem și în plină perioadă de destindere, când o anume speranță și chiar naivitate erau nu numai permise tuturor, dar și încurajate. Știu bine, pe de altă parte, că privită azi, de la distanță, și cu criterii rigide, absolute, întreaga situație părea (și chiar așa era, în bună parte) profund echivocă. Nu altul era însă prețul pe care epoca îl impunea tuturor acestor întreprinderi riscate, lui Mircea Eliade în primul rând
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu ușa să și declare ideile politice sau măcar orientarea generală, indivizii din această categorie îți răspund invariabil: Eu nu fac politică. Dacă sunt intelectuali, ei îți răspund cu un cuvânt și mai precis: Eu sunt apolitic. Această atitudine merită privită îndeaproape. Ce înțeles exact are, în termenii noștri actuali, românești, a fi apolitic? Trec peste răspunsul demagogic: Noi muncim, noi nu facem politică. în termeni F.S.N.-iști, el înseamnă, de fapt, respingerea politicii de opoziție, blocarea activității partidelor și a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
însă cu totul diferit. Ideea de literatură europeană (din care face parte și literatura română), formată în secolul trecut (un mare precursor este italianul G. Mazzini, D'una letteratura europea, 1829, și, bineînțeles, Goethe), a trecut prin mai multe faze. Privite foarte de sus, ele corespund etapelor ideii ideologico-politice dominante despre Europa. Nu le evocăm acum 2. Subliniem doar faptul că după 1945, după al doilea război mondial, prin apariția unor structuri comunitare vest-europene și a afirmării tot mai energice a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
precare, uneori penibil de ancilară, incertă și fragilă, a culturii alternative. O situație instabilă și cel puțin incomodă. Nu pledăm pentru indulgență și nici pentru salvarea culturii alternative în ansamblul său. Reținem doar poziția sa fundamental dificilă, ingrată, foarte interpretabilă, privită mai ales din afară și de la mare distanță. Se cade totuși prea ușor în capcana: toți nevinovați, toți culpabili (sau invers). Ea trebuie total evitată când vorbim de această cultură alternativă. în definitiv, ce putere reală are (putea avea, ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a simptomatologiei; unii dintre ei descriu chiar o ameliorare; doar 20-30% a bolnavilor prezintă simptome progresive care necesită intervenție medicală; amputațiile afectează mai puțin de 10% din cazuri [14]. În ciuda prognosticului relativ benign al extremității afectate, simptomele claudicației intermitente trebuie privite ca un semn al aterosclerozei generalizate. Aceasta explică de ce pacienții cu claudicație intermitentă au o incidență ridicată a mortalității cardiovasculare comparată cu loturile de control [10-12]. Obiectivele tratamentului vizează două aspecte și anume: eliminarea simptomelor ischemice, prevenirea progresiei bolii aterosclerotice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Revoluționarii pașoptiști susțineau că statutul juridic internațional al Principatelor trebuia să se bazeze pe principul suveranității naționale. Ei nu atacau direct suzeranitatea otomană, pentru a cărei instituire românii își afirmaseră acordul prin „capitulațiile” încheiate de domnitorii lor cu sultanul otoman, privite ca „tratate de alianță inegală”, deci cu caracter convențional. în schimb, se solicita încetarea încălcării acestora de către Poartă, precum și înlăturarea protectoratului țarist, care, fiind încheiat între Rusia și Turcia, fără consultarea românilor, contravenea suveranității naționale. Reacția guvernului rus a fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
au adoptat o declarație de sprijinire a propunerilor Petersburgului de rezolvare a conflictului cu Turcia pe baza retragerii acesteia din Principate, a încetării persecuțiilor îndreptate împotriva grecilor și a restabilirii libertății de navigație pe Dunăre și Marea Neagră. Rusia era insa privita cu suspiciune de către opinia publica și de către cercurile politice liberale. într-un editorial din Westminster Review se sublinia: „Rusia, aceasta tara barbara, a aspirat și a obținut o dictatura asupra statelor Europei. Ea sta ca un uriaș incubus pe ceilalți
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acuza Rusia de încălcarea prevederilor Tratatului de la Viena în ce privește Polonia și să consimtă la o răcire a relațiilor cu Rusia. Se poate spune ca înăbușirea revoluției poloneze a reprezentat o piatră de hotar în percepțiile opiniei publice engleze față de Rusia, privită ca o tiranie sălbatică și avidă de expansiune nelimitată. Relațiile bilaterale și politica engleză în Europa de sud-est nu puteau face abstracție de la această nouă realitate. Noua criză orientală, declanșată de succesele militare ale lui Mehmed Ali în 1832, de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1853, la 2 iulie, 80 000 de soldați ruși, conduși de generalii Gorceakov și Danenberg au trecut Prutul, Rusia justificând acest act prin necesitatea restabilirii echilibrului de forțe ca urmare a apropierii flotei aliate de Strâmtori. Principatele erau, de asemenea, privite ca o „garanție materială” până la satisfacerea de către Poartă a cerințelor rusești, acesta fiind și motivul pentru care Rusia nu a declarat formal război Imperiului otoman. Sesizând consecințele posibile ale acestui act, Clarendon aprecia, la 16 iulie 1853, că ocuparea Principatelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acută miocardică, manifestate printr-o creștere brutală a presiunii capilare, în absența unor anomalii electrocardiografice specifice. TEHNICA ANESTEZICĂ Există o mare varietate de tehnici utilizate în diverse centre chirurgicale. Obiectivul principal constă în asigurarea stabilității funcției cardiovasculare. Tehnica anestezică trebuie privită și ca un mijloc de protecție miocardică. Diminuarea consumului miocardic de oxigen, absența tahicardiei, starea de vasomoțiune periferică ce permite perfuzie tisulară adecvată în timpul CEC, precum și proprietăți antiaritmice, sunt avantajele pe care o tehnică anestezică le poate oferi chirurgiei coronariene
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
intime prin care modificări discrete în metabolismul lipidelor, glucidelor sau proteinelor, induc, prin adiționare, modificările vasculare caracteristice procesului aterosclerotic. O sinteză, probabil incompletă a acestora este redată în fig. 8. 18. Tratamentul sindromului insulinorezistenței Abordarea „farmacologică” a sindromului insulinorezistenței trebuie privită ca o soluție neștiințifică, deși mulți medici ar fi tentați să scadă lipidele plasmatice folosind medicația hipolipemiantă, să scadă tensiunea arterială folosind medicația hipotensoare sau a hiperglicemiei, folosind antidiabeticele orale sau insulina. În cazuri izolate, acest tip de intervenție poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
aceea a darului, se regăsește la Eliade prin vehicularea acelorași motive: călătoria, probele inițiatice, cucerirea condiției paradisiace (timpul abolit, ieșirea din timp), căderea în istorie, moartea, și devine inteligibilă și prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. Darul tinereții (fără de tinerețe, căci, în fapt, solzii au căzut de pe ochi) pe care personajul îl primește se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]