3,831 matches
-
În zare, acoperit de nămeți se arată La Gardiole des Alpes, într-un dialog mut cu Le Pas de la Cula. Păduri cocoțate în locuri inaccesibile ocrotesc valea de avalanșe. Frumuseți bănuite în amurg de noapte așteptau ziua ca să-și copleșească privitorul prin splendori ascunse. Splendori care își iau tributul lor în fiecare an. Oameni parcă paralizați de atîta frumusețe își ard aripile ca fluturii de noapte. Lumina generată de comorile greu accesibile ale naturii arde uneori ființele care acceptă sacrificiul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în care să se prevadă o administrație ușoară și dreaptă, dar profitabilă pentru vistieria imperială. Proiectul urma să fie înaintat ministrului Hatzfeld, iar apoi să fie discutat în Consiliu 169. Câteva zile mai târziu, în raportul către prim-ministrul Hatzfeld, privitor la situația clerului, a celor trei categorii de boieri, a comerțului și impozitelor din Bucovina, Consiliul își însușea cea mai mare parte din propunerile făcute de Balș, referitoare la înființarea unei episcopii și a consistoriului care să administreze bunurile mănăstirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
modern în imperiu; istoricul și profesorul universitar Heinrich Joseph Watteroth; directorul Academiei de Gravură, Jakob Schmutzer; gravorul Jakob Adam, cel ce a realizat tabloul lui Horia; custodele bibliotecii Universității din Viena, Karl Joseph Michaeler, autorul unui celebru articol de răspuns, privitor la interzicerea masoneriei de către papă și mulți alții. Totodată, în cadrul lojei "Zur wahren Eintracht" au intrat și un important număr de funcționari și oameni de stat, în frunte cu contele Leopold Kolowrat-Krakowski, șeful Cancelariei Aulice, prințul Wenzel Paur, șeful Poștei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Czernowitz, 1895, nr. III, IV, p. 103-112 (text germ.); Radu Grigorovici, Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice și demografice, București, 1998, p. 330-359 (text germ., după Polek și trad., incomplete). Anexa II 1791 <ianuarie-februarie>1. Memoriul lui Vasile Balș privitor la situația Principatelor Române în contextul internațional din sud-estul Europei. Geschichte und Bittschrift des vormahligen Bojaren Balsch Die Geschichte, diese für den Staatsmann wie für den Weltweisen getreue und unentbehrliche Lehrmeisterin, hat uns unter so manchen merkwürdigen Revolutionen zwei aufbewahrt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de puțin ar putea să realizeze fără ele. HausHofund StaatsArchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 12 f. Anexa III 5 noiembrie 1791. Memoriul baronului Vasile Balș adresat împăratului Leopold al II-lea, privitor la activitatea prestată la Cernăuți și Viena, de-a lungul timpului, în calitate de cunoscător al situației din Bucovina și din zonele învecinate, la nedreptatea și pagubele suferite în urma internării în spital și a pensionării forțate, la reîncadrarea sa în serviciul statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și chiar și în produse și cum? Privitor la colonizarea în locul numit Horaița și ca acesta, mai ales cu lipoveni să fie populat, că ei sunt buni gospodari (celelalte lucrări de acest fel sunt lăsate de o parte)4. Amintire. Privitor circumstanțele țiganilor nomazi, așa numiți lingurari și la tratarea lor ca ei să se ocupe cu agricultura, însă mai ales cu industria. Privitor la situația pădurilor. Unde lipsesc pădurile și cum acestea sunt a se înviora. Privitor la înființarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care constă câștigul principal al provinciei. Privitor la sarea gemă, că ar fi foarte dăunător monopolul vânzării sării în provincie, propus de un evreu din Transilvania, numit Abraham și cum să fie sprijinită desfacerea sării din Transilvania în Bucovina. Amintire. Privitor la 25 de localități aflate pe teritoriul Hotinului. Privitor la colonizarea pe drumul Bârgăului, pentru întreținerea mai comodă a acestuia. Privitor la cărăușie, că aceasta cădea ca o îngreunare a provinciei după organizarea sa de atunci. Amintire. Privitor la trimiterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de un evreu din Transilvania, numit Abraham și cum să fie sprijinită desfacerea sării din Transilvania în Bucovina. Amintire. Privitor la 25 de localități aflate pe teritoriul Hotinului. Privitor la colonizarea pe drumul Bârgăului, pentru întreținerea mai comodă a acestuia. Privitor la cărăușie, că aceasta cădea ca o îngreunare a provinciei după organizarea sa de atunci. Amintire. Privitor la trimiterea aici a negustorilor vienezi cu mărfuri din interiorul monarhiei. Amintire. Privitor la bunurile religioase care aparțineau Sfântului Munte și Patriarhului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
monarhiei. Amintire. Privitor la bunurile religioase care aparțineau Sfântului Munte și Patriarhului din Ierusalim. Amintire. Privitor la relațiile dintre moșierii din Bucovina în legătură cu schimbarea între ei a proprietăților supușilor lor și felul în care aceasta ar fi să se reglementeze. Privitor la impozite Privitor la păduri, că ar fi potrivită condițiilor locale ordonanța privitoare la păduri galițiană, de aceea, aceasta i-a fost poruncită petiționarului să o traducă cu modificări și adausuri și să o trimită neîntârziat Administrației provinciale. Compunere. Privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aparținând moaștelor Sf. Ioan cel Nou, mutate din Galiția în Bucovina, la Suceava. Amintire. Privind exclusivitatea comerțului în Bucovina. Amintire. Privind întocmirea unei liste a acelor necesități pe care locuitorii Bucovinei sunt obligați să le aducă ca mărfuri din Moldova. Privitor la cărăușie, deoarece patentul pentru cărăușie existent pentru Galiția ar fi potrivit pentru provincie, acesta a fost poruncit Administrației Bucovinei. Amintire. Privind organizarea impozitării. Amintire. Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vedem În jur, dar asta nu mai e biologie. A spus om. Păi ăsta e doar o specie Între cele vreo două milioane cunoscute În cadrul cărora se dezvoltă viața, câștigând unele noi, renunțând la altele vechi... O specie banală pentru un privitor din exterior, o biată maimuță fără blană dar, privită din interior, cunoscându-i zbaterea, Întrebările, căutările, un Întreg haos, ea nu poate fi decât materializarea unui prag Între două lumi. Deci biologic, exterior adică, nu cred că omul poate evolua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deci Înainte. Cârcotașul cu pricina mi-ar putea replica: Există perpetuum mobile, pe care și tu l’ai văzut prin vitrine, mici dispozitive care se mișcă singure. Dar asta e o aparență, bibeloul cu pricina primind o energie invizibilă pentru privitor, o diferență de temperatură de pildă. Și tot așa, când credem că am descoperit cu adevărat un perpetuum mobile, tot de un transformator e vorba, unul care furnizează o energie cunoscută, electrică de pildă, dintr’una Încă necunoscută, cum am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sub înaltul,/ vechiul salcâm. Dacă salcâmul este axul în jurul căruia se întâmplă iubirea, teiul e înzestrat cu puteri magice: Dar prin codri ea pătrunde/ Lângă teiul vechi și sfânt,/ Ce cu flori pân-în pământ/ Un izvor vrăjit ascunde 4. Privitor la celelalte elemente considerate sacre în tradiția populară, adică hotarele și răscrucile, dar mai ales obiceiurile magico-religioase, într-adevăr foarte variate, Eminescu le-a cunoscut pe viu. Caietele-manuscris constituie o bogăție în acest sens; chiar dacă multe dintre obiceiurile consemnate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
muiată/ Și aruncă roză roșă/ Peste unda fermecată 170. Și mai bine el apare în imagini derulate vizual-descriptiv: În lacul cel verde și lin/ Resfrânge-se cerul senin/ Cu norii cei albi de argint/ Cu soarele nori sfâșiind 171. Ca întotdeauna, privitorul este situat la marginea lacului, de unde "focalizează" ce se întâmplă de jur împrejur: Dumbrava cea verde pe mal/ S-oglindă în umedul val/ [...] Văd apa ce tremură lin/ Cum vântul o-ncruntă-n suspin/ [...] Văd lebede, barcă de vânt,/ Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
parte o lume imensă, cu colb până-n naltul cerului, cu copii călcați în picioare și cu rochii rupte și pălării turtite..." Pe post de cinema se afla "fotoplasticul" 50 de bani intrarea. Cine-și mai amintește de instalația ce oferea privitorului ("două stecle de persoană") diapozitive (cred) cu felurite imagini, adică, așa cum spunea reclama, "vederi și figuri din toată lumea". Tot din jocuri de lumini se nutrea și spectacolul figurinelor articulate: "un singur ceauș punea în mișcare niște păpuși tăiete din carton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
că te afli undeva, într-un atelier din Iași, după care vei lua tramvaiul 11, spre a continua discuția undeva, poate la "Bolta rece". Casa îi este plină de năstrușnicele "structuri spațiale". Omul se cuvine să domine tehnica sună introducerea-credo privitorul trebuie să recreeze. Gioconda intangibilă și imobilă se acordă tot mai puțin cu ritmurile și sensurile vieții moderne. Casa se compune din planuri fixe. De ce să introducem, în această ambianță imobilă, un obiect de artă la fel de imobil, de ce nu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Casa se compune din planuri fixe. De ce să introducem, în această ambianță imobilă, un obiect de artă la fel de imobil, de ce nu o structură, alta în fiecare zi?" Într-adevăr, complicatele și, în același timp, simplele "structuri" se metamorfozează după voia privitorului, unghiurile și combinațiile coloristice se regrupează caleidoscopic, opera de artă capătă o anume viață, absolut dependentă de gustul, sensibilitatea și imaginația celui ce o contemplă. Adică, greșeală: "a contempla" nu-i verbul cel mai potrivit. Darie tocmai contemplarea pasivă încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se regrupează caleidoscopic, opera de artă capătă o anume viață, absolut dependentă de gustul, sensibilitatea și imaginația celui ce o contemplă. Adică, greșeală: "a contempla" nu-i verbul cel mai potrivit. Darie tocmai contemplarea pasivă încearcă s-o dinamiteze, invitând privitorul să participe la actul creației: îi oferă "cuburile" din care singur să-și alcătuiască "Gioconda" clipei, în funcție de dispoziția și starea momentului. O curiozitate copilărească, aceeași care ne făcea, la vârsta pantalonilor scurți, să iscodim ce se petrece în spatele cutiei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înghițit de pădure... Alistar, deși dezamăgit că a fost refuzat, nu se arătă... rămase tot zâmbitor cu privirea aceea albastră, frumoasă și binevoitoare. Și, ziua aceea de august trecu tot așa... ca atâtea altele. Baltă schimbă, cu camarazii, câteva păreri, privitor la retragerea de pe Hășmaș.. către nord, mai sus de Grințieș și Budacu, poate, chiar... până la Pasul Stânișoarei... să le piardă securiștii urma. În înfruntările cu trupele de securitate și miliție, mult... foarte mult întărite, le făceau față din ce în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bunul este în întregime sau în parte al statului", cuprinsă în dispoziția legală criticată, se regăsește în Codul penal și în "conținutul altor texte încriminatoare (de pildă, art. 214 care se referă la infracțiunea de gestiune frauduloasă și art. 217 privitor la infracțiunea de distrugere), fiind sistematizate la Titlul III Infracțiuni contra patrimoniului". Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 177/1998, prin care s-a stabilit ca sintagma menționată, cuprinsă și în "art. 213 alin. 2 din Codul penal (în contextul
DECIZIE nr. 239 din 27 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127217_a_128546]
-
și al municipiului București, prin comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, indicații de specialitate cu privire la desfășurarea activității de turism; acorda sprijin și asistență tehnică de specialitate comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, privitor la desfășurarea activității de turism; ... m) elaborează pe baza și în vederea executării legii, normative privind activitatea tehnică, de planificare, financiară, de muncă și salarizare, precum și pentru orice alte activități în domeniul turismului; ... n) stabilește, potrivit legii, măsuri cu privire la protecția muncii
DECRET nr. 78 din 16 martie 1971 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127215_a_128544]
-
Articolul 1 Articolul 5 din Decretul nr. 153 din 11 mai 1954 , privitor la impozitul pe veniturile populației se modifica și va avea următorul cuprins: "Art. 5.- Impozitul pe cîștigul salariaților se calculează lunar asupra totalității cîștigului realizat în luna expirată, pe fiecare loc de muncă în parte, potrivit cotelor de mai jos
DECRET nr. 291 din 10 august 1959 privind acordarea unor scutiri şi reduceri la impozitul pe salarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127397_a_128726]
-
în munca pe durată nedeterminată în altă localitate decît cea a domiciliului unde i s-a repartizat o locuință pe care o ocupă efectiv, aceasta locuința se considera principala, potrivit art. 13 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, determinînd domiciliul. Această dispoziție se aplică și membrilor familiei persoanei în cauză, daca locuiesc împreună cu aceasta în locuința repartizata. Ca urmare a dispozițiilor din alineatul precedent, organele de miliție vor efectua operațiunile de schimbarea
HOTĂRÂRE nr. 840 din 28 octombrie 1964 privind aplicarea regimului de evidenta a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127399_a_128728]
-
mărunte (bagatelare) pînă la valoarea de cinci mii lei, inclusiv capital și procente reclamate și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în primă instanță inclusiv capital și procente reclamate. Articolul 62 Articolul unic al legii din 4 August 1921 privitor la competența autorităților judecătorești din circumscripția Curților de apel din Brașov, Cluj, Timișoara, Oradea-Mare și Tg.-Mureș se modifică în sensul că competența acestor instanțe se majorează astfel: sumele prevăzute în cele 11 alineate ale articolului din sus citată lege
LEGE din 19 mai 1925 pentru accelerarea judecaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127401_a_128730]
-
în termen de trei luni de la publicarea prezentului decret, propuneri Prezidiului Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române, pentru comutarea pedepsei într-una de același fel pe timp de 25 ani. Articolul 19 Decretul nr. 72 din 23 martie 1950 privitor la liberarea înainte de termen a celor condamnați, precum și orice alte dispoziții contrarii prezentului decret, se abroga. -----------
DECRET nr. 720 din 16 decembrie 1956 pentru reglementarea punerii în libertate înainte de termen, pe baza muncii prestate şi bunei comportări, a celor condamnaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127427_a_128756]