3,972 matches
-
ca participant activ la procesul de educare. În vederea dezvoltării creativității există mijloace nespecifice, fără o relație cu un anume obiect de învățământ și metode specifice, în raport cu o anumită materie. Folosirea metodelor nespecifice (probe de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este importantă deoarece creează o „atitudine creativă”, „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”. Progresul creativității cu evidente beneficii de ordin instructiv - educativ se realizează prin metode și procedee
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
asemenea, valorificarea în activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea climatului favorabil și atmosfera psihosociale optime care să angajeze, să stimuleze independența și spontaneitatea creatoare a elevilor. Această ambianța relațională înseamnă: tratarea cu respect a întrebărilor sau problemelor formulate de elevi, a ideilor sau opiniilor acestora
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte, propoziții, enunțuri simple plecând de la anumite unități lingvistice; solicitări de a continua anumite începuturi de propoziție, fraze sau povestiri; găsirea a cât mai multe căi și soluții la diferite probleme formulate de ei sau de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor '90 și în anii 20001. Desigur, dacă respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, naturală a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feministă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor internaționale, mergând până la recuperarea sau inventarea unui alt limbaj, a unui alt tip de scriere a teoriei și a unei alte metodologii. Fidel spiritului postmodern și tocmai de aceea, o dată în plus, problematic în raport cu spiritul feminist , feminismul postmodern chestionează ideea emancipării femeilor la scară globală, pentru că neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin realitate
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Trebuie remarcat și faptul că războiul este exclus de către membrii unei comunități de securitate doar în relațiile dintre ei, nu și față de terți în relațiile cu aceștia, statele revin la logica raporturilor specifice unui mediu în care propria supraviețuire este problematică. Asemănările cu asumpțiile teoriei păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
lucru semnifică în primul rând o creștere a legitimității și stabilității răspunsurilor date diverselor amenințări. Aceste comunități oferă, prin natura și logica lor, cele mai bune garanții instituționale în gestionarea securității internaționale, în toate dimensiunile și la toate palierele acestei problematici.
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
exteriorul lumii democratice. Consecința practică a identificării covariației istorice dintre democrație și război ar conduce însă la o politică de răspândire treptată a democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Carr în categoria confuză de utopici este de fapt o grupare eterogenă de autori nutrind diverse speranțe privind noua ordine mondială. Cu alte cuvinte, școala utopică a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set amalgamat de discursuri și problematici ale căror locuri comune nu ating masa critică ce justifică contopirea lor într-o categorie unitară. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
constituise o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de dezbatere între școli adverse. Însă dincolo de acest aspect, existența unei dezbateri presupune un dialog consistent și consecvent între diverși autori, în jurul anumitor teorii sau problematici conceptuale, dialog ce nu pare să fi existat în conștiința presupușilor participanți, în ciuda unor replici date lui Carr de către Leonard Woolf sau Alfred Zimmern (Wilson, 1998, în special pp. 2-8). Ca atare, perioada interbelică nu se constituie în câmp de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
impresia că personajul este pe cale să strângă rufele. Considerând poziția naturală a ambelor mâini, privitorul face presupunerea că rufele urmează să fie așezate în cufăr. Ambele presupuneri sugerează faptul că, acolo unde nucleele sunt încărcate de ambiguitate, potențialul interpretativ este problematic, dar natura funcțiilor rămâne aceeași. Cufărul este considerat, în analiza lui Stansbury O’Donnell, pe de o parte, un element-cataliză. Dacă i se aplică testul eliminării din imagine nu modifică interpretarea dar o ambiguizează suplimentar. Pe de altă parte, cufărul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
număr de metode conectate parțial, care să funcționeze preponderent descriptiv, fără clasificări, tipologizări sau conceptualizări naratologice, fără exces de concepte teoretice și cu limitări inerente în planul explicației și predicției. S-a pornit de la ideea că atunci când descriem aspecte complexe, problematice și necategorizabile ale lumii picturale, încercarea de a le oferi coerență le poate face mai dificile și folosirea metodologiei convenționale, cu pretențiile ei autocratice și normative, cu exigențe de claritate și rigoare și cu perspectiva unui repertoriu limitat de răspunsuri
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce în mare parte, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental companiile și au asumat o responsabilitate socială sporită. Sintagma organizație internațională neguvernamentală este problematică, din mai multe motive. În primul rând, unii autori preferă să folosească sintagma mai generală de organizație neguvernamentală (ONG), ceea ce sugerează o atenuare a distincției între ONG și OING și, în sens larg, între politica internă și cea internațională. Așa cum
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
angrenate guvernele naționale și OIG și low politics unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali și în care este recunoscut aportul OING, modelul ortodox de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
în ariile tematice considerate deschise actorilor nestatali și în care este recunoscut aportul OING, modelul ortodox de sorginte realistă nu include activitățile cu caracter transnațional. Rămâne de explicitat felul în care cele două modele percep rolul OIG, entitatea cea mai problematică din punctul de vedere al calității de actor. În acest sens, se poate porni de la observația lui Charles Pentland că a deveni un actor înseamnă, în esență, a dobândi un anumit grad de autonomie și o anumită capacitate de a
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
reale despre capacitățile sale de învățare și nivelul de pregătire; * să familiarizeze părinții cu anumite cunoștințe psihopedagogice și să-i inițieze în folosirea unor metode și procedee de educație adecvate particularităților de vârstă și individuale; * să prevină apariția unor situații problematice atât în ceea ce privește copilul, cât și familia; * să sprijine familia în rezolvarea unor situații problematice care privesc copilul. În calitatea sa de manager, cadrul didactic trebuie să conducă cu maximum de eficiență relațiile cu părinții, transformându-și în aliați și colaboratori
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
anumite cunoștințe psihopedagogice și să-i inițieze în folosirea unor metode și procedee de educație adecvate particularităților de vârstă și individuale; * să prevină apariția unor situații problematice atât în ceea ce privește copilul, cât și familia; * să sprijine familia în rezolvarea unor situații problematice care privesc copilul. În calitatea sa de manager, cadrul didactic trebuie să conducă cu maximum de eficiență relațiile cu părinții, transformându-și în aliați și colaboratori prezumtivii „inamici”. Principalele cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: problemele de ascultare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
persoane despre copilul dumneavoastră atunci când acesta este prin apropiere și vă poate auzi, decât dacă doriți să îl lăudați. Exemplu negativ: „E cam prostuță săraca, nu știu ce se va face mai târziu...” Nu lăudați comportamente care mai târziu ar putea deveni problematice. Exemplu: „Băiatul i-a spus că este o proastă, dar ea nu s-a lăsat și i a tras două palme de a răsunat tot blocul, draga de ea!” Nu încercați să îi creați copilului sentimente de vinovăție pentru a
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cunoștințe și deprinderi dobândite anterior. d) Procesul CPS, de rezolvare creativă a problemelor presupune echilibrul între divergență și convergență și cuprinde: componente, în număr de trei: înțelegerea problemei, generarea ideilor și planificarea acțiunii. Ele subsumează șase stadii: 1. găsirea situației problematice; 2. găsirea datelor relevante; 3. găsirea problemei; 4. găsirea de idei; 5. găsirea de soluții; 6. găsirea acceptării din partea altora. instrumente; caracteristicile clientului (persoana, grupul sau firma care solicită ajutor pentru rezolvarea creativă a unei probleme); caracteristicile facilitării (conducerii procesului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cu responsabilitatea, cu sentimentul răspunderii față de colectivitate și, în cele din urmă, față de națiune. Misiunea personalității este creația în numele valorilor umane universale, care îmbracă forma concretă a aspirațiilor colective naționale. Se intenționează în structura lucrării o dublă abordare a acestei problematici, una care ține de elucidarea esenței libertății și alta care să explice cum este văzută libertatea de filosofii epocii moderne. Termeni ca independență, protecție și acțiune sunt utilizați în general pentru a indica libertatea exterioară, în timp ce termenii autonomie, împlinire de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fi într-adevăr om. Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a lui Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, de care Biserica nu ținea seama. Omul Renașterii, așa cum ni-l descrie Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința oferă omului liberat mijloacele de a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
anarhic. În sistemul condițiilor perturbante ale adaptării școlare incipiente pot figura dereglări și ale abilităților intelectuale, logice ce definesc potențialul de asimilare a unor conținuturi instructive. Astfel copiii maturi școlari intensitatea (concentrarea volumul) atenția precum și mobilitatea, distribuția acestuia în situații problematice sunt sub limita celorlalți aflați la același nivel de instruire. Instalarea precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea de adaptare. Nu au formate, într-o măsură corespunzătoare vârstei lor priceperile și deprinderile școlare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și mai motivați, ceea ce va crește productivitatea. Încă o dată, formarea acestor legături nu este străină asiaticilor, fiind specifică afacerilor familiale, unde în momente dificile angajații se sprijină și rămân loiali angajatorului, pentru a trece mai ușor împreună prin acea situație problematică (Hoon și Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
simultan existența determinațiilor pragmatice «eu» și «tu», eu și celalalt” ) dar aceasta poate fi valabil doar dacă privim desfășurarea spiritului din perspectiva interlocutivă, caz în care relația de dialog există între Descartes și Cartesius ca partener imaginar ideal. În legătură cu aspectul problematic creat de «je», critici mai recente propun o reformulare a argumentului cogito-ului de felul cogitatur ergo est - “este un gînd care se desfășoară, deci ceva există” ) căci deși Descartes avansează ideea unei pluralități de substanțe mentale individuale, el nu a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
schimba lumea îmbunătățind dimensiunea concretă a vieții sale, cu prețul mult prea mare al uitării de sine. CAPITOLUL IV. COGITO-UL IV.1. Intuiția cogito-ului Cogito-ul însuși, care dobîndește în cartesianism o dimensiune considerabilă ) în calitate de prim principiu al metodei, este problematic. Dacă el pare să țâșnească din intuiția ireductibilă a subiectului - din orice subiect care gîndește liber - și recompensează efortul conversiunii conform căreia necesitatea este prealabilă îndoielii, el presupune totodată admiterea realității sau adevărului unora din ideile noastre și de fapt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]