18,757 matches
-
în mod corespunzător. (3) În cazul în care cererea de indisponibilizare se referă la mai multe bunuri aflate în circumscripția teritorială a două sau mai multe organe judiciare, competența de executare a cererii de indisponibilizare revine, în funcție de faza procesuală în care a fost formulată, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, respectiv Curții de Apel București. (4) Măsurile dispuse la solicitarea Curții Penale Internaționale nu trebuie să prejudicieze drepturile terților de bună-credință. Articolul 20 Confiscarea și punerea în
LEGE nr. 44 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252486]
-
zile de la data comunicării. Acest termen este rezonabil pentru persoana interesată să se convingă asupra corectitudinii stabilirii drepturilor sale și, dacă este cazul, să conteste decizia de pensionare. De asemenea, în fața instanței de judecată, beneficiază de toate drepturile procesuale legale“. ... 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 15. În ceea ce privește celelalte critici formulate de
DECIZIA nr. 795 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252730]
-
de o reducere legală a limitelor de pedeapsă. Acest fapt determină încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, precum și a dreptului acestuia la apărare. Aplicarea beneficiului prevăzut de lege doar anumitor categorii de inculpați, în funcție de conduita lor procesuală impusă, reprezintă o încălcare a egalității cetățenilor în fața legii. Aplicarea acestui beneficiu condiționat de recunoașterea în totalitate a faptelor descrise în rechizitoriu reprezintă o încălcare a caracterului echitabil al procesului penal, a prezumției de nevinovăție și a dreptului la
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
decât căilor de atac prevăzute de lege și nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii (Decizia penală nr. 1.780 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, iar astfel de erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale, prin acestea pronunțându-se atât asupra raportului juridic de drept penal substanțial, cât și asupra raportului juridic procesual penal principal. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal^1. ^1Decizia nr. 873 din 15 decembrie 2015 referitoare
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
contrarietatea trebuie să vizeze fapte, împrejurări esențiale ale cauzei care au atras și soluții de neconciliat. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal, dispunând, după caz, condamnarea, achitarea, încetarea procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. Cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală este supus îndeplinirii acestei condiții, suplimentar
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
cameră preliminară sa susținut că aceasta reprezintă un filtru privind aspecte exclusiv de legalitate asupra cauzei penale, filtru exercitat după trimiterea în judecată și până la momentul începerii judecății. Raportat la specificul hotărârilor care pot fi pronunțate în această fază procesuală s-a constatat că ele nu conțin o rezolvare a acțiunii penale ori civile și astfel nu pot fi supuse revizuirii în general, nici măcar în ipoteza reglementată de art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
probelor în două dosare distincte, și nicidecum în procedura de judecată a soluționării acțiunii penale pe fond a cauzei. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază, în lumina acelorași considerațiuni, că procedura camerei preliminare este limitată prin cadrul procesual care o reglementează doar la anumite aspecte; împrejurarea că două încheieri pronunțate cu privire la același material probator sunt într-o situație de contrarietate, în sensul în care, pe de o parte, o instanță a considerat că anumite probe administrate
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București se subrogă în toate drepturile și obligațiile Comisiei de experți de medicina muncii acreditați de Ministerul Sănătății Publice și de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, fiindu-le transmisă calitatea procesuală, iar reprezentarea acestora în instanțele de judecată se asigură de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București. Articolul IV În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Muncii și Solidarității
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
7. Tribunalul Sălaj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că acuzația formulată și obiectul judecății sunt reprezentate de faptele ce fac obiectul trimiterii în judecată și nu de calificarea juridică dată acestor fapte. Totodată, normele procesual penale obligă instanța la informarea inculpatului încă de la momentul declanșării fazei de judecată a procesului penal. Pe de altă parte, schimbarea încadrării juridice în cursul judecății nu modifică și nu extinde acuzația, astfel că nu aduce atingere dreptului inculpatului
DECIZIA nr. 433 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263196]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și nici art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 43. Cu privire la art. 5 alin. (3^1
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). ... 50. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 51. Cu referire
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
clasare. În acest sens, dispozițiile art. 275 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură penală prevăd că, în caz de achitare, plata cheltuielilor judiciare se face de către: persoana vătămată, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; partea civilă căreia i s-au respins în totul pretențiile civile, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; inculpatul care a fost obligat la repararea prejudiciului. Art. 275 alin. (1) pct. 2 prevede că, în caz de
DECIZIA nr. 278 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273873]
-
achitare, plata cheltuielilor judiciare se face de către: persoana vătămată, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; partea civilă căreia i s-au respins în totul pretențiile civile, în măsura în care i se reține o culpă procesuală; inculpatul care a fost obligat la repararea prejudiciului. Art. 275 alin. (1) pct. 2 prevede că, în caz de încetare a procesului penal, plata cheltuielilor judiciare se face de către: inculpat, dacă există o cauză de nepedepsire; persoana vătămată, în
DECIZIA nr. 278 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273873]
-
procedură penală, a plângerii formulate conform art. 339 din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea vor fi stabilite printr-o încheiere a judecătorului de cameră preliminară, împotriva căreia nu poate fi exercitată nicio cale de atac specifică dreptului procesual penal. ... 24. Această soluție nu constituie, de plano, o lacună legislativă, ci, mai degrabă, o opțiune a legiuitorului, întrucât acesta a prevăzut, la art. 578 din Codul de procedură penală, punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat, făcând
DECIZIA nr. 278 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273873]
-
Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât textul legal criticat vizează salarizarea personalului auxiliar de specialitate și a specialiștilor din cadrul parchetelor, fără însă ca acest fapt să aducă un prejudiciu drepturilor procesuale ale părților sau drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României. Modul de reglementare a dispozițiilor criticate nu relevă nicio contradicție cu normele constituționale de referință, în condițiile în care ambele Camere s-au raportat la aceeași materie, iar Camera decizională nu
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită (Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, paragraful 22). Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale stabilite la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală și în marja de apreciere prevăzută de acestea, legiuitorul a stabilit domeniile
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]
-
penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor (Decizia nr. 791 din 15 decembrie 2016, precitată, paragrafele 25 și 26). ... 20. Prin Decizia nr. 835 din 14 decembrie 2017, precitată, Curtea a reținut că, în varianta inițială a Codului de procedură penală, art.
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]
-
independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii, pe când constatarea este efectuată de un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Spre deosebire de efectuarea constatării, în cazul efectuării expertizei, părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea acesteia să participe un expert recomandat de acestea. De asemenea, dispozițiile Codului de procedură penală reglementează, de exemplu, incompatibilitatea expertului (art. 174), drepturile și obligațiile expertului (art. 175), înlocuirea expertului (art. 176
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]
-
sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. ... 23. Astfel, din interpretarea teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea a constatat că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]
-
penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesuale. ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 281 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273896]
-
constatat că domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Curtea a constatat că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, referitor la instituția prezumției de nevinovăție, nu sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul instanțelor având ca temei dispozițiile ordonanței, deoarece procedura
DECIZIA nr. 292 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273931]