7,163 matches
-
al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în celulele aflate în proliferare. În epiteliul mamar normal, bcl-2 este exprimată de toate celulele ductale. Această genă este un antidot al morții celulare programate (relație funcțională inversă în raport cu p53). Expresia sa apare în proporție de 91% în cancerul in situ și 79% în cancerul invaziv. Pierderea expresiei bcl-2 este un fenomen tardiv în evoluția bolii [244]. Antioncogenele reprezintă o clasă de gene care au
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
credea inițial. Toate celulele pot fi omorâte de o varietate de noxe dar, multe celule se sinucid, acest lucru reprezentând o componentă normală a comportamentului și a dezvoltării lor. Aceste celule parcurg un proces cunoscut sub numele de moarte celulară programată (P. C. D. - programmed cell death). Când asupra celuleor acționeză o serie de noxe, cel mai adesea moartea celulară este indusă prin necroză (numită uneori și moarte accidentală), proces patologic în care are loc o creștere dramatică a volumului celular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
celula nu poate anihila aceste modificări catastrofale, apare moartea. Necroza este responsabilă pentru modificări distructive și la nivelul celulelor învecinate (leziuni secundare) așa cum se întâmplă în procesul inflamator, ca urmare a eliberării conținutului celulei distruse inițial. Termenul de moarte celulară programată (P. C. D. - programmed cell death) a fost introdus de Lockshin și Williams în 1965. P. C. D. este distinctă de necroză prin faptul că necesită exprimarea de noi gene. Inițial, termenul s-a referit la moartea celulară apărută într-
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de un stimul fiziologic. Stimulii care inițiază P. C. D. sunt, în multe cazuri, semnale fizio logice, care prin ele însele nu sunt letale. Celulele fiecărui țesut răspund diferit, în maniera programată caracteristică fiecăreia și în funcție de o anumită etapă a programului de dezvoltare. Pentru a intra într-un program de P. C. D. celulele trebuie să se diferențieze și să ajungă până la un anumit stadiu de dezvoltare, pentru a fi competente să
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la procesul de moarte celulară progrmată. Pentru ca aceste gene să fie desemnate „ucigașe” trebuie ca produșii lor să îndeplinească două condiții: să poată induce singuri moartea unei celule, altminteri viabilă; în mod normal să fie expimați în cursul morții celulare programate. Până în prezent nu au fost identificate astfel de gene. Explicația ar fi dată pe de o parte de insuficiența experimentelor, pe de altă parte de posibilitatea ca genele ucigașe să nu fie utilizate în cursul dezvoltării, ci să fie gene
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de ucidere a celulei se găsește o verigă foarte importantă. Moleculele ce mediază aceste răspunsuri pot varia tot atât de mult ca și tipurile de semnale ce pot declanșa sau inhiba P. C. D. Aceste molecule care sunt stimulate concomitent cu moartea programată și care pot fi izolate, nu sunt niște gene universale ale morții celulare. Mai curând, aceste gene sunt utilizate în moartea celulară într-o manieră specifică unei anumite linii [379]. Uneori, stimulul care activează apoptoza într-un anumit stadiu al
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
starea fagocitului implicat. Cu certitudine că există mecanisme de recunoaștere diferite la dispoziția macrofagelor, dar semnificația alegerii lor într-o anumită circumstanță rămâne de stabilit . Apoptoza în terapia cancerului Orice intervenție farmacologică având ca scop stimularea sau inhibarea morții celulare programate trebuie să țină seama de multitudinea căilor prin care apoptoza poate fi indusă sau stopată. În tratamentul antineoplazic există o dogmă care afirmă că terapia este condusă în mod selectiv împotriva celulelor care sunt într-o rapidă diviziune. Apar tot
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în celulele aflate în proliferare. În epiteliul mamar normal, bcl-2 este exprimată de toate celulele ductale. Această genă este un antidot al morții celulare programate (relație funcțională inversă în raport cu p53). Expresia sa apare în proporție de 91% în cancerul in situ și 79% în cancerul invaziv. Pierderea expresiei bcl-2 este un fenomen tardiv în evoluția bolii [244]. Antioncogenele reprezintă o clasă de gene care au
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
credea inițial. Toate celulele pot fi omorâte de o varietate de noxe dar, multe celule se sinucid, acest lucru reprezentând o componentă normală a comportamentului și a dezvoltării lor. Aceste celule parcurg un proces cunoscut sub numele de moarte celulară programată (P. C. D. - programmed cell death). Când asupra celuleor acționeză o serie de noxe, cel mai adesea moartea celulară este indusă prin necroză (numită uneori și moarte accidentală), proces patologic în care are loc o creștere dramatică a volumului celular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
celula nu poate anihila aceste modificări catastrofale, apare moartea. Necroza este responsabilă pentru modificări distructive și la nivelul celulelor învecinate (leziuni secundare) așa cum se întâmplă în procesul inflamator, ca urmare a eliberării conținutului celulei distruse inițial. Termenul de moarte celulară programată (P. C. D. - programmed cell death) a fost introdus de Lockshin și Williams în 1965. P. C. D. este distinctă de necroză prin faptul că necesită exprimarea de noi gene. Inițial, termenul s-a referit la moartea celulară apărută într-
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
natura stimulului declanșator neavând importanță, deci nefiind neapărat vorba de un stimul fiziologic. Stimulii care inițiază P. C. D. sunt, în multe cazuri, semnale fizio logice, care prin ele însele nu sunt letale. Celulele fiecărui țesut răspund diferit, în maniera programată caracteristică fiecăreia și în funcție de o anumită etapă a programului de dezvoltare. Pentru a intra într-un program de P. C. D. celulele trebuie să se diferențieze și să ajungă până la un anumit stadiu de dezvoltare, pentru a fi competente să
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la procesul de moarte celulară progrmată. Pentru ca aceste gene să fie desemnate „ucigașe” trebuie ca produșii lor să îndeplinească două condiții: să poată induce singuri moartea unei celule, altminteri viabilă; în mod normal să fie expimați în cursul morții celulare programate. Până în prezent nu au fost identificate astfel de gene. Explicația ar fi dată pe de o parte de insuficiența experimentelor, pe de altă parte de posibilitatea ca genele ucigașe să nu fie utilizate în cursul dezvoltării, ci să fie gene
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de ucidere a celulei se găsește o verigă foarte importantă. Moleculele ce mediază aceste răspunsuri pot varia tot atât de mult ca și tipurile de semnale ce pot declanșa sau inhiba P. C. D. Aceste molecule care sunt stimulate concomitent cu moartea programată și care pot fi izolate, nu sunt niște gene universale ale morții celulare. Mai curând, aceste gene sunt utilizate în moartea celulară într-o manieră specifică unei anumite linii [379]. Uneori, stimulul care activează apoptoza într-un anumit stadiu al
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
starea fagocitului implicat. Cu certitudine că există mecanisme de recunoaștere diferite la dispoziția macrofagelor, dar semnificația alegerii lor într-o anumită circumstanță rămâne de stabilit . Apoptoza în terapia cancerului Orice intervenție farmacologică având ca scop stimularea sau inhibarea morții celulare programate trebuie să țină seama de multitudinea căilor prin care apoptoza poate fi indusă sau stopată. În tratamentul antineoplazic există o dogmă care afirmă că terapia este condusă în mod selectiv împotriva celulelor care sunt într-o rapidă diviziune. Apar tot
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
celulară), care este considerată ca mesager-secundar. Acest mesager declanșează o cascadă de reacții care, în final, activează o protein-kinază (PK), care apoi determină un efect biologic cum ar fi: stimularea sau inhibarea proliferării, stimularea sau inhibarea diferențierii sau a morții programate celulare (apoptoza) [266]. Spre deosebire de receptorii de membrană, receptorii proteici intracelulari leagă molecule de dimensiuni mici, care pot pătrunde în celulă prin difuzie simplă sau favorizată. Receptorii, în cazul acesta, joacă rolul de proteine transportoare, favorizând trecerea complexului receptor-hormon în nucleu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ-previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
unor restructurări majore, care au drept rezultat transformarea unui tub cardiac simplu într-o inimă septată, cu funcție de pompă. Aceste modificări debutează în perioada embrionară și se continuă în etapele postnatale, mecanismele subjacente acestor transformări, dintre care menționăm moartea celulară programată, fiind actualmente insuficient studiate. Ontogenetic, sistemul cardiovascular apare în stadii timpurii de dezvoltare ca urmare a cerințelor impuse de etapele evolutive ale organismului embrionar, și are drept rol asigurarea vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
constituirea unui ansamblu de metode, suporturi didactice, mijloace, forme de organizare într-o ordine rațională și cronologică, corespunzător unei anumite situații de învățare/ exersare. Ca „structură procedurală”, strategia reprezintă un ansamlul de acțiuni și operații de predateînvățare în mod deliberat programate sau structurate pentru îndeplinirea obiectivelor în condiții de eficiență maximă. Privită din perspectiva „aspectelor tactice”, strategia este atât o înlănțuire de decizii ( ale profesorului/ antrenorului) cât și un ansamblu de reacții ( ale elevilor/ sportivilor) Predarea poate fi folosită în diverse
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin învățare, și după modul de organizare a informației și a situației stimulatorii, Ana Turcicov - Bogdan, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) evidențiază următoarele tipuri de învățare: învățarea algoritmică, pe segmente operaționale; învățarea euristică, prin rezolvări de probleme; învățarea programată, reglată de feed-bak-ul fiecărui segment sau pas metodic; învățarea prin modelare și analogie; învățarea prin creație. Având în vedere principalele procese și căi psihice solicitate în învățare se disting următoarele tipuri ale acestora: * învățarea senzorială; * învățarea cognitiv-mintală; * învățarea pe baza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți?”, răspunsul motric al elevului/sportivului fiind planificat și programat. Etapa activă este etapa în care se aplică programul stabilit în etapa precedentă. Conținutul ei constă în exprimarea grosieră a mișcării respective; ulterior ea se modifică pe baza feed-back-ului intrinsec, ce se bazează pe informațiile senzoriale provenite de la corpul în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la împărțirea lui în elemente care pot fi stăpânite ușor și care vor fi asimilate progresiv și combinate astfel încât, din reușită în reușită (cu efect de întărire pozitivă), să se ajungă la execuția finală. Acest principiu stă la baza învățării programate și a stabilirii ,,secvențelor metodologice” sau a ,,pașilor metodici”. * Învățarea prin reproducere. În acest tip de învățare motrică se produce o adaptare a comportamentelor elevului la cele ale unui model, în care au o importanță esențială relațiile profesorelev. Se disting
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin reflexie este învățarea în care activitatea intelectuală constă în analiza problemelor propuse spre însușire și încercarea de înțelegere a acestora. În acest tip de învățare soluția, calea, modalitatea de rezolvare nu este găsită în faze succesive (ca la învățarea programată) ci în integralitatea ei, instantaneu, după o perioadă de analiză și corectare prealabilă. În urma folosirii acestui tip de învățare noțiunile învățate pot fi mai ușor transferabile altor forme de activități. Acest tip de învățare se folosește după ce sportivul a asimilat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lor în învățare. În această situație „ce e de făcut?”. Pornind de la această întrebare am organizat cu studenții specializării atletism, în perioada 1999/2001 câteva experimente pedagogice privind învățarea probelor de atletism prin folosirea Cercetările experimentale au dovedit că instruirea programată poate fi o alternativă viabilă procesului de învățare clasică, în cele mai multe probe tehnice de atletism, randamentul ei fiind maxim. (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002). Pentru favorizarea învățării deprinderilor motrice, elevul/sportivul trebuie să se confrunte cu o problemă motrică de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică construcția de softuri instrucționale, cu dublă focalizare: pe tehnologie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cerinței majore de eficientizare a procesului didactic considerăm că utilizarea instruirii programate în predarea - învățarea tehnicii alergărilor de garduri (100/110 mg), conform experienței împărtășite de noi în lucrarea “Instruirea programată în atletism”, (2002), este o variantă adecvată. Modelul instruirii programate se adresează părții fundamentale a învățării acestei probe și are în structură trei pași metodici principali și șase auxiliari (fig. 46). Parcurgerea liniară a instruirii programate de către elevii / sportivii care au un bagaj motric mai bogat, un nivel satisfăcător al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]