2,861 matches
-
După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt fierbinte. Se rulează și se așează pe un platou, se presară șuncă și unt mai mult, iar parmezan și se dă la cuptor, timp de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu unt fierbinte. Se rulează și se așează pe un platou, se presară șuncă și unt mai mult, iar parmezan și se dă la cuptor, timp de trei până la cinci minute. Se rulează repede, se învelește în folie, apoi în prosop și se lasă să se pătrundă. Se servește caldă sau se poate încălzi. UNT CU PĂTRUNJEL ȘI LĂMÂIE 200 g unt, pătrunjel, zeamă de lămâie, piper, sare Se toacă mărunt pătrunjelul verde, se bate într-o piuliță și se amestecă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cartofii, timp de 10-15 minute, apoi se lasă la răcit. Castraveții se taie felii, se presară cu sare și se lasă să stea timp de treizeci de minute, după care se clătesc cu apă rece și se storc într-un prosop. Așezăm castraveții pe un platou, peste care punem ridichile și la urmă, în mijloc, adăugăm cartofii și turnăm sosul pe deasupra. Lăsăm câteva minute la frigider, apoi putem servi salata. Castravetele dă o culoare plăcută și prospețime. SALATĂ DE ȚELINĂ 200
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apă clocotită și se curăță imediat după ce a fost curățat, se spintecă pe burtă, se scot măruntaiele, se spală bine cu apă rece, apoi se lasă atârnat cu capul în jos timp de douăzeci și patru de ore. Se șterge cu un prosop curat, apoi se unge pe dinafară și pe dinăuntru cu zeama de lămâie și sare. Turnăm puțin ulei într-o tavă, peste ulei punem pe lățimea tăvii cinci sau șase bețișoare și peste bețe, punem purcelul ca să nu se prindă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apă, piper, condimente pentru pește, zeama de la două lămâi și 100 ml de ulei. Când clocotește lichidul în tigaie, punem peștele care, după ce a stat în oțet, îl trecem la jet de apă, apoi îl stoarcem de apă cu un prosop sau șervețel de bucătărie. Lăsăm să fiarbă timp de 15 minute pe o parte și 15 minute pe cealaltă parte. Se servește cu mămăligă și usturoi sau cartofi natur. MACROU CU SOS DE CIDRU ( CU OȚET DE MIERE DE ALBINE
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
g unt și 200 g hribi. Peștele se curăță, se spală și se stropește cu sare și oțet, apoi se lasă să stea timp de o jumătate de oră, se clătește la jet de apă și se usucă cu un prosop. Ciupercile se călesc în unt, după care se amestecă cu verdeața tocată, usturoiul zdrobit, oul, orezul, sarea, piperul și ceapa tocată fin. Cu acest amestec se umplu păstrăvii pe care îi prindem cu scobitori. Într-o tigaie de teflon punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie porționat, apoi șters bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
stoarcem puțină zeamă de lămâie. ȘALĂU CU SOS DE PEȘTE - R OZA Două bucăți de șalău (doi pești întregi) curățați și stropiți cu oțet și sare, macerați timp de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic (caras, macrou, biban, păstrăv), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu făină, iar restul se amestecă cu o linguriță de cacao și se toarnă peste prima compoziție. Cu o furculiță, se amestecă ușor ca să devină o cremă marmorată, care se coace timp de douăzeci și cinci de minute, se răstoarnă pe un prosop umed cu ajutorul căruia se rulează mai ușor și se lasă la răcit. Se bate frișca la care se adaugă două pachețele de vanilie. Gelatina se dizolvă conform instrucțiunilor de pe pachet și se înglobează treptat în frișcă. Jumătate din frișcă se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul își dublează volumul. Împărțim aluatul în două părți și facem doi cozonaci umpluți cu nucă, mac, rahat, stafide, brânză sau mere, după preferință. Nucă pentru 2 cozonaci - 400 g nucă măcinată, 300 g zahăr, coaja de la o lămâie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în biserică, toată lumea ieșeam în cimitir, cu bucate, daruri și lumânări. Se citea și aici o slujbă de prohodire. Împodobite cu flori și mult busuioc, mormintele celor plecați deveneau ospitaliere - oalele de lut, cu tot felul de bucate, străchinuțe și prosoape înflorate, așteptau sosirea preotului, să le bine primească la Domnul. După prohod, toate erau destinate copiilor, rudelor, prieten ilor, sătenilor. La mese improvizate, în apropierea mormintelor, fie și direct pe iarbă, erau prezente neamurile care, ospătându-se, închinau câte un
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
gură la ureche", propun în cor micuțele japoneze pufnind în râs. Genele lor filtrează o lucire lubrică. Se pare că ele dau acestor expresii un înțeles special. Nu vrea nimic din toate astea. Bărbatul ei se întoarce, înfășurat într-un prosop amplu, a făcut o baie. Între timp, palierul și-a schimbat dimensiunile, acum e o sală mare, cu un bar în fund și cu mese de joc, dintre care câteva ocupate. Aparent foarte satisfăcut de baie, bărbatul ei se așază
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
chiar goală! Luna o lumina ca o lanternă ridicată prea sus. Măsură, cu un ochi format la școala celor mai buni pictori, silueta avântată, cu șolduri și picioare puțin prea puternice. Ieșită din valurile nocturne, Venus se șterse cu un prosop, trase pe ea o rochie largă, cu bretele, își scoase casca de baie și își desfăcu, scuturând capul, părul căruia luna îi dădu imediat foc. Cu sandalele în mână, o luă din loc. Picioarele i se înfundau adânc în nisip
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de unde, întorcându-se, malul i se păru doar o linie mai clară, trasă cu sfoara. Făcu multă vreme pluta, lăsându-se purtat în derivă, cu ochii închiși, ca să se odihnească. Când a ajuns la mal, se lăsa noaptea. Înfășurat în prosop, văzu aprinzându-se luminile de la sanatoriu. Cineva mergea pe marginea apei. Nastia. Tot în rochia cu bretele, cu sandalele în mână. Briza îi lipea fusta de coapse, lăsând să i se vadă ritmul calm al trupului. Veni să se așeze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a suflet? Până la urmă am divorțat, de altfel familia lui mă detesta. Nici mama nu aproba căsnicia mea, deși acum o regretă. Din alte motive sau din aceleași, în fine, e complicat..." Nastia se ridică. O însoți până la sanatoriu, cu prosopul pe umeri, și îi ținu puțin mâna când s-au despărțit: "Mâine o să vin pe plajă chiar în clipa când soarele va începe să coboare peste estuar." A doua zi avea întâlnire cu învățătorul ca să-i dea banii, nu-l
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unde-i stă capul. Trei, rectifică șeful de gară, nu-i puteam lăsa pe vecinii noștri să mănânce singuri când la noi e atâta lume! Panaiota și Grigore băteau de altfel la ușă. Ea ducea o oală caldă, înfășurată în prosoape, iar el, sticle sub braț și în buzunare. Femeile se refugiară în bucătărie să se consulte, lăsându-i pe bărbați să examineze mai îndeaproape sticlele. Și pe mine cine mă ajută să-mi duc tabloul în cameră? întrebă fetița, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în timpul Războiului din Golf resentimentele față de arabi au fost canalizate împotriva irakienilor. Cuvintele "Bomb Irak" ("Bombardați Irakul") au fost suprapuse peste versurile cîntecului "Barbara Ann" al formației Beach Boyes. O emisiune radio difuzată în Georgia proclama "weekend-ul capetelor cu prosoape", spunîndu-le ascultătorilor să dea telefoane în timpul emisiunii cînd auzeau tradiționala chemare islamică la rugăciune; un disk jockey din Toledo, Ohio, solicita fonduri de la ascultători ca să cumpere un bilet către Irak pentru un profesor american de origine irakiană care critica războiul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un adevărat pătrat, după o zi foarte caldă, transpirase mult și era totul numai sudoare. S-a dezbrăcat și gol în mijlocul salonului din vagonul ministerial, cei doi secretari ai săi, Mitiță Constantinescu și Popescu, îi făceau vînt, cu cîte un prosop în mînă, ca să-l răcorească. M-am făcut că nu văd și am plecat imediat din vagon. Mitiță Constantinescu avea să ajungă, mai tîrziu, sub Carol II, după 1938, în perioada dictaturii carliste, deținătorul ministerelor economico-financiare și guvernator al Băncii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se întreba de pământ, vite, zestre. Pețitorii (starostele) la nuntă erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase, ca răsplată pentru strădania lor. Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă se făcea logodna tinerilor și se strigau "vestiri" în biserică. Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Costișa a fost și se menține tradiția ca cei în vârstă să-și pregătească cele necesare pentru moarte: haine noi, pânză albă (giulgiu), sicriul, crucea, toiagul din ceară bună (de albine), lucrurile de dat de pomană peste sicriu, douăsprezece punți (prosoape în dungi) peste care trebuie să treacă mortul, în drum spre cimitir. Banii adunați pe icoana de pe pieptul mortului se dau copiilor, la răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu Silvestru Clemenciuc de la Țahanău, să-și pregătească caii și sania, pentru a mă duce cu bagajele la școală. (Atunci fiecare elevă trebuia să avem de acasă tot ce ne trebuia, în dormitor: saltea, plapumă, pernă, cearșaf, cuvertură prostire albă, prosoape, haine, schimburi un cufăr mare de lemn cu cărți, mâncare etc.). Așa cum s-au înțeles, gospodarul a venit la noi, pregătit, cu noaptea în cap. Am încărcat tot ce am pus în tindă de cu seară și m-am urcat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
13:00 am fost nevoiți să eliberăm camera pentru efectuarea curățeniei zilnice. Lenjeria de pat se schimbă în fiecare zi, de asemeni papucii din pâslă și yukata(halat din bumbac) puse la dispoziție de hotel. La baie se schimbă zilnic prosoapele, se pun două pachețele, unul conținând periuță și o mică pastă de dinți, iar celălalt un aparat de ras. În plus, zilnic primești un pachețel de ceai japonez, pe care îl poți prepara la aparatul special care există în toate
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
un ryokan. Ne pregătim sufletește și încercăm să ne culcăm mai devreme ca deobicei. Ne luăm un minimum de bagaje întrucât vom găsi la ryokan tot ceea ce ne trebuie pentru igiena personală: periuță și pastă pentru dinți, aparate de ras, prosoape, papuci, șampon și halate (yukata). Kyoto 15. 08. 2009 Ce bucurie mare! Azi plecăm în excursie într-un loc pe care l-am mai văzut, împreună cu Alex, în iarna lui 2006 .Dis-dedimineață, veseli și cu rucsacul în spate, am plecat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
istoria fascinantă a Japoniei... Spun „retrăit”, întrucât convingerea mea este că am viețuit cândva pe această exotică, fascinantă și încărcată de o istorie plină de cruzime, insula Japonia. Mi-am revenit din visare, m-am scuturat de amintiri, am udat prosopul de la gât și am savurat o sticluță cu o băutură energizantă, ca să prind puteri pentru drumul până la Templul Nanzen-ji unde am fost surprinși să găsim un apeduct în stil roman de a cărui vechime nu ne-am putut da seama
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pangar, din lemn, stare mediocră, donator necunoscut, 1900; trei mese, din lemn, donator necunoscut, 1901; două scaune, din lemn, În Sfântul Altar, donator necunoscut, 1943; o bibliotecă, din lemn, donator necunoscut, 1948; față de masă, din bumbac, donator necunoscut, 1956; un prosop, din bumbac donator necunoscut, 1945 . În biserică sunt Înregistrate la 27 decembrie 1967 un număr de 33 de icoane din lemn din secolul al XIX-lea: Maica Domnului, Profeții (două), Apostolul Filip, Apostolul Simon, Apostolul Bartolomeu, Apostolul Luca, Apostolul Matei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]