3,551 matches
-
vorbirea caracterizată prin tehnică liberă este în parte și o sumă de segmente existente deja, decupate din vorbirile anterioare și readuse de fiecare dată cu aceeași structură în vorbirea curentă. Discursul repetat are diferite etichetări în știința limbii (expresie, locuțiune, proverb, sintagmă etc.), în raport de forma lui, de relația cu alte elemente ale limbii sau de conținut. În cazul discursului repetat trebuie avut în vedere dacă acesta unește sau desparte limbile, dacă este traductibil, echivalabil sau total opac dialogului dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
natură decît cea literară, precum cele sapiențiale, sînt bazate pe succesiuni de maxime și de dictoane, ceea ce le conferă o anumită structură și un anumit ritm interior, atît din per-spectiva ideilor conținute, cît și din cea a formelor lingvis-tice. Natura proverbelor, maximelor sau dictoanelor integra-te în operele literare sau în cele sapiențiale propriu-zise atestă repartizarea acestor opere la stilurile funcționale ale limbii, în sensul că cele care recurg la construcții populare sînt de obicei texte literare, iar cele care cuprind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poate cădea în desuetudine; reflexivitatea vine să corecteze sentimentalismul, discursul lânced. Dacă aș avea două inimi, una aș vrea să gândească..." Nu o dată Grigore Vieru se amuză la întâlnirea cu vechile dictoane și sentenții, după care el însuși, luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte sapiențiale, un fel de glose: despre ethnos și ethos, despre timp ori despre frumusețile lumii. Cine gândește până la capăt / Se dezleagă de spaimă" (Pregătindu-mă de fericire). Ar trebui citat în special grupajul Cinstirea proverbelor, text în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte sapiențiale, un fel de glose: despre ethnos și ethos, despre timp ori despre frumusețile lumii. Cine gândește până la capăt / Se dezleagă de spaimă" (Pregătindu-mă de fericire). Ar trebui citat în special grupajul Cinstirea proverbelor, text în care fiecare dintre cele douăzeci de catrene inscripționând câte o normă de conduită participă la un cod general uman. Realitate de observat e consonanța tematică dintre sculptura mai vârstnicului Ion Irimescu și echivalențele în registru poetic la Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
feudală că bărbatul reprezintă autoritatea absolută, că este stăpânul cu drepturi nelimitate asupra consoartei și copiilor se mai întâlnește și în zilele noastre în familiile cu un nivel scăzut de educație și cultură și cu vicii, în care se aplică proverbele: Femeia nebătută e ca moara neferecată sau Bătaia-i ruptă din rai. În momentul crucial al vieții, când se hotărăște întemeierea familiei ar trebui ca tinerii să-și aleagă partenerul ascultând nu numai de glasul inimii ci și de al
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dragoste nemăsurată și eternă, se dovedește a fi în multe cazuri, un abur orbitor, care se risipește în scurtă vreme după căsătorie. Când familia se construiește numai după rațiuni economice există pericolul ca unul dintre parteneri să ajungă la înțelepciunea proverbului: Mai bine pâine neagră cu dragoste curată, decât albă ca zăpada și plină de sudalmă. Raiul sau iadul din viața de familie și-l fac cei ce și-au unit destinele. Înțelepciunea și cumpătarea în toate ar trebui să-i
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Arthur Schopenhauer. În opinia noastră, politețea poate fi comparată cu un veșmânt care înfrumusețează și înnobilează pe cel ce îl poartă. Rămânând în aria comparațiilor, politețea adevărată, autentică, manifestată în toate împrejurările de viață ale omului este asemănată într-un proverb persan cu o monedă destinată să îmbogățească nu atât pe cel ce o primește, cât pe cel ce o dă. Bunele maniere se învață, ca orice act de conduită. Bazele acestei prețioase trăsături de caracter se pun începând din primii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
distrugerile depășesc orice limită, ai cărei membri nu sunt educați în spiritul economiei și al respectului pentru valorile materiale, este condamnată la stagnare, la sărăcie. "Acolo unde nu ai pus (nu ai acumulat, n.n.) n-ai ce lua" - spune un proverb albanez. Deprinderea de a economisi, comportamentul stimulat de convingeri economice se formează prin învățare, exemple și exersare. Rolul cel mai important în acest demers educativ revine părinților și educatorilor cărora le adresez îndemnul: învățați-i pe copii și tineri cum
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
găseai și ziare străine, acum cu greu am găsit o revistă și aia ciufulită ca un ziar. În criza asta economică, lumea nu mai are bani de dat pe literatură economică. Paradoxal, nu? S-au înmulțit în schimb taxele, de unde proverbul: "Nici o masă fără taxă". Asta a fost doar o țintă ratată în acordul cu FMI, dar noi le-am ratat pe toate. Arieratele autorităților locale dispar dacă sunt contestate, totul se asigură, dar firmele de asigurări nu plătesc nimic în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și astfel se naște lumina după întuneric, într-o viziune ciclică făcând parte dintr-un scenariu divin care se repetă, în paralel cu derularea lineară a istoriei. Limba iudeospaniolă, limba exilaților din Peninsulă, păstrează, de altfel, urma acestei viziuni în proverbul Tanto eskurese es para amaneser: Noaptea nu-i nicicând mai neagră ca înainte de ivirea zorilor". Nu este de mirare, în aceste condiții, că în lumea sefardă continuă în deceniile de după expulzare o înflăcărare mesianică, cu apariția unor figuri de izbăvitori
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
găseai și ziare străine, acum cu greu am găsit o revistă și aia ciufulită ca un ziar. În criza asta economică, lumea nu mai are bani de dat pe literatură economică. Paradoxal, nu? S-au înmulțit în schimb taxele, de unde proverbul: "Nici o masă fără taxă". Asta a fost doar o țintă ratată în acordul cu FMI, dar noi le-am ratat pe toate. Arieratele autorităților locale dispar dacă sunt contestate, totul se asigură, dar firmele de asigurări nu plătesc nimic în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Creangă, Miron Pompiliu și Slavici, care au fost iubitori de folclor. A strîns și Eminescu folclor, dar nu ca folclorist, ci ca artist. De la el nu ne-au rămas colecții gata rotunjite și puse la punct, de basme, ghicitori, doine, proverbe etc. Din mulțimea materialului folcloric el a ales ce i-a plăcut, ce se potrivea cu sufletul său. Ca să culeagă ce i s-a părut mai frumos, din cîmpul cu flori, el n-a folosit coasa; cu mîna a ales
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
potrivea cu sufletul său. Ca să culeagă ce i s-a părut mai frumos, din cîmpul cu flori, el n-a folosit coasa; cu mîna a ales floare cu floare, după gustul său, și pentru opera sa; deci anumite basme, anumite proverbe, strigături, locuțiuni etc. ... Iată, de exemplu, un motiv popular, luat din balada Toma Alimoș și prelucrat după starea lui sufletească, din vara lui 1869: "Închinare-aș și n-am cui Închinare-aș dorului, Dară mi-i dorul pustiu, Că e
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
omenești, ne dăm seama că otrava invidiei era cunoscută, numită, constituind, în același timp, o realitate generatoare de temeri. În toate civilizațiile și în toate limbile cunoscute, omul căzut pradă invidiei e condamnat, luat ca țintă în povești, legende și proverbe 8; pretutindeni, de la credințele sălbatice consemnate în Vechiul Testament (Cain și Abel), gelozia și pizma sunt descrise ca pasiuni pustiitoare, amenințări și flageluri teribile. Dar dacă acest sentiment este o constantă a naturii umane și a vieții în societate, suntem îndreptățiți
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
agreabile nedeterminări. „Intrați odată!” - simpatică invitație adresată musafirilor care zăbovesc în prag și par a nu se decide să-l treacă! „Nu vă temeți de oaspeții care s-au așezat, ci de cei rămași în picioare”, ne previne un frumos proverb rusesc, din care răzbate plăcerea nedefinită de a mai întârzia o clipă la frontiera dintre obligația de a pleca și dorința de a rămâne. Cultura occidentală a dezvoltat această plăcere a zăbovirii în prag, pe care supravegherea o pervertește, o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cristologii bazate pe Logos/Sophia este Teofil din Antiohia, un apologet creștin grec devenit, probabil, episcop de Antiohia În anul 169. Teofil menține distincția lui Filon și a stoicilor dintre un Logos interior lui Dumnezeu 32, numit și Sophia (cf. Proverbe 8:22) și Logosul „pronunțat”33 drept Cuvînt. Folosind o imagistică biblică, Teofil dezvoltă o cristologie naturalistică: „Avînd deci Dumnezeu propriul său Logos Înnăscut În măruntaiele sale, l-a zămislit Împreună cu Sophia și l-a vărsat afară (exereuxamenos: II.10
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Nu este deloc greu să recunoaștem În ea ipostaza evreiască a Înțelepciunii (Hokmah, Sophia În Septuaginta) care apare În multe scrieri cuprinse În Tanakh, de pildă În Cartea lui Iov, unde se spune că ea există dinaintea lumii. În Cartea Proverbelor 1-9 i se acordă un loc de seamă, ca Demiurg-auxiliar al lumii și ca Încîntare a lui Dumnezeu, „zburdînd fără Încetare Înaintea lui și zburdînd pe fața pămîntului, găsindu-#ș##i plăcerea printre fiii oamenilor”4. Tradiția potrivit căreia Înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Geneză, 1:26 („Să-l facem pe om după chipul și asemănarea noastră”) ca implicînd „doi sau mai mulți” creatori, și nu unul singur, iar Petru Îi răspunde că cei doi sînt Dumnezeu și Sophia. În alt pasaj din Cartea Proverbelor se spune despre ea că are un duplicat negativ numit Femeia nebună, Neștiința sau Femeia străină, care este Înțelepciunea Morții, În vreme ce adevărata Înțelepciune este puternic asociată cu viața și cu Arborele Vieții 6. În Cartea lui Sirah, Înțelepciunea figurează din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe pămînt, urcă spre palatele cerești, joacă un rol În crearea lui Adam, se identifică cu Viața și cu Pomul Vieții 81. La acestea se poate adăuga mai sus-menționata „Înțelepciune a Morții”, Sophia negativă care Își face apariția În Cartea Proverbelor. Totuși, Genge W. MacRae are dreptate atunci cînd afirmă că izvoarele iudaice nu conțin nimic asemănător cu povestea căderii Sophiei 82. 7. Hermeneuticile creatoare ale mitului Sophiei În 1979, Rose Horman Arthur a scris o disertație, iar Elaine H. Pagels
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
modelate în funcție de atitudinea ostilă, indiferentă sau favorabilă a publicului față de temă sau față de vorbitor; k) principiul selecției argumentelor - pentru convingerea publicului, vorbitorul dispune de argumente logice (fapte, cifre, raționamente), argumente emoționale, argumente etice (credibilitate, competență), mituri (credințe străvechi ale persoanelor, proverbe, evocarea unor personalități mitice), pe care le poate folosi, separat sau combinat, în funcție de valorile publicului, de tema discursului sau de scopul urmărit; l) principiul cooperării cu publicul - pentru a spori efectul argumentației sale, vorbitorul are posibilitatea de a atrage publicul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îi permite detașarea de lumea fizică și contemplarea efemerului. INCLUDEPICTURE "http://www.himalayanacademy.com/resources/books/hbh/images/06 SYM Confucian.jpg" \* MERGEFORMATINET Confucianismul - cod etic, filosofic și religios, politic și economic, răspândit în China, Japonia, Coreea, Vietnam - se bazează pe analectele (proverbele, aforismele) lui Confucius. Valorile fundamentale ale confucianismului sunt respectarea ritualurilor și a etichetei, dragostea în familie, corectitudinea, onestitatea și încrederea, bunătatea și umanismul, loialitatea. Confucianismul actual derivă din școala neoconfucianistă, ca o combinație a ideilor taoiste și budiste. Confucianismul are
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se învață și se transmite de la o generație la alta”. 9. Dumneavoastră vă considerați un reprezentant tipic al culturii române? Argumentați. 10. Alcătuiți un eseu cu tema „Percepții ale banului în cultura română”. În redactarea eseului veți avea în vedere proverbe, zicători, aforisme (de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Gândiți-vă, de pildă, la: relațiile de familie (familia extinsă), hora/șezătoarea/apartamentul de bloc, prietenia/amiciția; la expresii cum ar fi noi și-ai noștri; aveți-vă ca frații; a fi în rândul lumii; a urma calea bătută; la proverbe, cum ar fi Ajută-ți părinții că și ei te ajută; Necuviința fiului este rușinea tatălui; Prietenia este cel mai de preț lucru; Sângele apă nu se face; Unirea face fericirea etc. 24. Estimați poziția culturii române pe axa masculinitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
căței; a-și peria șefii. 27. Încercați să estimați poziția culturii române privind gradul de acceptare a incertitudinii. Argumentați, gândindu-vă, de pildă, la: atitudinea românilor față de străini/necunoscuți, atitudinea față de nou și de schimbare, la sistemul legislativ etc., la proverbe ca Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard; Ce-i în mână nu-i minciună; a urma calea bătută; a fi în rândul lumii; Decât codaș la oraș mai bine-n satul tău fruntaș etc. 28. Încercați să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]