15,281 matches
-
îl reprezintă: unul artistic și instituțional, fără îndoială, dar mai ales unul uman. Conviețuirea într-o țară străină a permis portughezilor să cunoască un grup de români, iar acestora din urmă să descopere Portugalia și pe portughezi. S-au creat punți și s-au deschis uși.” Joăo-Bernardo Weinstein, Ambasadorul Portugaliei la București Contemporanii este un proiect inițiat și derulat de Asociatia Făuritori care își propune valorizarea Culturii românesti actuale prin favorizarea actului de creație, abordat într-o perspectivă unitară cu creatorul
EXPOZIȚIE CONTEMPORANII LA AMBASADA PORTUGALIEI DIN ROMÂNIA de MARIA PAȘC în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370469_a_371798]
-
sau alteori, melancolie dulce sau tristețe liniștită, alteori schimbări, diferite reacții, când sufletul meu intră în cnosonanță cu sufletul creatorului” ... Eu atunci scriu când am în minte desfășurarea lucrării. Atunci codeiul aleargă de la sine” ... Cărțile mă reprezintă sufletește, unele sunt punte între istorie și rugăciune, candele ce ard în orice etapă; altele didactice, de o exactitate riguroasă, matematică”... „Fară cultură nu am exista” ... Avem nevoie de cultură și ca atare , vom împietri (intabula) în marmură,CULTURA!” ... Redeșteptarea sentimentelor naționale este un
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox pe aceste meleaguri, simbol al unității spirituale a poporului român, spațiu viu al afirmării valorilor Evangheliei lui Iisus Hristos într-
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
prin îngemănarea celor două laitmotive prezente în întreg volumul - toamna și fregata. Când este vorba despre fregată, acest motiv este surprins într-o bogată arie lexico-semantică, aducând un plus de expresivitate versurilor, cuprinzând termeni precum corabie, navă, proră, ancoră, catarg, punte, bord, derivă, ele însele sprijinindu-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul cu valurile sale, coralii, marea și abisul de nepătruns al
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
înalt și, în timp ce fregata nu mai ancorează, poeta se simte amenințată și pierdută în noapte, departe de ceea ce îi este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească, pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate”. Pentru a nu deveni „două planete
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
prin îngemănarea celor două laitmotive prezente în întreg volumul - toamna și fregata. Când este vorba despre fregată, acest motiv este surprins într-o bogată arie lexico-semantică, aducând un plus de expresivitate versurilor, cuprinzând termeni precum corabie, navă, proră, ancoră, catarg, punte, bord, derivă, ele însele sprijinindu-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul cu valurile sale, coralii, marea și abisul de nepătruns al
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
înalt și, în timp ce fregata nu mai ancorează, poeta se simte amenințată și pierdută în noapte, departe de ceea ce îi este mai drag: „Plutesc în derivă,/ Tot mai departe de țărm,/ Mereu mai departe,/Pe trena mea prea lungă,/Asemenea unei punți/De corabie”(Nisipuri mișcătoare). Corabia este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate”. Pentru a nu deveni „două planete
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
pe lângă umorul scriitorului, o perfectă cunoaștere a limbii, fie chiar și sub forma ei rebusistică. Într-o scrisoare către Negruzzi: „- Care e culmea greșelii de punctuație? Apoi, tot el răspunde: - Să treci o gârlă pe virgule, în loc să o treci pe punte (s.n.)...” sau într-o zi la „Junimea”: „- Ce deosebire este între d-rul Kremnitz și sofa? Cum nimeni nu știe, tot el răspunde neașteptat și plastic: Niciuna, sofaua este un pat olog (s.n.) și doctorul de asemenea”. În aceeași ordine de
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
Terra. • Când rațiunea adoarme, omenirea se poate trezi pe lumea cealaltă. Viața nu e un chilipir; o primești gratuit, apoi mergi din bir în bir. Nu putem iubi țara mai mult decât au făcut-o întemeietorii ei. • Bătrânețea este o punte între viața de dinainte și lumea de apoi. Suntem creați pentru biruință, nu pentru suferință. • Trupul se dedă desfrânării, sufletul... doar visării. • Uneori, terfelim principii care pentru strămoșii noștri au fost sfinte. Dragostea îmbătrânește ca și omul, dar se poate
AFORISME (18) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369547_a_370876]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DE AM PUTEA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului de am putea să fim o punte de simțiri în acuarele trupuri învrăjbite în lupte de porniri mult prea rebele Tu să învingi pornirea firii Eu să cad de pe un nor vinovat recunoscându mi starea ta din ochișor De am ști cum să ne ajungem unul altuia
DE AM PUTEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370615_a_371944]
-
ușori ca fulgii în ceea ce privește cultura, nu doar că se pun pe scris (vezi liota „scribilor” aflați după gratii) după cum bate vântul inspirației de-o clipă, dar chiar ajung să se creadă înzestrați! Atâta de înzestrați, încât se fac luntre și punte ca să apară în mari reviste (asta le mărește cota de importanță în propriii lor ochi loviți de miopie), deși ei pun cu regularitate punct după titlu și deși producțiile lor, cu un minuscul chichirez conceptual-artistic, sunt părți referențiale dintr-un
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
fumegând / într-o cutremurătoare abstinență» - p. 17), reușind apoi să găsească «un arici în intestinul ideii salvatoare» (p. 21), o «mănăstire din mușcătură» (p. 26), un «senin cu lună-ambulanță» (p. 33), un «dulceag parfum de paragină» (p. 60 sq.), o punte în «pipa lui Mircea Eliade» (p. 65 sq.), «agonia puilor golași ai armoniei» (p. 67 sq.), o «proprietară de rană» (p. 74 sq.), «o dinamită plină de rouă» (p. 78), «praștia lui David» (p. 99 ), un «tun de cireș» (p.
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ELISABETA IOSIF ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ - CRONICĂ LA VOLUMUL ” ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ELISABET IOSIF PUNTEA CARE UNEȘTE LUMI SPRE SATUL NATAL Întotdeauna o carte închide în sine un secret. Cartea aceasta cuprinde în universul său suferințe, doruri și iubiri, de mult știute, izbucnite în vers, precum durerea nașterii unui mugur în primăvară. Volumul de poeme
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
prevestind o „ Scurtă apocalipsă”: „cad frunze ruginite peste tot, pletele salciei sunt doar nuiele,/ pe țarină dispare lent această toamnă/ cu aripi de cocori în vele (pag. 78). Precum o călătorie inițiatică, drumul spre satul natal se face printr-o punte sau pe un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care devine o axă a lumii poetului, el fiind constructorul și podul însuși ”ca mediator între cer și pământ”: ”primăvara a izbucnit prin ramul de vișin
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care devine o axă a lumii poetului, el fiind constructorul și podul însuși ”ca mediator între cer și pământ”: ”primăvara a izbucnit prin ramul de vișin,/ Isus trece puntea spre moară,/ în lampă pâlpâie gândurile mele/ de sub sprânceana nopții scrutează luna” (”Cântec” pag. 6). Numai el, poetul, poate uni lumi, găsind acea cale spre satul părăsit: ”sub alungirea mâinii tale/ mă scurg, Luncavăț însorit,/ întoarce-mă/ te rog din
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
LAZĂR LĂDARIU, că ele sunt făcute cunoscute publicului prin intermediul cotidianului nostru mureșean ,,Cuvântul Liber’’, că o mare parte din membrii filialei noastre au avut onoarea să fie prezenți în cea mai comletă și mai de ținută manifestare cultural-artistică din județ, ,,Punți de lumină’’, manifestare inițiată și condusă de dmna MARIANA CRISTESCU, că aflați încă la început de drum suntem onorați să fim uneori în prezența unor distinse personalități culturale binecunoscute ca: MARIANA CRISTESCU, LAZĂR LĂDARIU, NICOLAE BĂCIUȚ, VALENTIN MARICA, DIMITRIE POPTĂMAȘ
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
respect pentru rădăcinile sale pur românești, acest lucru devenind mai mult decât evident în cuvintele sale blânde și binevoitoare față de compatrioți. Practic, autorul nu face o paralelă contrastantă între românii din diaspora și cei din țară, ci îi unește prin punți către inimi, bătând într-o unică și românească simțire. Dacă ar fi să detaliem noțiunea de cititor și cea de scriitor, în optica lui Cristian Petru Bălan, atunci aceasta s-ar identifica perfect cu viziunea poetului: Fiecare cititor se regăsește
INTERVIU CU ALFRED NOBEL (INTERVIU, CRONICI ȘI RECENZII, A5 MANȘETAT, 360 PAGINI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370729_a_372058]
-
visele sale. Citind cuvintele acestor oameni simți bucurie, și bucuria îți poate aduce ție sau celui de lângă tine (obosit, rănit, necăjit) o picătură de dragoste, o scânteie de lumină și speranță, o întrezărire a păcii interioare și implicit exterioare. ”O punte/ Între două inimi, O punte/ Între două lacrimi, O punte/ Între două sorți, Să treci Tu peste ea, Eu cred că poți...” (Puntea-Tatiana Afanas-Creciun) * Omul se teme de moarte, fuge de ea îngrozit, crezând-o teribil sfârșit, însă moartea nu
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
oameni simți bucurie, și bucuria îți poate aduce ție sau celui de lângă tine (obosit, rănit, necăjit) o picătură de dragoste, o scânteie de lumină și speranță, o întrezărire a păcii interioare și implicit exterioare. ”O punte/ Între două inimi, O punte/ Între două lacrimi, O punte/ Între două sorți, Să treci Tu peste ea, Eu cred că poți...” (Puntea-Tatiana Afanas-Creciun) * Omul se teme de moarte, fuge de ea îngrozit, crezând-o teribil sfârșit, însă moartea nu e decât o trecere binecuvântată
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
îți poate aduce ție sau celui de lângă tine (obosit, rănit, necăjit) o picătură de dragoste, o scânteie de lumină și speranță, o întrezărire a păcii interioare și implicit exterioare. ”O punte/ Între două inimi, O punte/ Între două lacrimi, O punte/ Între două sorți, Să treci Tu peste ea, Eu cred că poți...” (Puntea-Tatiana Afanas-Creciun) * Omul se teme de moarte, fuge de ea îngrozit, crezând-o teribil sfârșit, însă moartea nu e decât o trecere binecuvântată spre o viață a sufletului
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
Poezie, 2016 - „Un ev de sărăcie”- Poezie, 2016 Duminică, 28 mai 2017 Oră 10.00 ”Teodor Murășanu, privighetoarea cu limba tăiată”- prezintă Dana Deac Oră 12.00 Prezentare de carte CÂMPIA TURZII LIBRI 2017 Liga Scriitorilor din România: - „Clipe pe puntea vieții”, povestiri- Titina Nica Țene - „Veniți, privighetoarea cântă!”, român- Al. Florin Țene - „La braț cu Andromeda”, proza- Al Florin Țene - „Valeriu Gafencu. O biografie teologica a Sfanțului Închisorilor”, biografie- Ionuț Țene - „Picături și mușcături”, epigrame- Gavril Moisa Oră 13.30
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370779_a_372108]
-
în vileag taina marilor zei, și numai fiindcă i-am trimis un vis Celui -Prea-înțelept ,a aflat taina zeilor. Și acum, hotărăște-i soarta!" Atunci Enlil s-a urcat pe corabie, și, luându-mă de mână, m-a adus pe punte. A dus-o și pe soția mea și a pus-o să îngenunche lângă mine; acum el și cu soția lui să fie asemenea nouă, zeilor, și Uta-napiștim să trăiască departe de oameni, la gura apelor!" M-au dus deci
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
sub impresia surprizei și al ineditului să-mi consult imediat fiica, consilierul personal în privința vieții. Tocmai îmi sosise cea de a doua carte publicată anul trecut, romanul ADRIANA, după cartea sosită în martie, cea cu povestiri și note de călătorie, PUNȚI PESTE VREMURI și trăiam cu impresia că acest dublu eveniment editorial a generat nașterea invitației. Mai târziu am aflat că nu acest lucru a fost cauza, ci cu totul altceva, un nevinovat comentariu al meu, la o postare a domnului
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mai mușc din când în când din împlinire ca dintr-o pâine rumenă și caldă și sângele meu fierbe de uimire când ochii tăi în ochii mei se scaldă. Atunci peste dorinți arunc o punte de gânduri care-au stat în mine-ascunse printre necazuri mari și griji mărunte ce la tot pasu-au vrut să mă înfrunte. Și ne-ntâlnim la mijloc plini de sete, înfometați de-atâta așteptare, tu cu surâsul meu arzând în plete
ZBURÃM de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369678_a_371007]
-
de lumină și izvor de sacrificii. Plâng ca să-mi descarc durerea pe științele aride, Ce-au găsit perfecțiunea doar în arta de-a ucide. Milioane de ființe au stigmatul morții-n frunte, Negăsind între știință și-ntre boala lor, o punte. Milioane de morminte, mame, frați, surori acuză, Se alocă pentru moarte, pentru viață se refuză. Referință Bibliografică: PLÂNG / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Stancu : Toate
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]