2,475 matches
-
la aceeași oră, meditația privitoare la înlănțuirea păcatelor; apoi, pentru alte trei zile, la aceeași oră, să mediteze la pedepsele corespunzătoare păcatelor (65-72); la fiecare dintre cele trei meditații să i se dea cele zece adăugiri (73-90), fiind păstrată aceeași rânduială și pentru misterele lui Cristos, Domnul nostru, care va fi lămurită, mai apoi, pe larg, în exercițiile respective. 20. A douăzecea. Aceluia care este mai nestingherit și vrea să tragă cât mai mare folos cu putință, să i se dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
părților mai importante în care persoana va fi aflat cunoaștere, consolare sau dezolare, adăugându-se de asemenea, la sfârșit, un dialog și un Pater noster. 119. În această reluare, ca și în toate cele care urmează, se va ține aceeași rânduială a exercițiului care se ținea în reluările primei săptămâni, schimbând materia și păstrând forma 1. 120. A PATRA CONTEMPLAȚIE VA FI RELUAREA CELEI DINTÂI ȘI A CELEI DE-A DOUA, LA FEL CUM S-A FĂCUT ÎN RELUAREA MAI SUS
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
exercițiu al Întrupării se va face la miezul nopții; al doilea, în zori; al treilea, la ceasul liturghiei; al patrulea, la ceasul vesperelor; al cincilea, înainte de ceasul cinei, rămânând vreme de un ceas în fiecare dintre cele cinci exerciții; aceeași rânduială va fi păstrată și în tot ce urmează. 129. A treia notă. Trebuie ținut seama că, dacă persoana care face exerciții este în vârstă, sau slăbită, sau chiar și tare fiind, dacă cumva după săptămâna întâi a rămas în vreun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
această primă contemplație a învierii, în ceea ce privește introducerile, acestea vor fi adaptate în funcție de materia propusă; iar în ceea ce privește cele cinci puncte, să fie aceleași; și adăugirile de mai jos4 să fie aceleași; și așa în cele ce ne rămân, se poate păstra rânduiala din săptămâna pătimirii, ca de pildă în reluări, în exercițiul cu cele cinci simțuri, în adăugarea sau scăderea numărului misterelor șetc.ț5. 227. A doua notă. De obicei, în această a patra săptămână, este mai potrivit decât în celelalte trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pregătitoare în felul de mai sus1; se va schimba numai materia, care aici va fi despre păcate, de care trebuie să ne păzim, așa cum înainte era despre porunci, pe care trebuie să le păzim; și la fel să se păstreze rânduiala și regula deja amintite, precum și dialogul. 245. Pentru a cunoaște mai bine greșelile săvârșite în păcatele de moarte, să se cerceteze contrariile lor; și astfel, pentru a se păzi mai bine de ele, persoana să-și propună și să caute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
propună și să caute, prin exerciții sfinte, să dobândească și să se păstreze în cele șapte virtuți potrivnice lor. 246. AL TREILEA ȘPUNCTȚ. DESPRE ȘCELE TREIȚ FACULTĂȚI ALE SUFLETULUI. Metodă. În ceea ce privește cele trei facultăți ale sufletului, se va păstra aceeași rânduială și regulă ca și la porunci, făcându-se adăugirea corespunzătoare, rugăciunea pregătitoare și dialogul 2. 247. AL PATRULEA ȘPUNCTȚ. DESPRE CELE CINCI SIMȚURI ALE TRUPULUI. Metodă. În ceea ce privește cele cinci simțuri ale trupului, se va păzi mereu aceeași rânduială 3, schimbându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
păstra aceeași rânduială și regulă ca și la porunci, făcându-se adăugirea corespunzătoare, rugăciunea pregătitoare și dialogul 2. 247. AL PATRULEA ȘPUNCTȚ. DESPRE CELE CINCI SIMȚURI ALE TRUPULUI. Metodă. În ceea ce privește cele cinci simțuri ale trupului, se va păzi mereu aceeași rânduială 3, schimbându-se numai materia. 248. Notă. Cine dorește să-L imite în folosirea simțurilor sale pe Cristos, Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
obicei, și va face la fel, în continuare, cu celelalte. 260. A doua regulă este că, cine ar vrea să stăruie mai mult în rugăciunea după ritm, poate face toate rugăciunile amintite mai sus sau parte din acestea, urmând aceeași rânduială a ritmului respirației, cum s-a spus înainte. 261. MISTERELE VIEȚII LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU. Notă. Trebuie luat aminte că, în toate misterele următoare, toate cuvintele cuprinse între paranteze sunt chiar din Evanghelie, dar nu și celelalte șcuvinteț 1; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și prin anumite semne văzute harul lui Dumnezeu. Pe parcursul studiului de față vom distinge elemente liturgice precreștine care au îmbrăcat mai mult sau mai putin ritualul acestei. De aceea nu este de mirare faptul că și Taină Nunții conține în rânduiala ei practici și obiceiuri în aparență deosebite de spiritul cultual ortodox, căci acestea în realitate exprimă trăsături sufletești izvorâte din trăirea misterului, sau altfel spus extind înțelesul liturgic prin gesturi și practici, care în marea lor componentă nu sunt străine
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mirilor se face cu cunoștință episcopului ca să fie căsătoria lor după Domnul și nu după pofta ci spre cinstea lui Dumnezeu”. Astfel în epoca primară primii creștini primeau consacrarea căsătoriei lor în cadru public al Sfintei Euharistii, împărtășindu-se după rânduiala însă țineau și unele din obiceiurile lumii greco-romane în care trăiau, obiceiuri care ulterior și doar unele dintre ele au fost încreștinate, a căror mențiune începe să apară din secolul al IV-lea înainte în operele sfinților părinți capadocieni iar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lua parte la vreo mișcare ostilă regimului din țara noastră. [...] Sâmbătă, 17 ianuarie 1948 Aseară am muncit mult ca să aranjez cărțile și o parte dintre covoarele S[abinei]. Ce frumoasă e casa! Dacă ai intra acuma, ai fi încântată de rânduiala, curățenia și perfecta ordine disciplinată din ea: toate lucrurile sunt la locul lor; mi se pare că această realizare este urmarea încrederii pe care mi o acorzi; măcar de ar dura, măcar de n-ar fi un cântec de lebădă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lumii. Este un subiect comun mai multor legende populare. Una dintre ele a fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și folosită chiar la Începutul romanului cu subiect pastoral Baltagul, apărut În 1930 : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam.” „Neamțului i-a dat șurubul”, iar țiganului - cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dumnezeu și, pe de altă parte, ea se produce chiar la Începutul mitic al lumii, in illo tempore. Prima propoziție din legenda românească enunță În mod explicit toate aceste date ale problemei : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam”. Pentru „jidovi” au fost alese patru „semne culturale”, care Încearcă să comprime la maxim destinul și istoria evreilor : 1) decalogul, 2) deicidul, 3) prigoana, 4) banii. La sfârșitul anilor ’30, elaborând un „Plan pentru cercetarea mitologiei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
târât prin toată cetatea. „Iară când cel ce târa pe suntul a ajuns Între locuințele jidovilor [În original, iudeiskaia jilișcia], chiuiau jidovii, Întorcându-și fețele și cu cele ce se aflau În mâinile lor aruncau asupra suntului, producând chicote fără de rânduială și absurde. Iară unul dintre ei, alergând În casă și scoțând o sabie, a ajuns pe suntul și Îndată i-a tăiat cinstitul lui cap și așa, deslegând și restul trupului, l-au lăsat la un loc cu capul, zăcând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus. Și asta nu numai pentru că viața lui Isus a reprezentat modelul suprem al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea creștină - evreul deicid a fost modelul evreului hagiocid. Imaginea „jidovilor” batjocorindu-l pe Sfântul Ioan („producând chicote fără rânduială și absurde”, la Grigore Țamblac, sau „striga jidovii cu râsuri și cu ocară pe svântu. [...] Râsuri și hihote făcea”, la Varlaam, sau „râsuri, hohote făcea”, la Picu Pătruț) este preluată din cunoscutele episoade evanghelice În care evreii Îl batjocoresc pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să aibă de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
233. 881. Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, volum Îngrijit de Marta Anineanu, Editura Minerva, București, 1972. 882. Măriuca Stanciu, Necunoscutul Gaster. Publicistica culturală, ideologică și politică a lui Moses Gaster, Editura Universității din București, 2006. 883. Dumitru Cristian Amzăr, Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea și Dinu D. Amzăr, Editura România Press, București, 2006, p. 67. 884. Andrei Oișteanu, „Alogenizarea adversarului politic. O tehnică de manipulare”, Revista 22, nr. 806, 16 august 2005, p. 12
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșit, iată ce text semnat de Nicolae Iorga ce urma a fi citit În cadrul unei emisiuni radio a fost eliminat: „Evreii Începură să se lase În jos asupra orașelor noastre. Colonia evreiască din Botoșani Își avea Încă din 1740-1750 toată rînduiala ei. Oaspeții cei noi, fără bani și fără gust de muncă (subl.ns.), pregătiți Însă În toate felurile pentru o stoarcere nemiloasă, veneau cu cartea lor evreiască În care Își isprăveau zapisele (act de vânzare-cumpărare, n.n.) cu legea lor, care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
institutor suplinitor, la școala primară din comuna Corlățeni, județul Dorohoi. După absolvirea cursurilor Facultății de Drept de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași și a școlii de ofițeri de administrație din Oradea, intră, în 1924, în magistratură, parcurgând - așa cum cereau rânduielile vremii, toate treptele de la ajutor de judecător (judecătoriile Sascut și Bacău) până la funcția de consilier la Curtea de Apel Iași, trecând prin funcțiile de judecător (Judecătoria Cerna), procuror cu grad de președinte de tribunal (Tribunalul Bacău), judecător cu grad de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
rolul unui respectabil oftalmolog care apela la fratele său interlop ca să-și elimine amanta nevrotică atunci cînd aceasta ajungea să-i pericliteze armonia familială. Oftalmologul era cuprins apoi de remușcări. Deși înainte de crimă se considerase ateu, acum simțea că violase rînduiala universului. Ajungea la un pas de autodenunț. După care își revenea. După cum i se destăinuia mai tîrziu unui străin întîlnit la o petrecere (Allen), se trezise într-o bună zi și realizase că soarele strălucește, că e înconjurat de familie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
epoca respectivă. Uitîndu-te la duce, poți să înțelegi pe ce se bazează convingerea lui că are dreptul. Atunci cînd Georgiana, în numele egalității, îi cere permisiunea de a-și lua și ea un amant, el e ultragiat soția lui atentează la rînduiala universului. Culmea e că, deși poziția lui e, din perspectivă modernă, indefensibilă, pe cînd poziția ei este și poziția noastră, revolta lui e mai emoționantă decît a ei ; ducele e cel mai emoționant personaj din film pentru simplul motiv că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și le așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de tămâie, o vântură să răspândească fumul aromat în odaie și pe lângă sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel de 118 Rădăcinile Continuității împrejurări, vorbiseră cu preotul și dascălul, și chiar mâncarea pentru praznic era pregătită. A doua zi urma să se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
amintea din perioada cât a fost refugiat la Pungești, ca pe un flăcău muncitor și ca un talentat viorist. I-au căutat mormântul în cimitir, l-au găsit, au vorbit cu preotul și acesta i-a făcut la mormânt toate rânduielile creștinești . După ce au terminat și-au luat rămas bun de la Ion Lungu iar de la Gheorghiță, cel înmormântat , și-au luat rămas bun pentru totdeauna. S-au întors cu sufletul îngreuiat de durere la Galați și i-au anunțat pe alde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doi de se odihnesc pe margine. Unul a încălecat scaunul domnesc de stejar și catifea, altul a obosit de atâta stat în fund și s-a întins pe una din cele 20 de bănci care așteaptă să fie puse în rânduială de ospăț. Și vântul suflă; pictorii pictează cu gândul la exilul de mâine și la cum să-și ascundă lucrurile prin dulapuri ca să u deranjeze privirile în cazul în care personajele principale ale agapei de mâine vor dori să vadă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-i apără? Să aștepte dreptate pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-a putut altfel... și cu săcurea! "Unde-i lege, nu-i tocmeală"! Și Iisus a pus mâna pe bici... Buruienile cresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]