2,941 matches
-
ă a tehnicii și transformării lumii Într-o imensă piață de desfacere. Aceste procese de reinserție, În sensul dat de Karl Polanyi cuvântului, nu pot fi abordate decât cu ajutorul unei noi epistemologii, flexibilă și deschisă Înspre relativitatea logicilor și a raționalităților(Zaoual, 2002a). Gândirea complexă (Morin, 1992) este direct interesată de această vastă mișcare de recompunere a cunoașterii fragmentate, provenită din cultura Luminilor, uzată astăzi de productivism și de concurența „din toate direcțiile”. De fapt, este vorba de un „materialism vulgar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conjugă mai multe lumi și mai multe dimensiuni concomitent. Sociologii și economiștii convențiilor ar spune că actorul, În deciziile sale cotidiene, ține seama simultan de principiile superioare ale mai multor cetăți. Acest proces introduce În știința comportamentului uman noțiunea de raționalitate compozită, caracteristică universurilor complexe a căror reinterpretare din perspectiva teoriei locurilor a dat naștere conceptului de „raționalitate situată”. Așa cum sugerează această teorie, homo situs este un interpret al situațiilor, iar interpretările și le face În imediatul și În dinamica propriei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În deciziile sale cotidiene, ține seama simultan de principiile superioare ale mai multor cetăți. Acest proces introduce În știința comportamentului uman noțiunea de raționalitate compozită, caracteristică universurilor complexe a căror reinterpretare din perspectiva teoriei locurilor a dat naștere conceptului de „raționalitate situată”. Așa cum sugerează această teorie, homo situs este un interpret al situațiilor, iar interpretările și le face În imediatul și În dinamica propriei sale situații. Este omul social, care gândeșteși acționează Într-o situație dată, care vehiculează sensul momentului, al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oferă o Înțelegere exhaustivă a fenomenului. Poate fi adoptată și o altă cale, prin care se reface legătura cu preceptele unor mari clasici, precum Cesare Beccaria sau Jeremy Bentham. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri și costuri, despre situații și oportunități sau, cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a organizat ca grup de presiune pentru a obține, printr-o recunoaștere internațională, o reparație istorică și pentru a i se face dreptate În fața Turciei contemporane. Însă această postură emotivă pare dificil de susținut, În măsura În care ține nu atât de o raționalitate sprijinită de analize elaborate În acest scop, cât de ideologii și alegeri politice. După cum probabil s-a Înțeles, nu toate situațiile de migrare internațională sunt sortite să creeze ansambluri durabile care să poate fi denumite diaspora; aceasta, ireductibilă la altceva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Habbel. Φ Cultură, Metisaj Discriminaretc "Discriminare" În conformitate cu regulile logicii și Într-o primă aproximare, ne vom ocupa aici de descrierea versantului abrupt al practicilor cărora le dau naștere prejudecățile și stereotipurile, noțiuni abordate și ele În lucrarea de față. Însă raționalitate nu există În acest domeniu. Discriminarea poate preceda verbalizarea unei prejudecăți. Uneori, ea poate să nu se bazeze pe nici o legitimare: persecuțiile și violența au drept caracteristică faptul că se derulează Într-o ceață de justificări sau Într-un spațiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși ne par greu de Îndurat, găsim forța necesară pentru a le suporta. Ea legitimează dominația socială dându-i un sens, atât pentru cei care o exercită, cât și pentru cei care o suportă. Inspirându-ne din tipurile ideale de raționalitate avansate de Max Weber, considerăm că există patru motive valabile pentru cel dominat ca să interiorizeze și să-și Însușească ideologia (Weber, 1971): ă pentru că aceasta Îi pare rațională În scopurile sale: el este de acord cu scopurile, are interesul ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce trebuie să fie și, prin urmare, Îi refuză dreptului funcția sa de instanță critică În raport cu pozitivitatea. Ideea dreptului natural, care face din natură etalonul, criteriul a ceea ce este just, este așadar necesară. Dacă natura este criteriul, dreptul Își găsește raționalitatea În respectarea ierarhiei naturale a cosmosului și trebuie atunci, ca În dreptul roman, să i se atribuie fiecăruia ce i se cuvine: dreptatea este concepută ca dreptate distributivă. Scăpăm astfel de acel viciu de gândire care constă În a defini justețea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
probleme de mediu, cu o cerere tot mai acută de etică profesională și cu exigența dezvoltării durabile ă a dobândit o nouă „Înțelepciune” grație istoriei și valorilor sale, pe scurt, grație culturii sale. În privința paradigmei organizării, Începând cu anii ’80, raționalitatea singură nu mai este suficientă pentru a legitima acțiunea Întreprinzătorului și managementul acesteia, așa cum sugerează adepții unei abordări universaliste. Cultura de Întreprindere, definită ca modul de gândire și de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit În mai mică sau mai mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
slabe ale țărilor În ceea ce privește capacitatea lor de asimilare de unități productive, ținând seama de normele și de valorile lor (Hofstede, 1994; d’Iribarne, 1989; Porter, 1993). Concepții heterodoxe asupra actorului economic Paradigma neoclasică, bazată pe individualismul metodologic și pe principiul raționalității, consacră existența unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
existența unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot să conceapă un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot să conceapă un subiect care nu mai este o simplă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot să conceapă un subiect care nu mai este o simplă entitate ce-și bazează acțiunea pe calcule reci. Agentul subiectiv (motivațiile sale sunt bazate pe rațiuni proprii), conștient și inteligent (el este activ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se conjugă ca niște „procese de descoperire și de adaptare”. Evoluția culturală duce la procedeele care pun cel mai bine În valoare piața și „civilizația” sa. Prima economie a convențiilor postulează existența unor mecanisme de coordonare necomerciale și a unei raționalități individuale limitate și procedurale (judecată și acțiune raționale). Convenția, definită ca „un sistem de așteptări reciproce În ceea ce privește competențele și comportamentele, concepute ca funcționând de la sine și pentru a funcționa de la sine” (Salais, 1989), este În același timp un „construct” al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a fondului său. Noua sociologie economică, imaginând și alte tipuri de guvernanță decât piața, se dorește instituțională, structurală și macrosocială. În denunțarea „iluziei preeminenței pieței” se disting două abordări: piața nu este posibilă decât datorită unei culturi preexistente și raționalitatea utilitaristă nu este decât un scenariu cultural (Sahlins, 1980); acțiunea economică și instituțiile sunt afectate de relațiile personale ale agenților și de structura generală a acestor relații (Granovetter, 2000). Aici, noțiunea de Încastrare, preluată de la Karl Polanyi pentru a desemna
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termeni de „piețe multiple”, care combină o serie de factori pentru a demonstra că există diferite moduri de schimb posibile. Această nouă sociologie insistă pe ideea de rețele, comunitatea astfel formată (care generează Încrederea interpersonală și altruismul) dând naștere unei raționalități În egală măsură instrumentală și non-instrumentală. Mai recent, Rețeaua Sud-Nord Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice și sociale a națiunilor defavorizate, ținând seama de valorile și de tradițiile locale. Teoria locurilor simbolice de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simpla gâlceavă religioasă. Ea conține afirmația că fiecare om, ca ființă rațională, este capabil să-și poarte singur de grijă. Principiul care trebuie să-i ghideze comportamentul nu se află În exteriorul său, ci sălășluiește În el, ca exigență de raționalitate. Laos și klèros coabitează În om. Înseamnă deci că educația trebuie să fie liberală În sensul cel mai puternic al cuvântului; ea conduce la libertate prin utilizarea rațiunii. Ceea ce nu exclude nici preferința subiectivă, nici credința. Însă, până la urmă, așa cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modalități de reglementare. Astfel, piața nu este singurul mod de schimb posibil. Din acest punct de vedere, homo situs Îl cuprinde și Îl depășește pe homo œconomicus și, În același timp, Îi dă viață. Localizată Într-un spațiu-timp codificat antropologic, raționalitatea nu mai poate fi considerată pură, uniformă, și nici măcar limitată la o unică viziune asupra lumii. Plurală, ea se construiește in situ, În mod dinamic și spontan. Prin forțele de inserție ale locului, ea exprimă caracterul compozit al universurilor complexe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cognitivă (James Geschwender), normă emergentă (Ralph Turner și Lewis Killian), credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor economice, subscrie la paradigma raționalității și propune o reflecție În termeni de resurse, incitări selective, constrângeri instituționale și efecte de agregare. Din această perspectivă, fiecare actor este În situație de interdependență și caută să-și maximizeze interesul personal, integrând În același timp În strategia sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să reflecte valoarea fundamentală a titlurilor (acțiuni și obligațiuni), acestea pot suferi variații bruște și rapide. Se formează astfel bule speculative care cresc Înainte de a exploda. Putem face apel la mai multe chei de interpretare a fenomenului. Astfel, conceptul de raționalitate limitată, preluat de la Herbert Simon, pune accentul pe limitele mecanismelor de formare a prețurilor activelor, acestea rezultând dintr-un vast proces interactiv În cascadă, În cadrul căruia fiecare protagonist se străduiește să prevadă comportamentul celorlalți (Kindleberger, 1978; Aglietta și Orléan, 1982
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un capitol al psihologiei” sau „un apendice al biologiei” (Durkheim, 1975, p. 346). Procedând astfel, sociologul sau etnologul este, În mod spontan, relativist. Relativismul cultural este, Într-o oarecare măsură, fondatorul proiectului științelor despre om. El nu este lipsit de raționalitate: după cum notează Dan Sperber, „Întrucât variațiile culturale nu corespund În mod semnificativ unor variații genetice, cu cât culturile variază mai mult, cu atât devin mai puțin inteligibile În termeni de moștenire filogenetică” (Sperber, 1974, p. 491). În consecință, determinarea culturală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate valabile sunt absolute, adică independente de normele vreunei culturi sau societăți, dar conforme cu criteriile Culturii ca fenomen universal uman. Maturitatea afectivă, simțul realității, raționalitatea și capacitatea de sublimare pot, desigur, să contribuie la adaptarea individului la o societate sănătoasă și să-i asigure supraviețuirea Într-o societate patologică; ele rămân Însă logic independente de adaptarea În sine”. Altfel spus, oricât de mare ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu are rădăcini decât pe un anumit palier al rațiunii, în care erupe iraționalitatea. Nu știu cum altfel să spun, mi-e mai ușor să simt acest sens al prieteniei, decât să-l explic. În dragoste, iraționalitatea devine în cele din urmă raționalitate; în prietenie, lucrurile stau, în mod paradoxal, pe dos: raționalitatea inițială se preschimbă încetul cu încetul în iraționalitate și impulsivitate. Regret că mi-am pierdut prietenii, fără să mai aibă vreo importanță dacă și ei regretă acest lucru. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]