99,695 matches
-
poeziile lor de dragoste trubadurii își îndeplineau de fapt o functie socială, el ajunge inevitabil la concluzia că de multe ori acești cîntăreți ai iubirii nu erau deloc și iubiți. Mulți trubaduri, spune Paz, nu ajungeau niciodată la o relație reală cu doamna inimii lor, pentru că rezervă lor s-ar fi datorat, între altele, prea mării distanțe care îi separă de doamne. Sursă mai temeinică a acestei rezerve s-ar putea să fi fost, totuși, faptul ca trubadurii erau poeți profesioniști
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
ramificații ale "iubirii" contemporane. Însă sînt și altele nedumeririle pe care le poate stîrni lectură cărții lui Paz. Natură excursului sau filozofic-istoric te îndeamnă să fii foarte atent la fiecare articulație logică a demersului, astfel încît inevitabil remarci fisurile (fie reale, fie aparente) de raționament. De pildă: Paz construiste un fel de tablou semantic al iubirii, compus dintr-o serie de aspecte constitutive, între care și capacitatea ei de subversiune. Această vine din felul în care dragostea răstoarnă ierarhii, încalcă interdicții
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Gustaw Herling, locuitor și el, pentru mulți ani, al Arhipelagului Gulag" și căruia Alexandru Călinescu îi consacră articolul Destinul unei mărturii despre Gulag: "Pe masura ce trec anii, constat că e tot mai dificil dialogul cu cei care n-au avut experiență reală a totalitarismului.(...) Ce vreți, mă fac să surâd acești americani neliniștiți de urmările societății de consum, în timp ce milioane de oameni au murit visând la ea...?
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
sînt mai inteligenți, educați și civilizați, cu atît recunosc bărbații mai usor valoarea și nu fac discriminări. De fapt, părerea ei este că bărbatul și femeia nu sînt egali ci complementari, iar polaritatea masculin-feminin e într-un echilibru fragil. Tendința, reală în zilele noastre, de masculinizare a femeii și feminizare a bărbatului complică și mai mult lucrurile. * În sfîrșit, lideră feminismului românesc, Mihaela Miroiu, ține să lămurească o confuzie: feminismul nu e o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că forma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Cărtărescu, Mihaela Miroiu identifica adevărată sursă a temerilor masculine: În România există destui bărbați simpatetici față de feminism. Puțini dintre ei și-l doresc însă în propria casă sau în propria instituție. Nu feminismul îi sperie, ci întrupările lui în femeile reale lîngă care își petrec viața. Pe ele trebuie să le recunoască drept persoane libere și autoafirmative, ca și pe ei înșiși. Lîngă ele trebuie să renunțe la plăcutul sentiment al superiorității, la comoditatea serviciilor casnice prestate unilateral, la a le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
de aceste libertăți, de 8 martie sau cu o zi înainte, mai multe cotidiane au vînat condiția femeii în România, ca pe un iepure tragic. Cît le ajută femeilor un asemenea punct de vedere sau cel opus, care ignoră condiția reală a femeii de la noi, rămîne de văzut în timp. Dar ideea că femeile sînt un fel de victime sigure ale acestui sistem, spre deosebire de binecuvîntatele vremuri de pînă în ^89, e o prostie pe care numai feministele cele mai orbite și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
în 1845-1846 (veți vedea că are importanță), unul dintre cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice reale, ridicate, chiar din timpul vieții, la dimensiuni de mit. Nici Napoleon, nici Ali Tebelin, legendarul pasă din Ianina - căci, desigur, despre ei e vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi s-au impus în conștiința și-n
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
fi orchestrat și aceasta pasăre lină a responsabilităților dinspre vechii spre noii favoriți. Încă o dată, cadoul făcut de Securitate s-a dovedit unul otrăvit.) Pe vremea lui Victor Ciorbea funcționa cuvântul de ordine că nu trebuie divulgat nimic despre situația reală a țării pentru a nu speria organismele financiare internaționale și investitorii străini. În această capcană grosolană au căzut, măi zgomotos decât iezii lui Creangă, oameni altminteri nu lipsiți de inteligență. Iar rezultatele se văd acum în aroganță fără limite și
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
nu stă deloc așa. Ignorînd Constituția, S.R.I. se arătă în continuare teribil de grijuliu față de cuvînt, față de opinie. Gazetarii, scriitorii, intelectualii constituie încă o zonă potențial periculoasă pentru ofițerii de siguranță. Asta, pe de o parte. Pe de alta, pericolelor reale de destabilizare - economică, socială, politica - le sînt preferate pericole imaginare. Nu fracturile din societate stîrnesc interesul S.R.I., ci pretinsele secesionisme care ar rezulta din cercetarea culturii unor popoare care au o legătură istorică și absolut normală cu ambianța europeană a
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești), fie și inventat ("...nimeni n-a s-o știe", "căci", vorba aceea, "va fi sub pălărie/ Și-apoi cine treaba are..."), decat împreună cu unul șters, chiar dacă e cel real. În plus, real nu e decât prezentul în clipa când devine trecut, trecutul, pe masura ce înaintează îndepărtându-se de noi, devine tot mai asemănător viitorului, adică proiectului, proiecției. Aș numi acest fenomen "dialectica trecutului", dacă n-ar fi vorba de un simplu fapt comercial
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica în esență caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne cea de-a treia , pe care, de fapt, d-na Ruxandra Ionescu a și pus-o în practică. Fără
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
de desfătare să se ridice pentru a o izbăvi de acuzele nedrepte. Unul cîte unul, inclusiv cardinalul și dogele se vor scula în picioare. Un omagiu mut adus în ultimă instanță. De la începutul povestirii acesteia care reconstituie biografia unui personaj real, i s-a oferit șansă de a fi cofraternă cu ecranizarea lui Franco Zeffirelli Romeo și Julieta, nominalizată la Oscar în anul de grație al contestărilor juvenile 1968, statueta dobîndind-o doar autorii imaginii și costumelor (Pasquale de Sanctis și Danilo
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
iubește și urăște cu pasiune. Exorcizarea operată în românele anterioare, precum Midnight^s Children (Născuți la miezul nopții - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou la orașul în care coordonatele spațio-temporale reale sunt răsturnate în fantezii și halucinații, unde o mulțime de religii, naționalități și limbaje coexista într-un flux multisecular al politicului, unde binele și răul se suprapun în dorințele fantasmagorice ale excesului și perversiunii. Orașul nu mai este o entitate
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Șaguna și a aderenților lui, prin legăturile mele cu Eminescu și prin viață petrecută în mijlocul junimiștilor. Socialiștii erau pentru mine unii dintre dușmanii cei mai primejdioși ai neamului românesc, zguduitorii din temelie ai vieții naționale românești." Este convertirea bătrânului scriitor reală? Se pregătește să întâmpine revelația? Sau doar observațiile se referă la o simplă retușare de imagini? "Auzindu-i acum cântând și văzându-i voioși, am zis, cu toate aceste: Bravo vouă! Ăștia sunt oameni! Asemenea oameni nu mai văzusem decât
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite într-un refren repetitiv până la obsesie, aceasta epoca pare să fi apus. Ceva s-a deblocat, o comunicare reală, o logică a defulării concurează strivitor producțiile de circumstanță, cu o lirica siropos-greoaie. Vehiculul acestei schimbări este textul. Cuvintele spun în sfârșit ceva - indică, punctează, acuză, dor. Se "discuta", în melodie - și aceasta pentru că există, în primul rând, un discurs
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
strivitor producțiile de circumstanță, cu o lirica siropos-greoaie. Vehiculul acestei schimbări este textul. Cuvintele spun în sfârșit ceva - indică, punctează, acuză, dor. Se "discuta", în melodie - și aceasta pentru că există, în primul rând, un discurs. Se discută despre drame sentimentale reale, despre oamenii de pe stradă, despre "smenarii" din cartier, despre fauna orașului în general, despre polițiști, despre senatori și deputați care nu vor să coboare în stradă - unde "soarele răsare doar dacă-l plătești", despre exodul turistic spre litoral, despre febră
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
asta au prezentat Vicleniile lui Scapin de Molière, o montare aparținînd lui Jean-Louis Benoit, care a avut premiera pe 22 noiembrie 1997. Un spectacol, cu alte cuvinte, de data recentă. O așteptare în plan ideal a fost dublată de una reală, posibilă, încă de acum cîteva luni, cînd un eveniment că acesta a devenit o certitudine. Foarte mulți dintre noi și-au făcut programul în funcție de zilele în care va juca la București Comedia Franceză. Așa ceva nu se ratează. În primul rînd
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
doar altfel pentru că o privim dintr-o perspectivă anume, ci mai ales pentru că acolo, în frunzișul copacilor, copilul are iluzia, întreținută, că și-a aflat o altă lume, numai a sa, și totuși nu una complet inventată ori imaginara, ci reală, concretă, pe care o pot percepe și adulții, o lume cu care te poti... da mare. Una mult mai prețioasă decît cele invizibile, asadar. A alege să plasezi imaginarul în plin buzunar al realului, undeva la marginea lui, foarte aproape
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
pentru totdeauna din fața oamenilor, în chip straniu și niciodată înțeles. Ceea ce e tulburător într-o asemenea lume real-imaginară este ca o poti percepe închipuindu-ti-o, dar în același timp o vei caută în jurul tău, mizînd tocmai pe existența ei reală. Altfel spus, fiecare din noi trăiește mai mult sau mai puțin în preajma copacilor, dar cît îi vedem, cînd nu mai sîntem copii? Cîți dintre noi pot fie și distinge un stejar de un ulm, un cireș de un vișin? Acea
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
a impresionat; acești domni nu mai înțelegeau rosturile statului, aproape compromis de niște rosturi ce ar putea să fie și literare". N-am putea avea îndoieli esențiale față de spusele poetului. Oricît de controversat, Carol al II-lea a avut o reală propensiune pentru cultură, pe care a sprijinit-o în așa chip, încît cognomenul ce i s-a acordat, de "voievod al culturii", nu ni se pare doar un termen de complezenta, extras dintr-un dicționar de curte. Adevărul este că
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
netăgăduit că Ana Blandiana și Alianța Civică au detectat pericolul, au cerut imperios companionilor lor să se întoarcă la obiectivele inițiale și la stilul de cooperare plămădit în comun. După succesivele apeluri, trăgînd concluzia că nu se dorește un reviriment real, s-au simțit constrînse să părăsească navă comandantului. Nu mă raliez în toate punctele la programul Alianței Civice, disting în anumite detalii un deficit de maleabilitate, din unghiul meu de apreciere, dar acesta poate fi viciat de distanță. Contur neretușat
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
în tentativa sa de a deveni spirit și de a construi, din vertebre și hematii, zidurile luminiscente ale Cetății Cerești." Ioan Buduca, în schimb, alunecă într-o apologie de un umor involuntar: Dacă aș fi într-o lume cu adevarat reală mai marele Academiei Române, aș organiza un simpozion internațional pentru celebrarea hermeneutica a primilor zece ani care au trecut de la ieșirea acestui poem (Parcul, n.n.) în lumina tiparului." Insuportabila gravitate a ființei POEZIA Angelei Marinescu se poate caracteriza și negativ: este
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
și direcțiunea Departamentului - Teatrul Național de Televiziune, la invitația Ioanei Prodan și a lui Tudor Mărăscu, am înțeles și care ar fi proiectele, pe termen scurt și pe termen lung, si care ar fi bunele intenții și care sînt greutățile reale. Un lucru a fost evident tot timpul, chiar dacă părerile și soluțiile nu s-au regăsit, firesc, mereu la unison: teatrul de televiziune este așteptat în fiecare săptămînă și are cel mai numeros public. După disfuncții de tot felul, după perioade
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
scenă faimoasa cînd Petru Dumitriu, în plină ascensiune și simțind apropiată cădere a lui Beniuc (care nu-l înghițea), îi ordonase, impunător cum era -:"Suie-te pe masa să-ți trag două palme!". Pare o anecdotă. E însă un fapt real, dovedind personalitatea prozatorului. Știu pe de rost un vers de-al lui Beniuc, din tinerețele lui, printre atîtea poezii memorabile ale ardeleanului. Vers care sună așa: La Pontul Euxin citea un get Silabisind din Pontice încet. v v v Aceste
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
Acest fapt ne îndeamnă să vedem în cărți o mare primejdie potențială, mai curînd decît un model demn de urmat. Pentru Quijote ele nu sînt altceva decît o invitație la confuzie, tot ce e fictiv începînd prin a-i apărea real și tot ce e real devenind în ochii lui fictiv. Confuzia aceasta e sublima, în măsura în care lumea pe care Quijote și-o construiește (și care nu e nici aceea a sătucului din La Mancha, nici aceea a cavalerilor rătăcitori din romanțurile
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]