5,656 matches
-
oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele mai mari, când nivelul de pregătire și interesul elevilor pentru disciplină
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
solicită mai mult pe profesor (prelegerea, expunerea), altele mai mult pe elev (exercițiul, lectura individuală sau colectivă),iar altele presupun acțiuni didactice care antrenează deopotrivă profesorul și elevii (problematizarea, abordarea euristică). Învățarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare și însușire a unor cunoștințe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacitățile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Metodele activ-participative, subliniază J. Piaget, au drept rezultat educarea autodisciplinei și a efortului
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
o disciplină de sine-stătătoare,prin care cei interesați pot asimilă cunoștințe,pe care mai apoi pot să le evalueze în baza unor sisteme de programe. Folosirea sistemelor Învățarea Asistată de Calculator (IAC) ca metodă de învățare va stimula elevii la receptarea noului,la dezvoltarea imaginației și gândirii logice,la o învățare rapidă și eficiența și la sporirea șanselor de reușită în acțiunea de integrare socio profesională.Sistemul IAC reprezintă un mediu integrat hardware software destinat asimilării active de cunoștințe ,dar și
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
este unidirecțională, iar feed-back-ul este mai slab. 4. Învățarea prin descoperire Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este prezentat într-o formă finală celui ce învață (așa cum se petrece la învățarea prin receptare), ci reclamă o anumită activitate mentală (rearanjare, reorganizare sau transformare a materialului dat), anterioară încorporării rezultatului final în structura cognitivă. Dacă aplicăm ideea la sistemul metodelor de învățământ, va trebui să admitem că nu numai o metodă, ci mai multe
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
mai multor scopuri: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează, printr-o conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații problemă, pentru depășirea cărora sunt necesare noi cunoștințe; 4. precizarea titlului și a obiectivelor: profesorul
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; * lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare; * lecția seminar: presupune dezbaterea unui subiect în timpul orei pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale informative; se realizează, de asemenea, la clasele mai mari, când nivelul de pregătire și interesul elevilor pentru disciplină
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
focaliza, În aceeași scrisoare, asupra descrierii mormântului filosofului, pe care Îl vizitase În primele zile ale șederii la Paris . Oricum, temele „civilizației corupătoare” și „bunului sălbatic” par a fi preluate fie de la Rousseau, fie de la unul dintre numeroșii săi epigoni. Receptarea lui Boerescu era Însă una atipică; „civilizația” și „inocența” intrau Într-un bizar raport de convergență. Diletantism juvenil? Foarte probabil. Însă oscilația Între scepticism și candoare progresistă precum și Încercarea de a le concilia urmau să rămână constante ale profilului intelectual
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Folosirea unor forme de activitate care să faciliteze trecerea cuvintelor și structurilor gramaticale învățate în limbajul activ; Integrarea achizițiilor verbale în experiența de viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
sensibilă și creativă. Baza educației muzicale a elevilor o pun educatoarele și învățătorii, care, în condițiile unui spațiu destul de limitat afectat în plaja orară a disciplinei Educația muzicală, încep și desfășoară procesul amplu și complex al educației elevilor în spiritul receptării, asimilării și prețuirii valorilor muzicale, proces ce va continua apoi, de-a lungul întregii vieți. Prezenta lucrare, concepută de un practician pentru practicieni, se adresează deci învățătorilor, cu gândul de a sprijini efortul acestora în urmărirea coordonatelor Reformei învățământului, pe
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
menirea să asigure coerența acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum. Noul curriculum al disciplinei Educație muzicală deplasează accentul de pe însușirea elementelor de limbaj muzical (spre exemplu, însușirea sunetelor și a notelor muzicale), pe educarea capacității de receptare și aplicare în mod conștient a respectivelor elemente, cu precădere prin cântare vocală și acompaniament ritmic. Conținuturile învățării propuse de actualul curriculum pentru clasa a III-a, care includ ca și conținuturi pentru curriculum extins sunetele muzicale La, Sol, Mi
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ison ritmic* Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mișcarea de dans Este vizibilă astfel importanța pe care curriculumul acestei discipline o acordă educației estetice a elevilor prin receptarea și valorizarea frumosului din muzică. Devine posibil acest lucru prin accentuarea funcției expresiv - comunicative a muzicii, funcție concretizată în practică prin cultivarea disponibilității copiilor de a trăi și de a înțelege muzica prin practicarea ei. II. STRATEGII ACTIV - PARTICIPATIVE UTILIZATE
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
imediate, ci calitatea programelor create și vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficiență metodică în activitățile de instruire. Modernizarea pedagogică implică deci, existentă echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) și a capacității de adaptare a lor, de receptare și valorificare în mediul instrucțional. Tehnologia în procesul de învătămant Pe lângă hardware și software, tehnologia înseamnă și alte resurse de informare, în afara de profesor ca furnizor de cunoștințe. Comunicarea cu specialiști, acces la biblioteci virtuale, articole științifice sunt posibilități ce
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
liceal ( clasele XI-XII) cu participarea profesorului de fizică și a profesorului de limba și literatura română. Proiect de activitate didactică Scopul lecției • În plan cognitiv dezvoltarea capacității de cunoaștere/înțelegere și achiziționare a informației • În plan afectiv dezvoltarea capacității de receptare dezvoltarea capacității de analiză și creativitate • Educativ dezvoltarea capacității de comunicare și lucru în echipă Competențe generale • Recunoașterea și definirea conceptelor specifice fizicii • Analiza literară a proverbelor prezentate • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific fizicii Competențe specifice 1. să
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile de care are nevoie pentru
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ar fi impactul educativ al mass-media existente în societatea modernă, cât și a altor mijloace cu acțiune educativă, material bibliografic, prelegerea ținută de profesor, dar care se manifestă cu precădere într-o singură direcție, căpătând aspect de „caracter impus” și „receptare pasivă”. În plus, informația obținută prin aceste mijloace și în special, prin mass-media, poate acuza o lipsă de coerență, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând particularitățile individuale și de grup și limitând aspectele formative ale individului. În aceste condiții de
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
TRIBUNA LITERARĂ, revistă apărută la Brașov, lunar, din iunie până în decembrie 1941. Directorul, Octav Șuluțiu, anunță în editorialul Românesc și universal un program de perspectivă europeană, în egală măsură etic și estetic. Preocuparea esențială a publicației va fi aceea de receptare critică a valorilor contemporane: „Creatorul vine cu inconștientul său bogat și impune în domeniul viu al faptei literare fără îndemnuri și precepte. Criticul e însă obligat să deschidă ochii cititorului în mod cinstit și să-l lămurească și pe scriitor
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
1986, 32; Liviu Petrescu, „Lucian Blaga. Mitul dramatic”, ST, 1986, 8; Iosif Cheie-Pantea, O carte în dezbatere: Eugen Todoran, „Lucian Blaga. Mitul dramatic”, O, 1986, 35; Al. Tănase, Mitul arhaic, RL, 1987, 29; Marian Odangiu, Eugen Todoran - alt unghi al receptării, O 1989, 13; Adrian Dinu Rachieru, Cheia filosofală, LCF, 1989, 15; Ioana Em. Petrescu, Conceptele gândirii poetice. De vorbă cu Eugen Todoran, ST, 1989, 6; Mircea Popa, Eugen Todoran și Cercul Literar de la Sibiu, ST, 1994, 1-2; Mircea Popa, Un
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
pentru ca la un moment dat să opteze pentru dramaturgie. Piesa de debut Călătorie-n întuneric, publicată de Ț. în 1943, distinsă cu Marele Premiu al Teatrului Național din București, se joacă sub pseudonimul Nicolae Bucur și are parte de o receptare controversată: dacă N. Carandino o respinge vehement, considerând-o vulgară și fără valoare, Dan Petrașincu o apreciază pentru faptul că e lipsită de orice sentimentalism feminin, „virilă” chiar, creație a unui spirit capabil să se miște alert în lumea ideilor
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
stinge de embolie pulmonară. Singurul volum antum al lui T., Plantații (intitulat inițial Plantația de cuie, după numele celui mai semnificativ poem), a provocat la apariție reacții contradictorii, chiar polarizate, poetul rămânând până astăzi sub semnul unei anume incertitudini a receptării. Vladimir Streinu releva „caracterul cosmic al inspirației”, semn distinctiv, după Benedetto Croce, al marilor poeți. Șerban Cioculescu saluta în T. pe „poetul cel mai înzestrat dintre tinerii iviți în ultimii cinci ani”. Dar tot atunci foarte tânărul Cornel Regman scria
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
de ansamblu, chiar dacă aceasta este obținută uneori prin fagocitarea sau ignorarea exemplelor care sfidează „schema”. Pe un tipar relativ asemănător se structurează și Opera lui I. L. Caragiale (I, 1977), unde cartografierea universului literar este precedată de o minuțioasă radiografie a receptării critice. Se compartimentează cu sistemă opera, combinând criteriile generic, tematic și valoric și restaurând astfel arhitectura universului artistic, dar, ca în cazul precedent, imaginea de ansamblu nu suferă modificări substanțiale, de vreme ce scrisul lui Caragiale rămâne sub semnul realismului. Adevărata mutație
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
aceste curente bolnave” nu aduc decât „chaos, dezordonare în formă, obscuritate în fond, imoralitate în duh și carne”, toate cu grave efecte antisociale. Bun cunoscător al limbii și literaturii germane, T. face câteva cercetări de literatură comparată, încercând să prezinte receptarea unor autori în România. Cea mai reușită este Heinrich Heine și heinismul în literatura românească (1930), unde se schițează o biografie a poetului, precum și o scurtă caracterizare a poeziei sale, marcată de contradicțiile omului, oscilând între „cântecele de nesfârșită gingășie
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Uniunii Scriitorilor. La dispariția lui T. critica literară nu îl așezase încă pe locul pe care îl merita. Omologarea faptului că este un mare prozator al perioadei 1960-1980 a avut loc, într-un ritm destul de accelerat, abia după moartea lui. Receptarea reținută și tardivă a operei poate avea drept cauză și relativ târzia definire a subiectivității sale creatoare. Traiectoria devenirii scrisului lui T. reține câteva momente distincte: aparent „tradiționalist” în prozele scurte din perioada de început, va evolua spre un modernism
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
perfect integrat într-o literatură occidentală, Ț. a fost ignorat aproape două decenii în spațiul cultural de origine. De aceea, scrisul său din prima perioadă nu a putut exercita influența pe care ar fi avut-o în mod firesc, iar receptarea, tardivă și survenită într-un moment neprielnic, nu a fost urmată de o fixare consensuală în locul proeminent ce i se cuvine în tabloul valorilor contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a discursului care desfășoară aceste idei. Insolitul nu este cultivat ca insolit, ci luat ca punct pentru un realism reflexiv al nefamiliarului. Contururile lumilor din Marilyn Monroe pe o curbă închisă sunt livrate nu o dată cu multe indeterminări și ambiguități, o receptare au ralenti, îngreunată de structura vagă și de progresia nonlineară, focalizată pe stil și pe secvență, iar nu pe partea de divertisment/ acțiune. Nuvela amplă care dă titlul culegerii, cea mai cunoscută a autorului, speculează confuzia între realitate și proiecție
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
între G. Dimisianu și Tudorel Urian, O, 2001, 1; Adrian Marino, Neînvinsa libertate, OC, 2001, 48; Nicoleta Sălcudeanu, Cronici cu formă fixă, „Cuvântul”, 2001, 4; Iulian Boldea, O criză a prozei?, „Cuvântul”, 2001, 5; Paul Cernat, Standardele actualității și obsesia receptării, OC, 2001, 68; Daniel Cristea-Enache, Radiografii și superlative, ALA, 2002, 641; Dan Perșa, „Proza românească a anilor ’90”, TMS, 2001, 11; Dan C. Mihăilescu, Nostalgia României, „Ziarul de duminică”, 2003, 9 mai; Constantin Coroiu, Ficțiuni și vorbe memorabile, ALA, 2003
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]