7,235 matches
-
Percepția nu operează altfel; creierul este cartograful, iar ochii sunt exploratorii lumii vizuale. Ochiul nu vede cu acuitatea de 10/10 decât dintr-un unghi atât de mic (vederea foveală este de 2°; vezi secțiunea anterioară), încât creierul nu poate reconstitui o panoramă decât datorită mobilității ochiului. Încercați să vă mișcați nasul sau urechile! Dimpotrivă, ochiul este pus în mișcare de șase mușchi și se poate deplasa cu mare viteză, captând informații din mai multe direcții. Astfel, întrucât e imposibilă perceperea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
etc.) și corespund cu ceea ce este văzut de către fovee la fiecare fixare, și cele motorii, care sunt furnizate de deplasarea ochilor. Așadar, nu vedem în întregime un chip, un afiș, o persoană sau o stradă, ci pe bucăți mici, creierul reconstituind apoi întregul. Însă nu este totul perfect și există omisiuni. De exemplu, mărturiile oculare sunt lacunare sau false, iar anumite afișe ne întorc savant privirea, cu riscul de a nu vedea lumina roșie a semaforului... Cercetările despre explorarea oculară la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sunt asimetrice: partea stângă e mai accentuată, mai ridată decât partea dreaptă, care este mai senină. Când suntem contrariați, jumătatea stângă a feței se contractă, însă atunci când surâdem, colțul drept al gurii se lărgește mai mult. Această disimetrie apare atunci când reconstituim, plecând de la două fotografii ale aceluiași chip în oglindă, fie un chip „drept”, fie un chip „stâng” (Bruyer, 1983). Paul Ekman (1989, 1992), psiholog la Universitatea din San Francisco, a încercat să înțeleagă mecanismele expresiei emotive a chipurilor. Prin aceasta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de lume este fundamentala tristețe a literaturii, solidară cu un mai general sentiment al lumii. Miezul poeticii lui Mircea Ivănescu se află tocmai aici: poezia lui se propune ca joc sui-generis, instaurând o figură posibilă a realului. Mai exact, ea reconstituie preliminariile poemului și retrasează totodată actul construcției sale ca real imaginar sau imaginar primind statutul realității... În ansamblul său, universul lui Mircea Ivănescu apare ca o lume esențialmente ipotetică: fiecare poem nu e altceva decât diagrama acestei dinamici a aproximării
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. de Alexandru Mușina. Nu întâmplător, la scurtă vreme după apariția volumului de debut al lui Cărtărescu, criticul Nicolae Manolescu caracteriza Georgicele în felul următor: „E vorba de douăsprezece scurte poezii, care reconstituie, oarecum în felul lui Petre Stoica din Un potop de simpatii, dar împingând sarcasmul și parodicul mult mai departe, universul deruralizat al satului contemporan. Intenționat anecdotice, utilizând clișeul jurnalistic, poanta și calamburul, (...) aceste poezii sunt spirituale fără să fie profunde
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003). Ele au succedat unei cercetări la scară națională: Barometrul de gen (2000), coordonat de către Renate Weberxe "„Weber,Renate" împreună cu mine. Rostul acestui capitol nu este acela de a reconstitui rezultatele empirice ale cercetărilor, ci de a oferi o explicație a modului în care conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga a reușit, pe de-o parte, să determine orientarea bărbaților ca salariați spre statxe "„stat", iar a statului, spre domeniile în care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
conținuturi ale Învățării nu sunt accesibile cunoașterii directe sau cu ajutorul unor elemente substitutive, educatorii fiind nevoiți să recurgă mai ales la metode verbale când se studiază dinamica În timp a unor fenomene, când elevii sunt solicitați să construiască sau să reconstituie În plan mental un fenomen sau o suită de relații, când sunt studiate procesele interioare unui mecanism sau sistem În interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie - unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
întrebări, care, sperăm, vor avea darul de a incita cititorul la reflecție. Cum s-ar putea înregistra, prin observație directă, date sistematice privind comportamentul alimentar al câtorva mii de familii? Dar cel sexual? Cum altfel decât prin anchetă am putea reconstitui relațiile de rudenie - formale și informale - dintr-o comunitate? Referirea la termenii formal și informal prezenți deja în ultima întrebare are, de asemenea, importanță pentru evaluarea statutului epistemologic al anchetei și sondajelor. După cum se știe, primul termen desemnează instituțiile, structurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
într-o afacere de amploare, de exemplu, constituie atât un eveniment mai puțin cotidian, cât și unul cu serioase implicații socioeconomice, dar și cu consecințe continue în viața personală. Psihologia cognitivă a dezvăluit și mecanisme mai specifice prin care indivizii reconstituie segmente de viață din trecutul lor. Dintre acestea, mai importante ar fi următoarele: a. Când e vorba de comportamente prezente continuu până la data interviului și când se cere o evaluare a frecvențelor acestora în trecut, respondenții au tendința de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau apartament vecin, căci aceasta ar constitui o tentație pentru operator de a renunța prea repede la interviuri cu persoane mai dificile sau greu de găsit acasă. De asemenea, se strică regularitatea seriei de adrese și devine mai greu de reconstituit itinerarul operatorului. 4.4. Alegerea persoanei de anchetattc "4.4. Alegerea persoanei de anchetat" După cum s-a văzut chiar din procedura mai sus descrisă, se întâmplă ca operatorul să ajungă la persoana pe care trebuie s-o intervieveze prin intermediul familiei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
clasează situația la rubrica „nonrăspuns”. Prima variantă nu este prea frecventă, întrucât este greu să se repare în cabinet o defecțiune a muncii de teren. Totuși, în anumite cazuri, completarea informației este posibilă prin consultarea operatorului, care eventual ar putea reconstitui situația din momentul anchetei, amintindu-și răspunsul celui chestionat, sau prin deducerea acestui răspuns din analiza răspunsurilor la alte întrebări legate de cea în cauză. În situații cu totul excepționale, dacă timpul și mijloacele materiale o permit și dacă răspunsul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de la cele ce vor apărea după numărătoarea buletinelor. Căci comportamentul uman viitor nu poate fi prezis totdeauna cu precizie din declarații, adică din răspunsurile la o întrebare directă vizând acel comportament. Mai mult, nici măcar cel trecut nu poate fi totdeauna reconstituit după declarații; dacă e vorba de chestiuni sensibile, care presupun declanșarea a diferite mecanisme psihologice, trebuie să ne ferim de tentația de a spune că oamenii au făcut cutare lucru numai pentru că așa ne-au răspuns la chestionar. Un exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a poveștilor minuni.” Inutil de tras, din aceste reverii de iarnă, o idee mai fermă despre nașterea poeziei. Ce se poate spune este că Alecsandri notează starea de a face poezie și elementele exterioare ce contribuie la realizarea ei. El reconstituie atmosfera cabinetului cum un pictor Își desenează atelierul. O metaforă indirectă a creației, nu a mobilurilor ei. Alecsandri sugerează doar starea ce premerge apariției poeziei. Ca toți romanticii, autorul comentai aici crede că originile ci sînt sacre: „aștept din cer
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poeziile lui de dragoste este Jurnalul citat, În care transpar exaltarea și teama obscură de moarte. Poeziile sînt pline de Îngeri și fețe de crin dalbe și gingașe. Nici vorbă de senzualitate. Erotica lui Alecsandri este enervant Îngerească. Am putea reconstitui un portret feminin care nu diferă, În esență de portretul romantic cunoscut. Lipsește lui Alecsandri doar acea ardoare dezechilibrantă a pasiunii pe care o aflăm la Bolintineanu, poet cu mijloace estetice mai reduse decît ale lui. Femeia lui Alecsandri este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi versificat, chiar și o foaie de Înștiințare către abonați. Multe scrieri sînt, În fapt, cronici ritmate, ca aceste precuvîntări În care autorul Îmbrobodește cititorii cu justificările și sfaturile lui. Poezia propriu-zisă are o epică, un scenariu ce poate fi reconstituit. Grija lui Pann este să strecoare bine printre rînduri morala fabulei, cînd n-o exprimă, direct, În finalul poemului. El este, să nu uităm nici o clipă, un dascăl, un povățuitor, un creator, În fine, popular (sau, mai degrabă, popularizam!) pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se întoarse prin zgărieturi. Zgărieturile se cicatrizară. Cicatricele dispărură. Durerea dispăru. În timp ce Ștefan își contempla vindecarea, Roșul se găndi să repare cea ce stricase prin apariția sa așa că în același timp cu săngele, cărămizile și stălpi de rezistența ai tavanului reconstituiră cadrul inițial inclusiv zgărăiturile parchetului se topiră. Acum să trecem la ale noastre. Luca pregătește camera pentru schimbare.Restul sa mă asculte fară întreruperi. Înainte de asta , Gavriel pășește te rog în fața lui Ștefan. Așa. Acum te rog dă-ți mantia
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
hârtii de calc, mese, scaune, cărți, vase de bucătărie, perne ședeau toate morman. Ioanide își așezase un fotoliu în drumul plin de iarbă (strada, într-un cartier nou, era foarte puțin frecventată de vehicule, fiind nepavată la un capăt) și reconstituia pe o masă niște machete plesnite de clădiri, rînduindu-le în jurul unei presupuse piețe în miniatură. - Dar ce face cu machetele? se informă Gonzalv Ionescu,cu o mirare dezvăluind incomprehensibilitatea pentru el a unei asemenea fapte. Panait Suflețel lămuri: - Ioanide e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ac cu ață, nu fără ostentație, și-și cususe nasturele sub ochii doamnei Ioanide. Furios, trăgând concluzii din această pasivitate, Ioanide întări nasturele peste orice trebuință. Era îndemînatic, și doamna Ioanide îi prețuia sincer tehnica. Cu acest element minimal, Ioanide reconstitui toate fazele certei. În ziua memorabilă, sculîndu-se din pat, ochii îi căzuseră pe candelabru. Brațele acestuia erau pigmentate cu excremente de muscă. Ioanide impută că se puteau da instrucții servitoarei să curețe obiectul. Doamna Ioanide obiectase că femeia n-avusese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
De bună seamă că nu. Petrecerile muzicale nu erau niciodată semnalate și numai indirect cineva putea infera delectațiile sale din însemnări ca aceasta: Reparat arcușul violoncel". Este sigur că doctorul punea pe hârtie simple hieroglife, în scopul de a-și reconstitui mintal mai târziu culoarea zilelor G. Călinescu trăite. Astfel, "indispus" trebuie să fi fost rezumatul unui proces complex de melancolie cunoscut direct numai lui Hergot, dacă nu cumva sub aceste vorbe abstracte nu se ascundea vreo agitație neobișnuită, ceartă în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide și în acest scop recurgea la serviciile lui Hangerliu. Acesta, date fiind împrejurările, distrusese scrisoarea, dar avea destulă memorie spre a-i reproduce substanța. Având în vedere că unele acte ale evenimentului nu puteau fi cunoscute nici lui Gavrilcea, reconstituim totul după amănunte culese mai târziu. Aflând de la prieteni din chiar aparatul de stat că urmărirea, de mult pusă la cale, avea să înceapă în cel mult douăzeci și patru de ore, Gavrilcea căută un loc de refugiu. Avea pașapoarte cu scadență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
voluntară în sentimentele ei din ultima vreme. Erau două ființe deosebite. Ioanide amânase mereu colocviul strâns cu Pica, și acum, când ar fi dorit să stea de vorbă, să-și cunoască fata, aceasta era "absentă". Ioanide simți nevoia de a reconstitui pe Pica și recurse la anchetă. Întâi intră în odaia Pichii, care rămăsese intactă. Era o încăpere egală cu aceea a lui Tudorel, însă inversată, cam cu aceleași mobile, în plus un fotel de modă veche, capitonat. Dar ce deosebire
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grijă, don 't worry, așa să-i spui multonoratului Earl. Yours truly, Hangerliu." Hangerlioaica, văzând slabele rezultate ale demersurilor, se gândi la o lovitură de mână forte. Cum s-au petrecut lucrurile întocmai nu se știe precis, dar se pot reconstitui aproximativ. Prin intermediul unui diplomat suedez, afin cu contele Nils Tornflycht, care la rîndu-i era în raporturi de îndepărtată rudenie, prin alianță, cu Hangerliu, prințesa se puse în contact cu Legația germană, al cărei prag nu voia să-l calce fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai mic. Așadar, Gonzalv era mereu pe drumuri pentru mărunțișuri. De pildă, se constatase că jambierele unui băiat erau desperecheate, una din ele aparținând perechii mai mici a celuilalt. Atunci Gonzalv alerga la cealaltă soție, sau acasă, scotocea, ancheta, până reconstituia perechile. Era trimis pe la magazine să cumpere obiecte trebuitoare. Un neajuns serios îl găsea Gonzalv în imposibilitatea de a plimba copiii. Din motive de igienă și din plăcere paternă, Gonzalv se obișnuise a face aproape zilnic o cât de scurtă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la catedră. Lui Pomponescu postura de mare victimă nu-i repugna și în altă împrejurare și-ar fi zis că după oarecare scurgere de vreme, nemulțumirile inerente unui regim nou vor trezi simpatie pentru oamenii răsturnați și și-ar fi reconstituit astfel o aureolă și o anticameră. Acum însă Pomponescu vedea haotic. Era convins că Germania va invada tot pământul, cucerind Africa, Asia, eliberând India, debarcând în Anglia și, prin anexiunea Canadei, amenințând Statele Unite. Unica șansă ar fi fost să G.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de puținii care înțelegeau pe fostul ministru ignorat de cercurile în care era sărbătorit altă-dată fu interesul pe care-l manifesta de la o vreme pentru felul de trai al celor pe care nu-i mai vedea. Parcă voia să-și reconstituie o imagine stinsă. - Ce mai face Ioanide? Tot așa paradoxal? . - La fel, însă nu mai umblă după femei. De când i-a muritfata, s-a schivnicit (convorbeau Pomponescu și Smărăndache). . - Parcă aud că dă recepții luxoase, e monden. . - Într-adevăr. E
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]