KorAP: Find »[drukola/base=reflexiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...128 >

3,182 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion își zvântă rufele la soare part. zvântat, -ă nom. zvântarea, zvântatul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) ACCELERA Mașina accelerează Pulsul se accelerează tranz.: Șoferul accelerează mașina, Medicamentele accelerează pulsul part. accelerat, -ă nom. accelerarea, acceleratul A (SE) ACLIMATIZA Această specie se aclimatizează în trei ani Fauna care aclimatizează în România este destul de diversă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
scăzut, -ă nom. scăderea, scăzutul A SECA Mlaștinile seacă tranz.: Edilii seacă mlaștinile part. secat, -ă nom. secarea, secatul A VARIA Regimurile alimentare variază în funcție de anotimp tranz.: Ion variază regimul alimentar part. variat, -ă nom. varierea, variatul (b) CONFIGURAȚIE SPAȚIALĂ REFLEXIVE A SE ACOPERI Cerul s-a acoperit de nori tranz.: Băncile acoperă scăderea impozitelor, Blocul acoperă cerul part. acoperit, -ă nom. acoperirea, acoperitul A SE ADÂNCI Prăpastia se adâncește în fiecare an tranz.: Apa/Ion adâncește groapa part. adâncit, -ă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
UMPLE Canalul se umple de la ploaie tranz.: Ploaia umple canalul part. umplut, ă nom. umplerea, umplutul A SE UNI Brațele Dunării se unesc înainte de vărsarea în mare tranz.: Ion și Ioana își unesc forțele part. unit, -ă nom. unirea, unitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) ANCORA Vasul ancorează în port Momentele plăcute se ancorează în subconștient tranz.: Salvamarii ancorează geamandurile part. ancorat, -ă nom. ancorarea, ancoratul A (SE) ÎNȚEPENI Mașina s-a înțepenit în mijlocul intersecției Ion a înțepenit de spate tranz.: Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
încremenirea, încremenitul A ÎNLEMNI Actorul înlemnește în spatele scenei tranz.: Nepăsarea Ioanei îl înlemnește pe Ion part. înlemnit, -ă nom. înlemnirea, înlemnitul A OCOLI Drumul ocolește prin pădure tranz.: Ion ocolește pădurea part. ocolit, -ă nom. ocolirea, ocolitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ REFLEXIVE A SE APROPIA Ion se apropie de sfârșitul tezei tranz.: Teza îl apropie pe Ion de Ioana part. apropiat, -ă nom. apropierea, apropiatul A SE CĂȚĂRA Ion se cațără în pod tranz.: Ion cațără în pod lucrurile inutile part. cățărat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pe bloc tranz.: Ion o suie pe Ioana pe bloc part. suit, -ă nom. suirea, suitul A SE URNI Ion se urnește cu greu spre casă tranz.: Ioana îl urnește pe Ion la piață part. urnit, -ă nom. urnirea, urnitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) COBORÎ Ion nu se coboară la lupta de jos Ion coboară de pe deal tranz.: Ion coboară bagajele Ioanei în fața blocului part. coborât, -ă nom. coborârea, coborâtul A (SE) URCA Ion se urcă pe Casa Poporului Ion urcă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
glisatul A ÎNCETINI Mașina încetinește înainte de intersecție tranz.: Ca să nu obosească, Ion încetinește ritmul part. încetinit, -ă nom. încetinirea, încetinitul A TRECE Ion trece prin fața Ioanei tranz.: Ion trece strada part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DIPARIȚIE REFLEXIVE A SE ABSORBI Apa s-a absorbit mai ușor decât uleiul tranz.: Buretele a absorbit apa part. absorbit, -ă nom. absorbirea (absorbitul − rar) A SE ARĂTA Soarele s-a arătat de după munți tranz.: Ion îi arată Ioanei soarele part. arătat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
regenerează rapid tranz.: Ion își regenerează părul folosind medicamente part. regenerat, -ă nom. regenerarea, regeneratul A SE STINGE Lumânarea se stinge lent tranz.: Ion stinge lumânarea part. stins, -ă nom. stingerea, stinsul (e) EMISIE DE SUNETE, DE MIROS, DE SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE APRINDE Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim tranz.: Ion aprinde lumina part. aprins, -ă nom. aprinderea, aprinsul A SE DESCĂRCA Timp de două zile norii se descarcă abundent tranz.: Ion descarcă sacoșele din portbagaj part. descărcat, -ă nom.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE DECLANȘA Nașterea s-a declanșat pe neașteptate tranz.: Hormonii au declanșat nașterea part. declanșat, -ă nom. declanșarea, declanșatul A SE ÎNCHEIA Criza politică s-a încheiat cu succes tranz.: Ion încheie o afacere profitabilă part. încheiat, -ă nom.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
încheiatul A SE REPETA Istoria se repetă tranz.: Ion repetă la istorie part. repetat, -ă nom. repetarea, repetatul A SE TERMINA Benzina s-a terminat neașteptat de repede tranz.: Ion termină relația cu Ioana part. terminat, -ă nom. terminarea, terminatul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) CONTINUA Drumul pietruit se continuă cu o cărare Cercetările continuă tranz.: Ion continuă cercetările part. continuat, -ă nom. continuarea, continuatul A (SE) PORNI Se pornește furtuna Ion (se) pornește la drum tranz.: Ion pornește mașina part. pornit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
values", XVII Colloquium on Generative Grammar, Girona, 13−15 iunie 2007. Bruening, Benjamin, 2007, "On Diagnostics of Structural Case and the Nature of Ergative Case: A Reply to Woolford 2006", 13 iulie, ms. Calude, Andreea S., 2007, "Light and Heavy Reflexive Marking. The Middle Domanin in Romanian", Annual Review of Cognitive Linguistics, 5, p. 239−269. Cennamo, M., 2007, "Auxiliaries and serials betwen late Latin and early Romance", www.unimol.it/summerschool/teachers Chierchia, Gennaro, 2004, "A Semantics for Unaccusatives and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții pasive și construcții impersonale", în GALR, II, p. 133−147/131−144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], "Construcții reflexive și construcții reciproce", în GALR, II, p. 148−171/145−167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005f], "Predicatul", în GALR, II, p. 241−266/238−262. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008g [2005g], "Numele predicativ", în GALR, II, p. 267−300/263−289

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Languages of Europe, Berlin - New-York, Mouton de Gruyer. Siewierska, Anna, 1998, "Introduction", în: A. Siewierska (ed.), p. 1-18. Siewierska, Anna, 2003, "Person Agreement and the Determination of Alignment", Transactions of the Philological Society, 101, 2, p. 339-370. Soare, Andreea, 2010, Reflexivul românesc, București, Editura Universității din București. Sorace, Antonella, 2004, "Gardience at the Lexicon-Syntax Interface: Evidence from Auxiliary Selection for Unaccusativity", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 243-268. Spreng, Bettina, 2000, "The Passive in Basque", Proceedings of the

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6, p. 579−588. 56 Dixon citează numai un studiu din 1980, "The Economy of a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
and Valency", Journal of Linguistics, 28, p. 375−414. 134 R. Maldonaldo, "Energetic Reflexives in Spanish", Berkley Linguistic Society, 14, p.153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care nu par să mai fie folosite astăzi decât reflexiv, au fost folosite tranzitiv în latină sau în franceza veche. 138 S. Kemmer, "Middle Voice, Transitivity and the Elaboration of Events", în: B. Fox și J. Hopper (eds.), Voice: Form and Functions, Amterdam, John Benjamins, p. 179−230, apud Cornilescu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numai pentru exemplele care, din punctul de vedere al simțului lingvistic personal, mi-au părut mai puțin obișnuite. 141 www.stirilocale.ro. 142 În termenii lui Reinhart (1996), forma nonreflexivă este aleasă dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D'Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne, "Romance Se/Si", GLOW Newsletter, 20. 146 M. McGinnis, "Reflexive Clitics and the Specifiers of vP", MIT Working Papers in Linguistics, 35, p. 137−160. 147 D. Sportiche, Partitions and Atoms of Clause Structure: Subjects, Agreement, Case and Clitics, London/New York, Routledge. 148 T. Reinhart, "Quantifier Scope: How Labor is

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 69−96. 151 N. Hornstein, Move! A Minimalist Theory of Construal, Oxford, UK/ Cambridge, Mass., Blackwell Publishers. 152 C. Dobrovie Sorin, Syntaxe du roumain, chaînes thématique, teză de doctorat, Université Paris VII. 153 A. Naro, "The Genesis of the Reflexive impersonal in Portuguese: A Study in Syntactic Change as a Surface Phenomenon", Language, 52, p. 779−811. 154 E. Wehrli, "On Some Properties of Frech Clitic se", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, New York, London, Academic Press, p. 263

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un cântec frumos (complement intern). 22 Exemplul nu este bine ales, pentru că verbul a ieși din acest context este impersonal, iar propoziția care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430

știință tautistă a tautismului. a) Mai întîi autismul Spre deosebire de psihologia cognitivă, știința cognitivistă nu este orientată către perfecționarea mașinilor care gîndesc. Cognitiviștii nu sînt nici ingineri, nici tentați de rezultatele "banale" ale sistemelor-experte. Instrumentul ordinator este mai întîi un instrument reflexiv. El ne servește la punerea de întrebări pentru noi înșine. Este un instrument de investigare internă. Tot cognitivismul este centrat pe interiorul rețelei. El se îngrijește puțin de prelungirile externe. Cognitivismul este surdo-mut, branșat pe sine-însuși. Nu mai este vorba

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]