2,802 matches
-
nonverbali 38 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/structuri nonverbale "Traducere" Ținerea unui obiect în mână, ținerea mâinii pe cea a prietenului/rudei Locutorul dorește să-și mascheze/controleze emoțiile. Acceptarea interlocutorului în spațiul personal Locutorul dorește să-și apropie relațional interlocutorul. Privire susținută către (un) interlocutor Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul. Gest către interlocutor Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul și-l invită să facă acest lucru. Corpul și capul îndreptate către interlocutor Locutorul își dorește ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile posibile plasează interlocutorul într-o anumită ipostază în raport cu situația de comunicare, în general, și cu datele ei contextuale (personale ce știu despre locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor sociale, unde se organizează societatea însăși, cu structurile, convențiile, forțele, riturile, reprezentările colective, cultura ei" (Lohisse, 2002, p. 105); este vorba, așadar, despre un simbolism ce implică, de fapt, coroborarea coordonatelor spațiale propriu-zise cu cele relaționale/interpersonale, sociale, culturale ale unei situații de comunicare. 2 Comunicarea interpersonală "presupune să ne cunoaștem cât mai bine interlocutorul, să știm cum a reacționat în diferite împrejurări, îngăduindu-ne a-i intui în anumite limite, desigur maniera de a reacționa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional, "informațiile despre un individ ajută la definirea unei situații, dau posibilitatea celorlalți să știe de la bun început ce așteaptă individul de la ei și ce pot aștepta la rândul lor de la el. Înarmați cu aceste informații, ceilalți vor ști cum să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor discursului și ale relațiilor dintre acestea: roșu (textul) verde (verosimilul); albastru (proces mental fața invizibilă a destinatarului) galben (proces relațional fața vizibilă a destinatarului); alb (aparența enunțătorului cum vrea să pară) gri (esență, realitate cum este enunțătorul realmente). 43 Pentru diferențieri în plan terminologic, vezi discurs pedagogic (subsumat instituției școlii, în general) vs. discurs didactic (orice "discurs care își propune
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal și relațional, vezi Saussard, 2009, pp. 10-11. 8 Vezi, ca exemple, și jocul Poveste cu pași, în care un copil primește un bilețel cu o serie de acțiuni simple, succesive, pe care trebuie să le redea doar nonverbal: "mergi, te sperii, alergi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acestuia cu copii aflați în terapie, iar, în cele din urmă, în calitatea demersului terapeutic și a rezultatelor obținute. Demersul psihoterapeutic presupus de specificul terapiei logopedice și al tulburărilor de limbaj vizate de acestea nu se consumă odată cu rezolvarea aspectului relațional întrucât acesta nu face decât să înlesnească drumul metodelor și tehnicilor de captare a atenției de stimulare cognitivă și susținere afectiv-motivațională ce vin în sprijinul aplicării arsenalului de exerciții logopedice necesare corectării tulburării de limbaj. Din categoria acestor metode, unele
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
hotărîtor pentru destinul novicelui. Botezul trebuie să producă o impresie puternică asupra noului venit în închisoare, de așa manieră încît el să contribuie la atragerea din lumea lui de proveniență în interiorul zidurilor a cît mai multor resurse materiale, financiare și relaționale. Deținutul trebuie să știe că viața lui depinde de cantitatea pachetelor primite, iar cadrele învață că trebuie să pună în slujba sistemului toate relațiile externe de care dispun pentru a-și facilita cariera. De aceea botezul are rolul de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
angajați și pentru cei cu un nivel de instrucție școlară ridicat. Ponderea scăzută a acestor categorii socio-demografice face ca spiritul independent să nu cunoască multe oportunități de manifestare. A patra valoare, situată și ea cu scoruri ridicate în ierarhia orientărilor relaționale, privește recunoașterea. Etichetați de societate ca scursuri sau deșeuri umane, deținuții au o uriașă nevoie de reconstituire a propriei lor imagini. Și cadrele se simt foarte puțin admirate și apreciate pentru ceea ce fac în închisoare, tînjind după recunoașterea și aprobarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în societate, trei tipuri de norme 142: 1. organizaționale care privesc mecanismul de funcționare a instituției (legea de executare a pedepselor); 2. acționale care indică regulile de evaluare "corectă" a situațiilor cotidiene și a evenimentelor ce interesează colectivitatea deținuților; 3. relaționale referitoare la modalitățile considerate eficiente în raporturile deținut-deținut, deținut grup de deținuți, deținuți personal. Aceste norme au funcții variate: a. exprimă și promovează cerințele funcționale ale sistemului: disciplina, controlul etc. b. expresie acțională a cunoștințelor acumulate despre pedeapsă; c. mod
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
între filozofie și religie. Filosofia românească a oferit teologiei autohtone, articulații și distincții conceptuale care au generat deschideri fructuase spre problematicile culturii contemporane. într-o perioadă de disoluție a reperelor morale, educația religioasă poate aduce un suflu nou în ceea ce privește aspectele relaționale, comportamentale, la nivel individual sau social.Valorile religioase au virtutea de a aduce oamenii laolaltă, de a crea legături durabile, de a solidariza cu comunitatea. Teologia a reprezentat pentru numeroși gânditori români o bogată sursă de inspirație, lărgind orizonturile de
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
Prin intermediul religiei creștine se reeditează, pentru prima oară, o solidaritate lărgită de factură organică la nivelul întregii Europe (Duțu, 1970, 8-9). Convertirea la creștinism generează nu numai o redefinire a ansamblului credințelor, ci modifică cadrul temporal și spațial, precum și sistemul relațional, economic, politic etc. Legăturile organice de natură creștină sunt prezente în viața cotidiană, în relațiile dintre membrii familiei, în toate formele de asociere create, fiind mult mai puternice decât solidaritățile organizate impuse de putere. În această atmosferă, barbarii nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
E. Lazega (1994, p. 293) consideră că analiza rețelelor ar facilita înțelegerea mecanismelor de funcționare internă a unei organizații, mai exact descrierea tipologiei relațiilor ce caracterizează astăzi organizația. Studierea acesteia din perspectiva rețelelor permite sublinierea următoarelor avantaje: * evidențiază eventualele polarizări relaționale și permite identificarea mecanismelor de reglare; * descrie rețelele formale și informale existente la nivel intra și interorganizațional; * rețelele sunt asimilate noțiunii de putere, ceea ce înlătură sentimentul de incertitudine; * constituie un posibil reper în evaluarea inovațiilor din interiorul organizației. Am putea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la organizație. Schimbarea capătă astfel trăsături unice, deoarece ceea ce necesită transformare într-o organizație poate fi un element pozitiv în altă organizație. Inconvenientele acestei abordări constau în faptul că descoperim aici trăsăturile unei organizații birocratice care minimalizează oarecum aspectul motivațional, relațional (de exemplu, accentul pus pe organigramă și nu pe sociogramă), care accentuează rolul sistemelor de recompensare și sancționare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea reală de schimbare a unei asemenea organizații. Un corolar al tuturor încercărilor de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al cunoașterii, al culturii și climatului socio-uman. Odată cu evoluția teoriilor organizaționale, practicile manageriale au deplasat treptat accentul de pe palierul productivității și al eficienței, specific managementului științific în reprezentarea căruia indivizii erau un simplu instrument pentru atingerea scopurilor organizației, pe latura relațională ce configurează o dinamică a factorului uman. De altfel, majoritatea cercetărilor efectuate la începutul anilor 80 atrăgeau atenția asupra raționalității extreme a organizațiilor, asupra accentuării greșite a acesteia. În mod normal, într-o organizație cele două paliere nu numai că
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrul individual. Deși pot fi diferite, aceste modele și valori intră într-o combinatorică aparte, mulându-se, completându-se reciproc, rezultatul fiind o structură comportamentală proprie fiecărei organizații și care devine independentă de indivizii săi. Ea include elemente cognitive, afective, relaționale și normative ce se activează contextual. Indiferent de perspectiva de analiză a culturii organizaționale, aceasta operează cu anumite elemente, mai mult sau mai puțin conștientizate sau expuse analizelor, ce fac referire la conținutul acesteia. De altfel, aceste elemente permit nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fi un bun indicator în analiza tipologiei culturilor organizaționale, acestea diferențiindu-se și prin mărimea și funcționalitatea spațiilor puse la dispoziția angajaților; 7. abilități personale sau competențe pe care indivizii trebuie să le demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; 8. moduri de gândire, modele mentale și paradigme lingvistice, cadre cognitive care orientează percepțiile, gândurile etc.; 9. semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; 10. metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul școlii, având un profund caracter anticipativ, ceea ce implică conturarea mentală a unor acțiuni de detaliu. Acest aspect face ca toți cei implicați în operaționalizarea sa să devină adevărați agenți ai schimbării, ceea ce presupune motivare, responsabilizare, dar și un climat relațional favorabil lucrului în echipă. Departe de a fi o "modă", pentru organizația școlară proiectul reprezintă ocazia reală de reflecta asupra necesităților sale de schimbare. În plan educațional s-au consacrat diverse tipuri de proiecte, în funcție de scopul pe care și-l
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
R. Stogdill (1974, p. 192) care delimitează două dimensiuni comportamentale: * dimensiunea structurală, caracterizată prin eforturile liderului de a defini și repartiza sarcinile, de a stabili un anumit nivel al comunicării formale. Accentul cade exclusiv pe îndeplinirea sarcinilor, a obiectivelor; * dimensiunea relațională în care preocuparea liderului este orientată spre aspectul informal, al climatului bazat pe încredere, respect, prietenie. Accentul cade pe calitatea relațiilor interpersonale, pe nevoile și confortul angajaților. Putem constata cu ușurință faptul că cercetările lui Stogdill evidențiază, în realitate, cele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe calitatea relațiilor interpersonale, pe nevoile și confortul angajaților. Putem constata cu ușurință faptul că cercetările lui Stogdill evidențiază, în realitate, cele două orientări fundamentale ale domeniului managerial, dimensiunea structurală vizând cu precădere realizarea funcțiilor manageriale de bază, în timp ce dimensiunea relațională orientează activitatea managerului către construirea unei culturi și a unui climat organizațional optim, bazat pe comunicare, încredere și respect. Cercetările ulterioare, efectuate de Blake, Mouton sau Lickert, au îmbogățit versiunea lui Stogdill, evidențiind importanța stilurilor manageriale ce pot fi asociate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
capacitate. (...) Puterea, acesta este felul în care sunt desemnate uneori guvernul și statul în opoziție cu societatea. Însă putere este nu atât un lucru, cât o relație între două grupuri sau doi indivizi, relație care este asimetrică"32. Remarcăm natura relațională, asimetrică, a puterii politice, privită ca un raport de forțe, influențat de iluzii, reprezentări, ideologie, și nu în mod necesar ca o relație de autoritate, de prestigiu sau de recunoaștere. Limbajul politic Exprimarea raporturilor de forță de pe scena politică se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului filosofic nu este conferită de utilizarea unei terminologii specializate, ci de întrebuințarea particulară a lexemelor: "vizând universalul, limbajul filosofic este mult mai bogat în substantive decât în verbe, în nominative decât în genitive, în propoziții atributive decât în cele relaționale; verbul A FI e mai des întâlnit în sensul lui copulativ, care vizează esența, decât sub forma indicativului prezent, care vizează existența"92. O deosebire de substanță dintre cele două tipuri de limbaj are în vedere dimensiunea pragmatică: limbajul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a acționa, de a vorbi, de a gândi etc. (România suferă.); e) metafore organice: fac apel la diferite părți ale corpului uman (braț, ochi, frunte etc.), încărcate de valori simbolice particulare (Capul partidului a luat decizia moțiunii de cenzură.). Natura relațională a semnificației metaforice impune analiza sintactico-semantică și referențială: interogația asupra naturii și a mecanismelor de funcționare a metaforei presupune orientarea atenției atât asupra semanticii enunțurilor, cât și asupra sintaxei, a sintagmaticii semnelor metaforice într-un discurs particular. Cea de-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]