2,294 matches
-
de stat, liderii din executiv optează pentru activarea unor politici care satisfac interesele armatei (mai bune condiții de salarizare, modernizarea armamentului și altele) și se evită ingerința în activitatea internă a instituției (promovări, pensionări etc.). Succesul deplin al consolidării se reliefează atunci când elita civilă derulează o strategie menită să convingă militarii, în primul rând, să accepte noul aranjament politic și, apoi, să rămână în cazărmi. În toate consolidările, în ciuda sectoarelor publice mari, foarte importante în acest proces, grupurile private de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și a Altuia în subiectivitate, ci trimite la aceasta. Este vorba de o intrigă a Altuia în Același, care nu echivalează cu o deschidere a Altuia în Același. (Altfel decît a fi sau dincolo de esență) Această urmă a prezenței Altuia, reliefată de particula reflexivă se (alta decît impersonalul se heideggerian), postulează o distanțare de sine, o luare în calcul a sinelui ca fiind Altul, reflecție ce amintește în bună măsură de un alt filosof francez, Jean-Paul Sartre, cu deosebirea că la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lumină interacțiunea strategică: canalul de acțiune, pozițiile, actorii, preferințele lor, negocierea. Altfel spus, modelul cuprinde interacțiunea și conflictul dintre diverși lideri. Relația modelului III cu modelul II (procesul organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa motivele dificultăților pe care le întîmpină liderii, atunci cînd încearcă să forțeze organizațiile să funcționeze împotriva rutinelor și scopurilor lor prestabilite. Pe de altă parte, liderii au autonomie în acțiune atîta timp cît ei au un cuvînt de spus în legătură cu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unei enigme. Tăcut și filozof îi făcu ocolul, mirosi îndelung cu râtul lui roz, temător își ținu coada întoarsă în semn de întrebare, și apoi, fie prin voință, fie dintr-o imperioasă necesitate, oprit în fața cepului ce era singurul punct reliefat din atâtea rotunzimi, începu să se scarpine." Pe nesimțite comparația simplă e părăsită pentru o asociație plastică, dând naștere la un univers nou, fantastic, creat după legi absurde din simplul plac al ochiului (maniera de mai târziu Urmuz și Arghezi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înregistrează un procent ridicat pentru clasa semantică realizări), Timpul subliniază eșecul guvernului liberal în relațiile cu Rusia și starea materială precară a soldaților întorși de pe front (gazeta conservatorilor înregistrează un procent de aproape 15% pentru clasa semantică nerealizări). Figura 8 reliefează pozițiile antinomice ale Românului și Timpului, în vreme ce România liberă și Pressa se disting printr-o poziție intermediară, la nivelul procentelor de frecvență semantică, fapt explicabil prin atitudinea mai puțin critică adoptată de redactorii celor două gazete. Un alt aspect, evidențiat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dobândește scrisul jurnalistului, într-o etapă sau alta a carierei publicistice, observăm unitatea de conținut a acestuia, semn al unei concepții bine închegate față de realitățile timpului. În acest sens, lectura textelor publicate în cele patru etape de activitate jurnalistică a reliefat existența unor constante tematice (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și accentuarea spiritului polemic, a verbului virulent, care îi va atrage jurnalistului atâtea critici din partea colegilor de breaslă și, ulterior, din partea exegezei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de amendamente ce țin de filosofia socială și politică, pentru a da o nouă formă discursului modernității. 2.2.2.2. Disputa Habermas Lyotard. Scurtă privire de ansamblu O exemplificare a relației dintre abordarea filosofului german și teoriile postmoderne este reliefată de intens discutata dispută Habermas Lyotard, precum și de alte asemenea tipuri de discuții întreținute cu gânditori precum Foucault sau Rorty. Rămâne însă exponențială pentru lupta dintre susținătorii postmodernității și cei ai modernității, după cum consemnează majoritatea interpreților fenomenului, prima dispută, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trăsăturile sale cele mai evidente"179. În concepția sa, miezul gândirii filosofice postmoderniste s-a alcătuit prin evidențierea problemelor cu care se confrunta proiectul iluminist, de cele mai multe ori reacția fiind aceea a abandonării sale complete, pornind de la modelul "creației distructive", reliefată de către Nietzsche. Filosofia postmodernă se manifestă așadar prin refuzul raționamentului abstract și al oricărui proiect care încorporează emanciparea universală prin utilizarea forței tehnologiei, științei și gândirii, radicalizând perspectivismul și relativismul care s-au format într-o fază târzie a modernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
termenilor opuși, ci păstrează și revigorează alternativa. Din punctul meu de vedere, listele ce conțin formele de opoziție dintre cele două concepte își păstrează interesul sintetic și capacitatea de a oferi informații într-o modalitate "prescurtată", rapidă și sugestivă, dar reliefează și capcanele la care sunt supuse discursurile postmoderne, ce riscă de cele mai multe ori să înfăptuiască exact aceleași tipuri de "greșeli" pe care le deconstruiesc la început. Posibilitatea de a construi o nouă logică a privilegierii din dorința de a demola
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului, ca fragmentare, deschidere, discontinuitate, descentrare, pluralism (care a fost descris de Hassan drept "iritabila condiție a discursului postmodern"208), "toate formele de ambiguități, rupturi și deplasări care afectează cunoașterea și societatea"209, ce conduc la supradeterminare. Această trăsătură este reliefată de mutațiile pe care le-au realizat în domeniile lor de cercetare gânditori precum Heisenberg, Kuhn, Feyerabend, Barthes etc., și care atestă disoluția fundamentărilor stricte și deschiderea către aleatoriu, hazard și fragment. Departe de a semnifica ceva negativ 210, indeterminarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diverse discursuri și stiluri. Nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură, rod al disputelor dintre susținătorii continuării proiectului modern și postmoderni, poate fi un exemplu în acest sens, dar și eludarea în interiorul unui singur domeniu a delimitărilor riguros stabilite reliefează acest proces al formelor hibride. Hybris-ul pare a fi una dintre condițiile postmodernității, care, așa cum susținea Matei Călinescu, poate fi caracterizată de un "eclectism rafinat" sau, în termenii lui Scarpetta, de "impuritate". Toate stilurile par a fi valabile într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ales în legătură cu concepte precum performativitate, performanță, acte de limbaj. Dominique Maingueneau reamintește că valoarea conceptului de discurs a fost apropiată în filosofia clasică de aceea a logos-ului grec, cunoașterea de tip discursiv opunându-se celei de tip intuitiv. Maingueneau reliefează cuplurile de opoziții clasice în care discursul se regăsește, atât pentru a arăta complexitatea conceptului, cât și pentru a-i putea contura o descriere cât mai amplă. Astfel, discursul se opune frazei, fiind o unitate lingvistică superioară, care este construită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin tentativa de cartografiere a situației limbajului și a rolului lingvisticii; el este reabilitat complet atunci când, în Critică și adevăr, se susține că totul este scriitură, mai ales când sensul unei opere este plural, iar autorul nu face decât să reliefeze posibilele ipostaze ale receptării și înțelegerii. A scrie nu înseamnă neapărat a comunica, dacă ne gândim că autorul, pentru Barthes, este instanța căreia i se refuză "ultima replică". În aceeași măsură, însă, autorul este un infidel, pentru că nu oferă înțelesuri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
obiect, ci din relaționarea diferențială cu alte semne; obiectul-semn sau marfa-semn sunt înscrise în relații sociale și în ierarhii valorice ale societății, în interiorul cărora, ca semne, se referă la o totalitate care le fixează locul și valoarea proprie. Consumul se reliefează astfel drept structură de schimb și de diferențiere, prins între o logică a producției și una a semnificațiilor. Această analiză nu neagă valoarea vechilor noțiuni utilizate în descrierea consumului, dar preferă să substituie lumea nevoilor și plăcerilor unui sistem cultural
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Chiar dacă aici se poate îndeobște lectura o mare fragilitate și vulnerabilitate a teoriei baudrillardiene, pentru cercetarea de față tot acesta este și locul valoros al scrierilor sale, în care critica și scriitura se juxtapun într-o exemplificare cu adevărat performativă, reliefând o concomitență impresionantă a planurilor. Tocmai acesta a fost și motivul profund al exemplificării fenomenului postmodern prin intermediul textelor sale, conexiunile dintre postmodernism și postmodernitate, modalitățile de a scrie postmodern, dar și de a analiza critic fenomenul construind o imagine unică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
simulacrelor este acela de a produce un sistem universal de putere și control. Al doilea tip de simulacru apare o dată cu revoluția industrială și este portretizat în seriile industriale; diferența dintre primul tip de simulacru și cel de-al doilea este reliefată de către autor prin comparația dintre sistemul automat (l'automate) și robot (le robot) dacă primul i se pare că rămâne analogul omului și încă un interlocutor al acestuia, al doilea se inserează într-o relație de echivalență cu omul, ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deși accentuează majoritatea clișeelor care circulă în legătură cu acest subiect, intervenția lui Baudrillard nu are nimic de-a face cu descrierea obiectivă sau cu evaluările comparatiste. În locul acestor explorări științifice care s-ar solda cu un set de concluzii ferme, Baudrillard reliefează mai curând ideea că ceea ce denumim "America", și în aceeași măsură "Europa" reprezintă o ordine a semnificațiilor constituite în special în urma unor discursuri și relații discursive. Într-o astfel de abordare, se amestecă un imaginar propriu sau colectiv, locuri comune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tot ce se află sub umbrela acestei noțiuni este încă în mișcare, profund problematic și nefixat. De la o problemă aparent simplă aceea a periodizării și până la încercarea de a defini fenomenul și de a-i trasa principalele caracteristici, postmodernismul se reliefează în anihilarea datelor fixe, a trăsăturilor ferme, a coerenței interne și într-un portret contradictoriu, ce dezarmează orice rutină de cercetare. În acest sens, putem spune că postmodernismul se bucură de un succès de scandale, care s-a făcut remarcat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și postmodernism, mai ales că unii teoreticieni sunt asumați în mod egal de către ambele curente (precum Barthes sau Derrida). Subscriind opiniei conform căreia, în pofida numeroaselor asemănări și preluări conceptuale, cele două curente au totuși o identitate proprie, s-au putut reliefa contururile unei "cotituri postmoderne", cu caracteristicile sale distincte. Pentru că postmodernismul s-a proclamat drept un curent cu tentă internațională, un moment al analizei a fost dedicat încercării de a răspunde întrebării dacă există un postmodernism românesc, reperele periodizatoare evidențiind și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fost dedicat încercării de a răspunde întrebării dacă există un postmodernism românesc, reperele periodizatoare evidențiind și modul de tratare a postmodernismului de către reprezentanți ai culturii române, precum și temele cele mai discutate în acest spațiu cultural. Particularitățile culturii române sunt reliefate și prin intermediul acestei "adaptări", care ridică paradoxul unui postmodernism fără postmodernitate și posibilitățile de rezistență, în acest context, a curentului ca atare. Continuând în adâncime încercarea de a oferi o imagine cât mai cuprinzătoare și acurată asupra postmodernismului, modul de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este unul la fel de destabilizant pentru cadrele comune; corespondența teoriei cu realitatea este negată, teoria ținând de apanajul sfidării și al soluțiilor de factură patafizică. Teoria lui Baudrillard este astfel importantă în sens strategic, în care abordarea proprie și ideile sale reliefează limitările anumitor moduri de gândire asupra societății, limbajului, culturii etc. În universul extrem de divers al operei baudrillardiene am operat, în primul rând, o schemă interpretativă care a avut drept fir roșu trecerea de la modernism la postmodernism și schimbarea, în acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mult de modificarea presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de fapt foarte buni factori de motivație. În contextul dat, am putea să exemplificăm campaniile de salubrizare și monitorizare a râurilor mici organizate de către mai multe organizații neguvernamentale și reprezentanți ai instituțiilor de învățămînt. Prin acest studiu am încercat să reliefez faptul că, un program educațional de mediu poate face multe pentru a da putere elevilor să-și îmbunătățească calitatea vieții lor și a celorlalți, iar această putere poate duce la amplificarea sentimentelor de mândrie și respect de sine. Când elevii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]