5,534 matches
-
poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
n-a făcut decât să-i sporească amărăciunea. Potrivit editorului, o mare parte din tiraj a fost absorbită de biblioteci. Am conturat, până aici, imaginea unei cărți îndepăratate de modelul chandlerian, instituit de scrierile anterioare. În realitate, continuitățile și chiar repetițiile sunt excesive. William Marling, autorul unei consistente monografii dedicate lui Chandler, nu ezită să treacă în revistă lunga listă a suprapunerilor parțiale sau totale (Marling, 1986, pp. 104-109): de la personaje care sunt copia la indigo a unor modele preexistente (Elizabeth
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Începi să înțelegi? S-a uitat din nou la fotografie, apoi a pus-o deoparte. - Doamna Murdock a fost întotdeauna drăguță cu mine. - Te-a făcut țap ispășitor, am zis eu cu o voce ușor încordată, de regizor la o repetiție nereușită. Este o femeie șireată, dură și perseverentă. Își cunoaște complexele. E în stare să cheltuie un dolar ca să păstreze unul, ceea ce puțini oameni de felul ei ar face. Am să i-o arăt. Aș vrea să i-o transmit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
drept indivizi cu o stimă de sine și o identitate personală scăzute, transformate în „dependență și lipsă de încredere în alții”, mai ales în persoanele apropriate, rude, prieteni. De obicei, lipsa de empatie și înțelegere a propriului copil reprezintă o „repetiție identică a experiențelor adolescentine” (Guille, 2004, p. 137). Alți cercetători, precum West și Prinz (1987), au realizat o trecere în revistă a studiilor „desfășurate între anii 1975 și 1985, ce au avut ca subiect copiii cu părinți alcoolici”. Rezultatele au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nu este permis boului”); Quod linguas calles, tot homines vales (lat., „Câte limbi știi, atâția oameni valorezi”); Quot homines, tot sententiae (lat., „Câți oameni, atâtea păreri”); rara avis (lat., „pasăre rară” - ceva ce apare rareori); Repetitio est mater studiorum (lat., „Repetiția este mama Învățăturii”); Res, non verba (lat., „Fapte, nu vorbe”); Restituțio in integrum (lat., „restituire integrală”); Ridendo castigat mores (lat., „Prin râs se Îndreaptă moravurile”); Si vis pacem, para bellum (lat., „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”); Sic transit
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
citatul supus analizei depășește o jumătate de pagină, se recomandă ca textul să fie reprodus in extenso În apendice, În anexe, urmând să cităm numai fraza care ne interesează pentru analiză. În lucrarea mea Stilistică și mass-media, după capitolul privind repetiția, am reprodus in extenso un inventar de repetiții realizat de un cadru didactic din Târgu-Mureș, după ce i-am cerut, evident, aprobarea, astfel Încât cititorii să poată observa amploarea acestui fenomen. Regula 2. Când cităm din literatura critică, trebuie să alegem citate
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se recomandă ca textul să fie reprodus in extenso În apendice, În anexe, urmând să cităm numai fraza care ne interesează pentru analiză. În lucrarea mea Stilistică și mass-media, după capitolul privind repetiția, am reprodus in extenso un inventar de repetiții realizat de un cadru didactic din Târgu-Mureș, după ce i-am cerut, evident, aprobarea, astfel Încât cititorii să poată observa amploarea acestui fenomen. Regula 2. Când cităm din literatura critică, trebuie să alegem citate care aduc ceva nou, care confirmă, cu autoritatea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Trebuie reținut faptul că, În textele științifice, punctele de suspensie trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire identice sau diferite: „Pe cer nouri: ici-colo clipesc stele” (M. Sadoveanu); - Între cuvinte care indică limitele unei distanțe
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare în care acesta propunea o explicație pentru compulsia la repetiție 34. În viziunea lui Bibring, mecanismele de degajare constituie modalități de gestionare a tensiunilor de către eu. Funcția lor este „de a dizolva progresiv tensiunea prin schimbarea condițiilor interne care o produc”. Bibring (1943) descrie mai multe mecanisme de degajare, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tensiunii cât mai apropiată în timp. Lagache mai insistă și asupra faptului că operațiile defensive au caracteristici prin care se apropie de procesul primar. Ele au o structură paralogică și se realizează sub influența principiului plăcerii și a compulsiei la repetiție. În textele în care vorbește despre degajare, Lagache descrie diferitele sale moduri de realizare 35: - familiarizarea subiectului cu situația traumatică; - previziunea, mecanism ce-i permite subiectului să se degajeze de influența motivațiilor sale actuale - care animă și întrețin conflictul-, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nu este surmontată decât dacă subiectul îi substituie acesteia un mod de exprimare pozitiv. Fără îndoială că doar în relație cu înlocuirea trebuie să concepem și alte căi de degajare care implică, potrivit lui Lagache, diverse modalități de înlocuire, și anume: • repetiția acționată, prin rememorarea gândită și verbalizată; • identificarea (care-l face pe subiect să se confunde cu experiența trăită), prin obiectivare (care-i permite să ia distanță față de această experiență trăită); • disocierea, prin integrare; • inhibiția, prin control; • obediența, prin experiență. Lagache
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
De altfel, preotul m-a mustrat”. Exemplul arată că identificarea cu agresorul caută să combată efectul destructurant al traumatismului care, mult după incident, continuă să-și producă efectul distructiv asupra psihicului infantil. Acest comportament reflectă recurgerea subiectului la compulsia de repetiție pentru a încerca să provoace abreacția traumatismului (Freud, 1920/1981). Demersul va fi însă inutil în cazul acestei paciente, de vreme ce el nu va împiedica instalarea la vârsta adultă a unei nevroze obsesionale, aflată în legătură cu o culpabilitate mult prea intensă a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în mod grav, ar putea ține de identificarea cu un „celălalt” periculos. În prezent, frecvența antecedentelor de maltratare infantilă la părinți care-și maltratează ei înșiși copiii este evidențiată prin mecanismul identificării cu agresorul. Putem presupune că la compulsia la repetiție inerentă traumatismului se adaugă și „defectul fundamental” în dobândirea limitelor dintre persoana proprie și celălalt, prezentă la acești adulți în urma chinurilor îndurate în copilărie. Bourguignon (1984) îi descrie pe acești părinți cu „personalități narcisice, incapabili de atașament, foarte vulnerabili la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate de mărturisirea acestei femei psihanalizate: „Am ajuns știind dinainte ceea ce aveam să spun, fapt care distrugea în mare parte regula asociației libere. În metrou am elaborat totul, în definitiv era o repetiție, dar și un refuz destul de flagrant de a vorbi. Sau pur și simplu am scotocit un curs de filosofie și am fixat pionii relațiilor parentale. Era totuși un expozeu îngrijit, cu o introducere frumoasă, trei părți și o concluzie” (Frischer
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
separare a unei reprezentări de afectul aferent ei, apare în 1894, în studiul lui Freud dedicat Psihonevrozelor de apărare, fără ca termenul „izolare” să fie utilizat încă. Al doilea sens este deja sugerat în 1914, atunci când, într-un articol intitulat „Rememorare, repetiție și perlaborare”, Freud semnalează existența unei forme particulare de „uitare” în nevroza obsesională, „suprimarea legăturilor dintre idei, o necunoaștere a concluziilor ce trebuie trase din ele și o izolare a unor amintiri”. O studiere aprofundată a acestui tip de izolare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
delirante ar merita să fie, măcar în parte, folosită de medicii uneori prea grăbiți să prescrie un tratament. Este propriu relației terapeutice să fie receptaculul acestor materiale proiective de care copilul sau pacientul caută să se debaraseze - în virtutea compulsiei la repetiție - aici și acum, iar aceasta cu atât mai mult cu cât el resimte cadrul analitic ca pe un recipient în sfârșit posibil și rezistent. Putem afirma că întreaga practică terapeutică de inspirație psihanalitică vizând copilul sau adultul, nevrozatul sau psihoticul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fi remaniată în cadrul curei. Astfel, transferul, ca și visul, se înscriu în tendința primordială de a transforma prezentul în trecut, interiorul în exterior, subiectul în obiect. „Este întoarcerea triumfală a aceluiași; asemenea transferului, proiecția este guvernată de automatismul de repetiție” (Sami-Ali, 1970). Ea poate servi deci drept revelator (Villerbu, 1993), ca și drept pârghie terapeutică. În definitiv, a proiecta înseamnă și a te proiecta înainte, și a-ți face proiecte. Rtc "R" Raționalizaretc "Raționalizare" Definițietc "Definiție" Justificare logică, dar artificială
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conduita regresivă a colecționarului nostru de mașinuțe se poate îmbina cu deplasarea. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Regresia se poate dovedi patogenă, din cauza „punctelor de fixație” de care se atașează, mai ales în perversiune (Freud, 1905/1987). Compulsia la repetiție (Freud, 1920/1981) își va aduce și ea contribuția la dimensiunea patologică pe care o poate căpăta regresia (Freud, 1914/1985). Această orientare va fi completată de cercetările Annei Freud (1965/1968) pornind de la conceptul de linii de dezvoltare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
transcris cu atenție. Cu ajutorul unui reportofon și al unui program procesarea textelor, mai mulți asistenți transcriau, cuvânt cu cuvânt conversațiile. Secțiunile neinteligibile le erau arătate intervievatoarelor, în vederea lămuririi lor. Asistenților li s-a spus să transcrie tot ceea ce auzeau, inclusiv repetițiile, sunetele neinteligibile, propozițiile incomplete, pauzele și expresiile afective (râsete, oftaturi, suspine etc.). Un aspect important în selectarea și pregătirea asistenților a fost să ne asigurăm că aceștia au înțeles natura personală a interviurilor și că se vor abține să discute
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bază transcrierea discuțiilor înregistrate în trei părți. Partea A: o transcriere exactă și completă a discursului Sarei și al interviatoarei, incluzând toate tipurile de exprimări verbale. Partea B: o transcriere aproape cuvânt cu cuvânt a vorbirii Sarei. Frazele neterminate și repetițiile sunt omise din text. Împreună, părțile A și B reprezintă prima ședință de intervievare. Pentru că Sara (fiind învățătoare) are o exprimare foarte clară, diferența de stil dintre partea A și partea B nu este foarte vizibilă , așa cum ar putea fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
etapa 4: 26-32 de ani Munca în Israel; • etapa 5: 33-36 de ani Munca în Africa; • etapa 6: 36(42 de ani) până astăzi Munca în Israel. Următoarea poveste a vieții este ușor redactată și prescurtată pentru a elimina cele mai multe repetiții și fraze neterminate din transcrierea inițială. Unele dintre descrierile mai lungi ale lui David privind experiențele sale, mai ales cele din etapele 3 și 4, au fost omise din lipsă de spațiu. D: Îmi amintesc că am avut o copilărie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții cercetați. Se poate remarca faptul că această etapă a analizei nu apare în descrierea pe care am făcut-o analizei de conținut din subcapitolul anterior. Când materialul este foarte elaborat și bogat în repetiții, este adesea recomandabilă concentrarea asupra „frazelor principale” mai degrabă decât asupra corpusului integral. Materialul procesat până în acest punct ar putea conduce deja înspre câteva concluzii. Pe scurt, 1.846 fraze principale au fost selectate pentru a fi procesate mai departe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ori: căsătorie/căsătorit (2), accident (2), război (4), nu s-a mai putut face nimic (2), operații (2), nu sunt de acord (2). Tema imposibilității vorbitoarei de a se împăca cu gândul accidentului apare, de asemenea, în câteva rânduri. Asemenea repetiții ne ajută să ne facem o idee despre momentele-cheie ale relatării și despre măsura în care acestea sunt încărcate emoțional. Accentul pus pe război - oarecum artificial în contextul subiectului poveștii - este o infuzie de tensiune, durere și pierdere pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pentru miniatural și ingenuu. Variațiuni pe motive simboliste (orașul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spații exotice), versurile, descărnate și voit prozaice, păstrează însă o paradoxală seninătate. Autorul nu construiește de obicei eufonic, ci plastic, dramatizându-și adesea viziunile: mecanica repetiției pare ostentativă până la ironie. În volumul Leagăn de îngeri, poemele refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiționale, artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
în timpul proiectării filmului. La ieșire, s-a iscat o îmbulzeală, cea de la sfârșit, cea mai flecară, care se împrăștie cel mai încet. Am așteptat ca invitații să se scurgă unul câte unul prin deschizătura îngustă a ușii. Deodată, într-o repetiție tulburătoare, am zărit chipul unui bărbat, profilul acela discret-surâzător, al cărui zâmbet, după cum constatam acum, părea că ține seama de prezența mea. La fel ca mine, omul aștepta să se scurgă mulțimea. Am făcut câțiva pași în direcția lui. A
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]