2,211 matches
-
Lenin al rom�nilor ar fi putut contracara antipatia at�ț de larg r? sp�ndit? �n Rom�nia fă?? de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguran?? c? nu a f? cut? o. Rom�nii au tras concluziile �n diverse moduri, dar puternicele resentimente �mpotriva regimului politic �ntre? inut de problemele nerezolvate exacerbate de criz? au dus la intensificarea f? r? precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ie? ițe din comun provocate de st�nga radical? au avut loc �n februarie 1933. Tulbur? rile de st
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? au substituit. Iar furia oligarhiei nu cuno? tea limite. C?linescu fusese un om puternic, cel mai de �ncredere sf? tuitor, executor, prieten ? i administrator al regelui, dovedindu? se de ne�nlocuit. Oligarhia era �n m? sur? s???i manifeste resentimentele. Chiar �n ziua aceea, asasinii ? i complicii lor au fost �mpu? că? i la locul crimei ? i l? să? i s? putrezeasc? acolo zile la r�nd. Dar aceasta nu a fost tot. Un anumit num? r de legionari trebuia s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți ca deținători ignoranți ai tuturor bunurilor lumii, a continuat să se facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest sau organizații caritabile și-au manifestat interesul față de români, aceștia i-au întâmpinat cu suspiciunea învățată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a se impune în acest fel violent, pentru a-și salva și păstra imaginea de sine. Invidia și resentimentele stau la baza acestei conduite. Diminuând manifestările victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce se petrece
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu este însă deloc anodin, acompaniindu-se uneori de o corozivă culpabilitate. încercând să deceleze cauzele subtile pentru care o femeie aptă de a deveni mamă refuză totuși această șansă, literatura de inspirație psihanalitică, mai precis M. Bydlowski (2000) evocă resentimentele adânci față de propria mamă, pe care în acest mod simbolic o contestă, o maculează, deșirându-i însăși onoranta identitate maternă. „Unda de șoc”a unui avort efectuat din considerente medicale poate fi puternică, în special dacă mama și-a dorit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s] fie bine primit sau că altul s] provoace antagonism. Ins], aparent, viața nu poate fi structurat] în așa fel încât s] fie evitate toate conflictele de interese și este deci nevoie de c]i prin care dezacordul, furia și resentimentul pot fi expimate acceptabil]. În multe societ]ți exist] practică instituționalizat] a satiriz]rii, prin care anumite categorii de rude au dreptul (printre altele) de a-si critică reciproc comportamentul. Este o sabie cu dou] ț]ișuri, iar dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1887) și în alte opere, Nietzsche nu a încercat s] demonteze teoriile kantiene și utilitariste. El a ales s] expun] ceea ce consideră a fi forțele psihologice care îi determin] pe oameni s] formuleze aceste viziuni. Lupta pentru dominație, invidia și resentimentele reprezint] r]d]cinile moralei moderne. Nietzsche nu a cruțat nici pretențiile abstracte la raționalitate; și acestea nu fac decât s] mascheze lupta pentru putere. Nu exist] o îndrumare impersonal] pentru acțiune; tot ceea ce le r]mane oamenilor este s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur], reacțiile și sentimentele noastre personale depind de (sau presupun) convingerile noastre privind atitudinile și intuițiile altora și ale noastre. De aceea, atunci când percepem comportamentul cuiva că neintențional sau constrâns, nu experiment]m reacții participante normale, cum ar fi resentimentul sau indignarea moral], ci adopt]m, în schimb, caracteristică atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu datorit] implic]rii sau particip]rii noastre în relații interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Experiment-Interferențe și prospecțiuni în arta românească, anii '60-'90". Ambițioasa desfășurare se face a nu ști că artă importantă se consumă și în marile centre ale provinciei. Cel puțin, noua serie editorială "Poeții orașului București" are franchețe nedisimulată. Dar, vai, resentimentul meu de-acum ce e, la rîndu-i, decît puseu provincial? Ce înseamnă (chiar dacă ești născut aici) să trăiești, o viață, în Franța! Pînă unde poate merge eleganța exprimării! Eugène Ionesco i se adresa lui Ceaușescu (în scris): "prin măsurile D-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
împotriva țărișoarei, de la acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de dolari, spre a usca lacrimile generalizate, tot acest carnaval grotesc de resentimente și apucături mahalagești spune foarte mult despre cît s-a anemiat, în ultima jumătate de secol, fibra comună. Penibila scenă televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să sune răspicat constatarea satisfăcută a agitatorilor în fața nenorocirii americane. Indicațiile de partid fiind unice, și discursul agitatorilor e unic. În date minime. Numai bine de memorat de prostimea-gură-cască. Satisfacția în fața nenorocirii de peste ocean conține, în sîmburele ei, pe lîngă resentimentul tradițional bolșevic față de americani, și compătimirea pravoslavnică a rrromânului pentru fratele lui belgrădean, atît de lovit acum cîțiva ani de aceiași americani. Încît, analizînd politologic mentalul acesta atipic, îți dai seama ce rol au jucat semenii ăștia ai noștri bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
români de azi, deci nu-și mai bătuse capul cu asta, de vreme ce avea, iată, asigurată, înalta oblăduire. Spuneam: de ce, în fond, un atare festival n-ar beneficia de gratitudinea protocolară a șefului statului? Da, dar cînd atare personaj e depozitarul resentimentelor României profunde enesciene atunci "înaltul patronaj" sună fals. Și dintr-un alt motiv. Cel al bagatelizării. În molipsitoare descendență ceaușistă, președintele de-acum (cu acute complexe regale) își bifează, sub același înalt patronaj, și sfeștaniile la coliva lui Mihai Viteazul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva unei reconstituiri. De altfel, țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit și edificator al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire, arogîndu-și, agresiv, rolul de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autorității familiei, combinată cu sărăcia abjectă și prezența unui sentiment de dezrădăcinare este un amestec periculos care duce la comportament antisocial În creștere și la crimă. Într-o mare măsură europenii se simt inundați și copleșiți de valul de imigranți. Resentimentul a crescut Încet, Încet În ultima jumătate de secol, iar acum amenință Însuși procesul de europenizare. Numai 21% dintre europenii chestionați În anul 2000 se considerau a fi „efectiv toleranți” față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată un studiu făcut În Germania, două treimi din populație sunt În favoarea unui control mai strict În domeniul imigrației 7. Resentimentul În creștere față de imigranți a Încurajat formarea partidelor anti-imigrație de extremă dreaptă, multe dintre acestea bucurându-se de suport popular. Liga Nordică În Italia, Partidul Poporului În Elveția, Partidul Liberal În Austria și Frontul Național În Franța au avut succes
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al doilea război mondial a Început să Încetinească. Embargoul petrolier impus de OPEC În 1973 a dus la o recesiune mondială și un grad ridicat al șomajului În Europa. Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din nou după prăbușirea Imperiului Sovietic și dărâmarea Zidului Berlinului. Boom-ul economic din anii ’90 În Europa de Vest a atras un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la teatru, nu se dumirește cum de nu curg luminile din policandre. Și iarăși se înnegurează horinceanul dinaintea statuii lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela Rătăcirea din Stoborăni prevestește romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu un ritm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
singură libertate admisă poate duce la alte libertăți. În piesa la care mă refer, personajul " El" trece prin raiul unei mari iubiri, adică este fericit, puternic, inspirat, generos, solidar chiar cu soția lui, față de care, de altfel, nu are nici un resentiment. "El la puterea N" este instrumentul puterii necruțătoare, a securității a tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
putem să-l observăm În rândul sociologilor maturi, ca și În dezbaterile despre „sociologia românească”. Chiar și Încercarea de a identifica un asemenea câmp, cu scopul de a contura oarecare merite În domeniu, provine În bună măsură din acest sentiment/resentiment, care poate fi considerat o altă explicație pentru situația Încă tranzitorie din sociologie. Această situație, la care se adaugă lipsa eforturilor serioase de dezbatere și cercetare În domeniul sociologiei (În afara sondajelor de opinie, nici o inițiativă de cercetare nu are o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plângere cu privire la un pretins comportament care încalcă vreuna dintre regulile de mai sus sau a dat o declarație referitoare la un astfel de comportament săvârșit împotriva altuia, angajatorul și toți angajații se vor purta în continuare respectuos față de aceștia, fără resentimente sau răzbunări. V. Publicarea și obligația de respectare (1) Prezentul cod va fi făcut public angajaților și semnat de luare la cunoștință. Noii veniți în firmă vor fi informați despre existența sa și vor semna de luare la cunoștință. (2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de orientarea lor lutherană sau calvinistă, cît și de localizarea geografică și limba de comunicare curentă. Imperialiștii turci îi folosesc pe creștini la tot felul de corvezi, dar și în diverse funcții militare, administrative și chiar guvernamentale, fapt ce provoacă resentimente în rîndurile populației turce. Astfel, harta etno-religioasă a Balcanilor devine din ce în ce mai complexă și, de aici, creșterea antagonismelor dintre diversele identități colective. Personalul aparatului de stat al puterii otomane este format din cei mai calificați, dar totodată și cei mai vulnerabili
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
oamenilor simpli decît asupra marilor seniori. Supunerea cestora din urmă, deseori, era contrabalansată de sentimentul solidarității de castă și de ambițiile politice. În plus, lipsa unor dovezi care să susțină aceste prezumții lasă loc dezvoltării unei alte teorii: aceea a "resentimentului" unui popor față de un altul, generat de un traumatism istoric evident 88. Cu siguranță că astfel au simțit spaniolii confrun-tîndu-se cu invadatorii musulmani. Rușii, la fel, au dobîndit reflexul unității, solidarizîndu-se în fața cuceritorilor mongoli și tot așa francezii cel puțin
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cînd au pentru ce se urî. Ura a inspirat pentru prima dată ideea de spațiu etno-cultural populațiilor supuse unor autorități politice care, la rîndul lor, nu aveau încă o concepție clară despre împărțirile teritoriale. În Europa de Vest, expresiile inițiale ale acestui resentiment ce a generat germenele naționalismului s-au manifestat în patru împrejurări majore. Prima dintre acestea constă în ciocnirea dintre două popoare inconciliabile, cel musulman și cel creștin, și se produce în spațiul Peninsulei Iberice. Trebuie să avem în vedere însă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]