12,084 matches
-
hata-yoga - complexul fizic, la fel și a normelor etice (cuvântul „hatha” este alcătuit din două cuvinte: „ha” - soare și „tha” - lună; soarele simbolizează puterea de viață, energia, vigoare, iar lunareflectarea lor palidă). Paralel cu alte părți ale yoga, inclusiv gimnastica respiratorie, are scopul de conducere a funcțiilor fizice și psihice ale organismului. Cuvântul gimnastica este amintit În yoga deoarece În timpul efectuării exercițiilor fizice se aplică principii de lucru specifice, caracteristice reglementării stricte, dozarea mișcărilor corpului după amplitudine, direcție, nivelul efortului muscular
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
poziția de stând pe cap și antebrațe, sprijin orizontal pe coate. Complexele individuale pot fi alcătuite dintr-un număr diferit de poziții „asane”. Fiecare exercițiu este Îndreptat spre tonifiere. După tradiția specifică yoga lecțiile se Încep cu complexe de exerciții respiratorii și de relaxare. În partea principală a lecției se execută 10-15 poziții și mișcări corporale. Fiecare exercițiu cu o durată de la 1 până la 5 minute se repetă de câteva ori, În funcție de pregătirea executantului (de la 5-10 până la 10-20 de repetări). În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
În funcție de pregătirea executantului (de la 5-10 până la 10-20 de repetări). În partea finală se execută doar exerciții de relaxare. Complexul de exerciții de „nivel scăzut” durează 30 de minute. O importanță deosebită În hatha yoga i se acordă sistemului de exerciții respiratorii, construit pe respirația profundă, apnee, respirație cu rezistență. Esența acestor exerciții se reduce la scăderea frecvenței respiratorii, creșterea profunzimii, dezvoltarea musculaturii respiratorii. Lecțiile de hatha yoga unesc În ele metode de atingere a artei de concentrare (Încordare) și relaxare a
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
relaxare. Complexul de exerciții de „nivel scăzut” durează 30 de minute. O importanță deosebită În hatha yoga i se acordă sistemului de exerciții respiratorii, construit pe respirația profundă, apnee, respirație cu rezistență. Esența acestor exerciții se reduce la scăderea frecvenței respiratorii, creșterea profunzimii, dezvoltarea musculaturii respiratorii. Lecțiile de hatha yoga unesc În ele metode de atingere a artei de concentrare (Încordare) și relaxare a mușchilor, bazate pe formula: Întindere, relaxare, respirație profundă, Întărirea circulației sanguine și a concentrării. Sistemul chinezesc de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
nivel scăzut” durează 30 de minute. O importanță deosebită În hatha yoga i se acordă sistemului de exerciții respiratorii, construit pe respirația profundă, apnee, respirație cu rezistență. Esența acestor exerciții se reduce la scăderea frecvenței respiratorii, creșterea profunzimii, dezvoltarea musculaturii respiratorii. Lecțiile de hatha yoga unesc În ele metode de atingere a artei de concentrare (Încordare) și relaxare a mușchilor, bazate pe formula: Întindere, relaxare, respirație profundă, Întărirea circulației sanguine și a concentrării. Sistemul chinezesc de tonifiere Wu Shu În traducere
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Sistemele cardio-vascular și respirator sunt esențiale în eforturile de rezistență. Mecanismele de reglare a activității cardio-vasculare în efort vor conduce la un aport suplimentar de oxigen și substanțe nutritive, precum și la eliminarea produșilor de catabolism de la nivel muscular. Creșterea amplitudinii respiratorii, favorizată de o elasticitate pulmonară ridicată și cu contribuția musculaturii toracoabdominală implicate în respirație (Grimby, 1969), precum și creșterea frecvenței respiratorii (până la circa 30 respirații/minut) vor contribui la mărirea debitului respirator, favorizând procesele oxidative intramusculare (Ionescu și Anton, 2004, p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la un aport suplimentar de oxigen și substanțe nutritive, precum și la eliminarea produșilor de catabolism de la nivel muscular. Creșterea amplitudinii respiratorii, favorizată de o elasticitate pulmonară ridicată și cu contribuția musculaturii toracoabdominală implicate în respirație (Grimby, 1969), precum și creșterea frecvenței respiratorii (până la circa 30 respirații/minut) vor contribui la mărirea debitului respirator, favorizând procesele oxidative intramusculare (Ionescu și Anton, 2004, p. 6). * Compoziția biochimică a sângelui Cantitățile crescute de globule roșii (și de hemoglobină) din sânge vor aduce mai mult oxigen
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de acțiune al acestor imunoglobuline
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rece imediat după parturiție, care poate suprima eliminarea anexelor fetale, determinînd retenția acestora, după fătare se vor asigura îngrijirile corespunzătoare nounăscutului prin: badijonarea bontului ombilical cu soluție dezinfectantă ( tinctura de iod), bușumarea corpului nou-născutului pentru activarea circulației periferice, eliberarea căilor respiratorii superioare și a cavității bucale de mucozități, poziționarea fătului în fața mamei pentru a fi lins de lichidele fetale.Ingerarea de lichide fetale de către vacă prin lingerea nou născutului are un rol stimulator asupra eliminării anexelor fetale,(Anexa 2. c.). administrarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care apoi este distribuit la țesuturi prin intermediul circulației. Omul și alte animale superioare preiau oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]