11,123 matches
-
după 1990tc " Reconstrucția societății civile după 1990" Marius Jucantc "Marius Jucan" Studiul de față face parte dintr-un proiect mai amplu ce intenționează să investigheze conceptul de tranziție culturală și consecințele acesteia În perioada modernității târzii, mai ales În accepțiunea restrânsă a modernității postiluministe, În contextul României. Câteva explicații prealabile sunt necesare. Înainte ca cititorul să aibă bunăvoința să parcurgă mica noastră desfășurare de argumente care urmărește să ilustreze modalitatea tranziției culturale În România, mai precis În perioada care a urmat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și În treacăt, observ că Între asertarea unei obligații de hărnicie și o descriere neconcludentă a limitelor de acumulare, constrângerea religioasă creează o tensiune vizibilă, care nu poate fi rezolvată prin redistribuirea bogăției comunitare (acceptată În comunități cultice ori sectare restrânse), nu Însă În Întregul unui stat modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care era foarte bun... Ruxandra Cesereanu: Credincioșenie. Sanda Cordoș: Apoi, ca și Ruxandra, mi-am notat și eu: nu cred că e absentă conștiința crizei. Poate că nu e suficient de pregnant exprimată, poate că s-a consumat În grup restrâns, dar cred că această conștiință a crizei există. De altfel, mi-am amintit, pornind de la Întrebarea lui Corin de la Început - dar am din nou un exemplu din mediul inevitabil literar, În care eu mă mișc cât de cât În cunoștință
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tare, cel din Occident, și-a pierdut puterea de a-i mișca pe intelectuali. Mie mi se pare că există un motiv foarte bun pentru care lucrurile au decurs așa. Iar faptul că noi discutăm această temă aici, În grup restrâns, fără mari ecouri publice, nu este nici el chiar atât de inutil. Desigur, o asemenea discuție este inutilă din punctul de vedere al intelectualului misionar, care crede că opiniile sale vor avea reverberații În marea masă și vor schimba lumea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a termenului generație. Vorbim de o generație culturală sau de una biologică? Senzația mea a fost, citind acest text, că accentuează când pe una, când pe alta, generalizând din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
F., încercat de gânduri funeste, isi presimțise sfârșitul în niște versuri simple, înfiorate de spaimă unui „rău” nedeslușit. Cu modestia și discreția care îl caracterizau, s-a ignorat ca scriitor și numai prin grijă lui Heliade opera lui, cu totul restrânsă, a putut fi salvată de uitare, fiind adunată într-un volum postum (1860). Fire delicată, ar putea să pară ciudată preferință lui F. pentru satiră. El este în stihurile lui un ironist nepătimaș și elegant care, șfichiuind subțire, are aerul
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
modul de a vorbi al personajelor, dialogurile spontane, rezumându-se la esențial, contribuie eficient la refacerea unei atmosfere cu totul particulare. Nu-i mai puțin adevărat că o discretă, dar prezentă uniformitate planează peste narațiuni, provenită, poate, din sfera prea restrânsă a datelor de viață, a evenimentelor sau chiar a elementelor de peisaj selectate. De aici, și o monotonie a procedeelor stilistice, o impresie de repetare, de autocitare care, fără îndoială, există, dar nu domină o literatură ce nu pare datată
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
în manuscris, ca și culegerea Poezii. Din vatra vechilor răspântii. Volumul Credințe literare (1913), în care sunt strânse articole publicate în „Ramuri” sau în revistele lui N. Iorga, părea inactual chiar la imprimare și nu a înregistrat decât un ecou restrâns. În ultimii ani ai vieții, F. lucra la o carte de amintiri și evocări, Figuri discrete din viața culturală a Craiovei, din care nu a mai apucat să tipărească, în 1947, decât o primă parte, dedicată lui Traian Demetrescu, August
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
fi util mai ales în perioada de până la 1880, când revistele specializate nu aveau încă publicul necesar. După această dată, și mai ales către sfârșitul secolului, F. pierde teren în fața unor gazete sau reviste cu o arie de preocupări mai restrânsă, dar tocmai prin aceasta cu mult mai multe posibilități de a adânci subiectele tratate („Orientul latin”, „Tribuna”, „Luceafărul”). Alături de Iosif Vulcan, la rubricile de cultură generală ale revistei au colaborat, în decursul timpului, învățați și publiciști din toate provinciile românești
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
de informații se pot desfășura în general numai sub acoperire oficială și, chiar și atunci, cu mare dificultate. De asemenea, există și alte ținte ce ridică probleme specifice. De exemplu, culegerea informațiilor legate de terorism este limitată de natura relativ restrânsă, secretă și extrem de omogenă a majorității grupărilor teroriste. (Observații similare se aplică culegerii informațiilor din surse umane din rândul rețelelor de crimă organizată.) Deoarece calitatea de membru al acestor grupări se obține pe baza prieteniilor, a legăturilor de rudenie sau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din partea serviciilor de informații adverse. Conform acestei definiții, activitatea de contrainformații are aceleași obiective ca și cea de informații în sine, de vreme ce trebuie să preîntâmpine orice fel de acțiuni ale serviciilor de informații adverse 1. Totuși, într-un sens mai restrâns, activitatea de contrainformații se referă de cele mai multe ori strict la prevenirea culegerii de informații de către un serviciu advers, fapt ce i-ar oferi un avantaj. Vom studia mai întâi conceptul de activitate de contrainformații. Pentru a înțelege ce implică prevenirea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Confidențialitatea, așa cum am remarcat deja, ridică o potențială problemă în ceea ce privește exercitarea controlului asupra serviciilor de informații de către organismele de supraveghere din afara comunității de informații. Nevoia legitimă de a limita cunoașterea unor detalii ale operațiunilor desfășurate la un cerc cât mai restrâns poate să ducă la camuflarea unor acțiuni neautorizate, împiedicând astfel autoritățile din afara comunității de informații să ia cunoștință de respectivele operațiuni. Într-o societate democratică, confidențialitatea ridică însă și o altă problemă: posibilitatea de a pune sub semnul întrebării legitimitatea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
propuneri de acțiune secretă atunci când consecințele politice ale unei astfel de acțiuni par să fie mai importante decât rezultatele estimate 27. Astfel, unul dintre scopurile notificării prealabile poate fi descris ca fiind o testare a propunerii în fața unui segment (relativ restrâns) al opiniei politice, reprezentat de persoane independente de președinte, pentru a stabili dacă propunerea corespunde sau nu principiilor și valorilor fundamentale. Lăsând la o parte această funcție de substitut al dezbaterilor publice, transmiterea informațiilor referitoare la acțiuni secrete către membrii Congresului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Iran: Evaluation of US Intelligence Performance prior to November 1978: Staff Report, Congresul al 96-lea, ședința 1, 1979. 55. Un raport al Comisiei Senatului Statelor Unite privind serviciile de informații susține că „problema nivelurilor prețului petrolului a fost analizată în cadrul restrâns cerere-ofertă, care tindea să amplifice atât influențele politice, cât și anumiți factori economici, cum ar fi flexibilitatea cererii și a ofertei”. Raportul pretinde și că „aspectele politice ale relațiilor dintre statele membre ale OPEC și dinamica internă a guvernului saudit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
1933 cu Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate). Grupajul de treizeci și șapte de poeme și, alături de el, romanul Cocktail, ce ar fi apărut tot în 1933, într-un tiraj restrâns, se voiau începutul unei, dificile, călătorii spre sine. O plachetă, 7 țâțe pergamute, trasă în șapte exemplare și, tocmai pentru titlul ei scandalos, expusă în vitrina Editurii Cartea Românească, alte ,,știri”, volumul de versuri Am un pătrar de veac (1935
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
a mitului. Cunoscut de lumea antică, el era răspândit atât în Europa, cât și în Asia, Africa și chiar în America precolumbiană. Formă poetică a îmbrăcat însă în aria sud-est europeană, unde predomină balada. Versiunile extrabalcanice cunosc o dezvoltare epică restrânsă, rezumându-se de obicei la prezentarea superstiției, și sunt axate pe ideea sacrificiului minim: erau sortiți să asigure trăinicia zidurilor fie copii, fie oameni în vârstă care consimțeau să suporte supliciul. La popoarele sud-est europene aproape întotdeauna este jertfită soția
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
de pitoresc și vrajă) sau făcând o evaluare globală a operei lui Gib I. Mihăescu (profund și original investigator al sufletului omenesc devorat de pasiune), M. încearcă neobosit să confirme valorile sigure și se servește de un limbaj destul de convențional, restrâns ca terminologie și mai degrabă declarativ decât revelator. O serie de articole mai generale - Eseu și eseiști, Literatura copilăriei și a tinereții, Împotriva pseudoculturii, Un aspect al spiritului satiric - sau despre mari personalități - Maiorescu, Hasdeu, Iorga, Dragomirescu, Vianu, Perpessicius - exprimă
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
CONSTANTINESCU Criticul literar se dovedește cu deosebire neîntrecut. Nici unul dintre înaintași sau urmași nu are puterea de percuție a observării critice și a formulării ei. El este unic la noi prin capacitatea de a cuprinde în fraza cea mai economic restrânsă personalități oricât de arborescente. Prin limpezime, proprietate și concizie latină, chiar când scrisul lui, de obicei dens și lapidar, i se eliberează în lărgimi și boltituri sintactice, ca în ultima perioadă de activitate, marele critic a dat stilului studiilor literare
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
în funcție de dorința noastră de a pune în evidență un aspect sau altul. Abordarea lui Augustin poate să țină cont mai cu seamă de profunzimea speculației sale teologice; așa cum incitantă devine ideea de a-l considera om al Bisericii în sens restrâns, adică episcop și părinte spiritual; dar și mare filosof al Antichității târzii și autoritate fundamentală pentru speculația medievală ulterioară. Sunt toate trasee de cercetare pe deplin justificate având în vedere semnificația majoră pe care Augustin a avut-o în fiecare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai amplă a celor șapte arte liberale cu titlul Discipline diverse (Disciplinarum libri); acest grup de tratate urmau să trimită și prin titlul lor la analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu, efectuarea unei selecții, chiar dacă restrânse, va fi respectat de noi întotdeauna când vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întâi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro din Paris, alcătuită la sfârșitul secolului al XVII-lea și retipărită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
operă pe care trebuie s-o mai amintim alături de cele consacrate polemicii împotriva lui Iulian: a fost scrisă în 427 și, în cuprinsul său, Augustin reexaminează, la sfârșitul vieții sale, operele sale cele mai importante (numai cărțile înțelese în sens restrâns, nu scrisorile sau predicile) și, dat fiind că nu mai poate avea din nou în mână ceea ce a scris deja, vrea ca printr-o nouă lucrare să corecteze fraze, afirmații, judecăți greșite care fuseseră formulate de el sau de alții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
XVI-lea de Bernardino Corio, autor al unei Istorii a Milanului. Ca și alți literați din epoca creștină, Draconțiu a scris poeme cu conținut creștin, dar și altfel de poeme, cu conținut și caracteristici păgâne, destinate evident unui public mai restrâns și animat de un interes exclusiv retoric. Dar caracteristicile unui stil literar predominant păgân sunt reperabile și în producția sa creștină, astfel încât distincția între cele două categorii pare în esență nejustificată. Este însă utilă pentru o analiză globală, deși scurtă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
listă de auctoritates: sunt scriitorii, occidentali și orientali, amintiți la conciliul din Efes, reprezentanți ai Bisericii în cele două părți ale imperiului. Este „catolic”, cum spune și cuvântul, tot ce este practicat pretutindeni, iar ce este practicat numai în cercuri restrânse este eretic. Astfel, chiar gânditori mari precum Tertulian și Origen rămân în afara Bisericii. Vincențiu susține idei semipelagiene și îl condamnă pe Augustin; înainte de a scrie această operă, el compusese Obiectiones în care îl acuza pe Augustin de erezie, lucru care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sunt combătute diversele erezii și chiar doctrina augustiniană a harului, deși Augustin nu este pomenit niciodată. De aceea Arnobiu aparține largului cerc al așa-zișilor semipelagieni: diversitatea de origine și de formație culturală a exponenților acestui curent dovedește cât de restrânsă este titulatura folosită de obicei pentru ei. Printre scrierile exegetice ale lui Arnobiu se numără și o operă de mici dimensiuni care în trecut purtase titlul de Comentarii pe marginea unor pasaje din Evanghelii (Adnotationes ad quedam Evangeliorum loca), dar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
târzie. Chiar dacă a fost denumit „doctor al Bisericii”, Leon e mai mult un conducător și un predicator și mai puțin un teolog și un învățat. În acest sens, cultura lui este tipică pentru Occidentul secolului al cincilea, adică mult mai restrânsă decât cultura lui Ambrozie sau Augustin. Cu atât mai puțin vom găsi în scrierile sale vreo urmă a culturii clasice. Nu numai atât; chiar și scriitorii creștini pe care Leon i-a citit și i-a folosit (de exemplu în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]