3,827 matches
-
Și eu mai cred că versurile poetei Ana Blandiana din poezia “Eu cred”: “Eu cred că suntem un popor vegetal, De unde astfel liniștea In care așteptăm desfrunzirea? Eu cred că suntem un popor vegetal, Cine-a văzut vreodată Un copac revoltându-se?” pot rămâne doar o figură de stil. Luptătorii din munți Luptătorilor din munți conduși de Toma Arnăuțoiu le este dedicat documentarul “Tradarea, moartea, uitarea” realizat de Monica Tanase, traducerea în engleză de Christian Mititelu. Pe scurt este povestea unui
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sentiment de rușine amestecat cu repulsie generală. Indecența nu reprezintă un comportament sexual primitiv. Ea este o violare a normelor morale, reprimată de societate prin măsuri judiciare. În egală măsură, ea este și o „provocare”, având prin aceasta semnificația unei „revolte eliberatoare” în cazul în care presiunea normelor morale și religioase este exagerată, creînd situații conflictuale. Din acest motiv, indecența, precum și decența în exces sunt generatoare de tensiuni și conflicte sociale. Conduitele psihosexuale „libere”, cu o anumită notă de „firesc permis
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
versurile care parcă încă nu au fost scrise și totul se desfășoară la marea improvizație, de aici și sentimentul de tumult, de explozie de stil neîngrijit, când transcrie mituri, Păunescu le răstoarnă, le dă o nouă simbolistică în ipostază de revoltat sau de supus umil; când neagă miturile, le distruge sau imaginează un univers haotic. Un sentiment legat de o tematică tradițională apare și în "Istoria unei secunde", unde poetul resuscită cultul strămoșilor, al brazdei, al țării, al limbii, lucrările sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frământări nu numai sociale. Diana R. s-a oferit să ne conducă mai departe într-o comunitate englezească superficială, în care am asistat cu toții la slujba de duminică și la ultimele clipe ale preotului ce purta Vălul negru. Ne-am revoltat împotriva convențiilor sociale și, în semicerc, s-au construit răspunsuri, dar și multe întrebări despre viață și moarte. Deveneam cu toții tot mai interogativi, întrebările se nășteau și se întorceau asupra noastră... Mircea H., punându-și hainele preoțești, a creat o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
atare! Citate din Înghițitorul de săbii, cu Iordache și... Răzvan Vasilescu, interpretul regizorului din Ana. "Autocitate", de fapt! Ca și celelalte reveniri din aceeași distribuție de altădată: Mircea Albulescu și Dorina Lazăr. Refuzul de a face filmul după Legendă... îl revoltă pe regizorul-personaj. Prilej de satiră a regimului: visătorul bravează, atacă și plătește prețul arestului, al anchetei, al pierderii lucidității. Retras în anii postcomuniști departe de zarva orașelor, pe mal de fluviu, devenit un soi de "nebun al satului", va imagina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
exercițiu (steril) de virtuozitate, în fața cărora cei slabi cedează: Regizorul afirmă Alexa Visarion trebuie să fie în primul rând un gânditor, un om ce "vinde" ființa lui prin spectacolul de teatru, un eliberator de conștiință și, în același timp, un revoltat împotriva a tot ce măsluiește și umilește ființa umană. Regizorul incită în arta sa la trezie, la responsabilitate, la participare.11 În cărțile lui Alexa Visarion apare adeseori verbul "a arde", autorul subliniindu-și credința (aproape obsesivă) în dăruirea necondiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și populiști pentru că acestea sunt profitabile; ei pot fi și servili la nevoie față de mai marii zilei pentru că oricum aceștia pot fi atunci sau după aceea "coborâți" prin ridiculizare; ei sunt cei care nu critică puterea, și nici nu se revoltă precum cinicii antici, pentru abuzurile ei; ei sunt, în genere, indivizi mediu sau superior educați care au conștientizat relativismul și inconsistența valorică din societate, dar care, găsesc că "nu merită" să fie părtași la forme active de viață socială și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
absolută de acum 100 de ani de rromânii verzi. Caragiale este la fel de percutant și astăzi ca și atunci. Meditațiile mele spectaculare pe tema Caragiale, încearcă să violenteze zona conștiinței. În prea multe cazuri omul contemporan s-a năclăit. Eu mă revolt împotriva a tot ce este oportunism și lașitate, indiferență și mistificare. V-ați întors de la Arezzo după ce ați participat la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio și ați cucerit cu spectacolul Năpasta de Caragiale Marele Premiu al Festivalului "Leul din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Găitan, Liviu Rozorea, Mircea Diaconu, Constantin Măru, să realizăm o expresivitate modernă, semnificantă atât la nivelul jocului, cât și la nivelul mizanscenei. Un spectacol frust ce crea în public o puternică senzație de culpabilitate, mizând pe reacția conștiinței ce se revoltă împotriva înmatriculării personalității. Momentele împlinite ale acestei reprezentații probabil că nu le-aș mai putea repeta acum. Nu mai am inocența atât de necesară acestui text. Eu fac spectacolele dinlăuntrul meu. Eroii lor seamănă cu mine, dar ei nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creație, pentru primatul sensibilității și al pasiunii asupra rațiunii. Izvoarele artei vor fi de acum universul ilimitat al imaginației, mituri cosmogonice, istorie națională, natură primordială, folclorul, fantasticul. Modelul uman al romanticilor este „utopia unui om excepțional“ (G. Călinescu), care se revoltă și schimbă fața lumii (eul suprapersonalizat). Modelul lumii configurează un univers în continuă devenire, cu cicluri cosmice marcate de cosmogonie și apocatastază (modele filozofice idealiste: Kant, Hegel). Trăsăturile romantismului - Conceptul creativ al noii ideologii literare este phantasía (fantezia creatoare). - Categoriile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la conflictul/conflictele din opera dramatică studiată Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, piesa Iona de Marin Sorescu este o tragedie în patru tablouri „despre un om singur, nemaipomenit de singur“. Personajsimbol, Iona, este un erou tragic ce se revoltă superior împotriva limitelor condiției umane. Trăind experiențe de cunoaștere, asumânduși ipostaze, „identități“ umane și comportamente diferite, Iona reprezintă „omul în condiția lui umană, în fața vieții și în fața morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
adevărat), acea palmă de loc pe care să și întipărească talpa arsă de noapte, urmă a trecerii sale prin lume, a vieții trăite ca „devenire întru ființă“. Personajsimbol, Iona e o voce a umanității, e un erou dramatic care se revoltă superior împotriva limitărilor ontologice. Privit din acest unghi, Iona este purtătorul viziunii despre lume, al concepțiilor și al reprezen tărilor autorului. ÎNCHEIERE Eroul lui Marin Sorescu se încadrează perfect în paradigma personajelor din teatrul contemporan, în care eroii nu mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care trebuie să le apere un tânăr responsabil. Secvența finală pune ființa juvenilă în relație cu divinitatea, conturând ipostaza marcată de mândrie și intransigență a celui care îndrăznește să se revolte, să spună „Nu“ oricărui compromis. Ideile formulate de personajul camilpetrescian, principiile și valorile pentru care pledează, precum și limbajul său sobru, elevat certifică apartenența la tipologia intelectualului autentic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța cunoașterii unor noțiuni de limbă și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
omul, devenit element de prelucrat, suportă aceste tehnici și tehnologii ale sinelui/sufletului, nu atât pentru recuperarea sa morală, cât pentru modelarea sa mentală în acord cu anumite interese social-politice, dogme de guvernare, scopuri politice. Ce ne poate intriga și revolta atât de tare, atunci când un borfaș versat ajunge ministru de interne? Ne mai miră acest lucru? Pentru Foucault acest spațiu al închiderii este lupta însăși unde indivizii de prelucrat și tehnologii lor își dispută supremația. Tehnologia sufletelor vizează următoarea întrebare-problemă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este "doar teatru" (Foucault), o mască, dominată de instinctul criminal și de spiritul negativist al celui care atacă. Discursul istoriografic poate fi, la modul polemic, un război al cuvintelor, un soi de eristică, dar ceea ce deranjează, ceea ce intrigă și ceea ce revoltă în toată această istorie scrisă nu sunt atât cuvintele, cât o evidență a faptelor și acțiunilor, dincolo de vorbe și de interpretări, dincolo de semne și de semnificații, dincolo de manipulările și instrumentalizările ce se pot institui pe baza conținuturilor de cunoaștere istorică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a acestei competențe. Situația inițială este tratată ca vision avec; prin restrîngere a câmpului, a viziunii, cititorul pătrunde împreună cu Mini în atmosfera tensionată a familiei Hallipa: <<Nefiind la curent cu suferințele gazdei, părăsită de toți, fără putința de a se revolta împotriva unei vizite la țară și încă de felul acesta, Mini se despăgubea, avînd păreri despre fapte, lucruri și oameni.>> Pînă să o întrebe pe doctorița Lina <<Ce se petrece? >>, cînd capătă un răspuns "idiot", Mini este, metonimic, "privirea descriptivă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
încă de spiritul rabelaisian, a celor care nu știu să rîdă: les agélastes. În plin spectacol, ironistul stîrnește reacțiuni. Neseriozitatea lui Ioanide, strivitoare pentru agélaste, oripilează pe Gonzalv Ionescu, gafeurul cu delegație, bufonul inconștient, dublul negativ al ironistului ("se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui"). Privit cu disproporția comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat de Eros, strivește, mușcă. Centaurul în cavalcadă". Dezerțiunea comică a lui Hagienuș și a lui Suflețel de la locul scenei surprinse între
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
existențială, haosul apocaliptic: "toți au plecat", "toți au murit de tot". Însetat de absolut, poetul caută divinitatea în natură "printre stele", "printre pești", febril, dorind o dovadă materială: "Vreau să te pipăi și să urlu: Este! " În ultimii Psalmi se revoltă împotriva dumnezeirii, blestemă zăvoarele care ascund misterul, amenință cu sfărâmarea mitului și, în preajma morții, dă dispoziții bătrânești: "Aibi grije mai cu seamă, strămoșule, de fată/ Mi-e frică ce se face, pe lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are atitudini prometeice, revoltându-se împotriva condiției umane predestinate. El trăiește drama interioară "între dorința aprigă de a crede și necredința pustiitoare" (Șerban Cioculescu). Pentru poet, Dumnezeu înseamnă creație sublimă, ideal, adevăr absolut. Aparentul dialog cu Dumnezeu este un monolog care exprimă dorința existenței
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca o chezășie/ Că am leacul mare-al morții tuturor". Având o viziune antitetică "pentru credință sau pentru tăgadă", poetul vrea să se convingă asupra realității lui Dumnezeu, cere o dovadă concretă, palpabilă, ajunge la o confruntare cu divinitatea, se revoltă, răscolește universul inversându-i sensurile, dar rămâne veșnic terestru și revoltat. Există o neliniște argheziană, o revoltă interioară permanentă a artistului care trece printr-o criză de conștiință, după ce căutase absolutul în prezența idilică și fabuloasă a lui Dumnezeu. Noul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rațiunii, s-a mutat în spațiul visului, care reprezintă o rămășiță a puterilor noastre primordiale: Pentru credință sau pentru tăgadă,/ Te caut dârz și fără de folos,/ Ești visul meu, din toate, cel frumos". Doar în vis, poetul și-ar permite revolta, gestul prometeic, încercarea de străpungere a misterului divin. Acesta nu trăiește în real, ci în imaginar, sacrul dobândind semnificație estetică. Dumnezeu nu poate fi găsit într-un "cer" metafizic, ci într-unul al imaginației poetice. Cu gândirea populată cu mituri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
într-un "cer" metafizic, ci într-unul al imaginației poetice. Cu gândirea populată cu mituri, psalmistul se pregătește pentru marea confruntare: "Singuri, acum, în marea ta poveste/ Rămân cu tine să mă mai măsor". Psalm ( Aș putea vecia cu tovărășie) Revoltat împotriva lui Dumnezeu care-a părăsit omul, poetul creează în felul lui, lumea, sfidează divinitatea, asociindu-și în încercarea sa temerară, vecia. Poetul se identifică, în planul artei, cu divinitatea, ar dori să moară numai dacă va pieri și Dumnezeu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sufletește și refuză ideea jertfei, după cum precizează Bogumil: "Dar tu nu vrei să faci jertfa și pe mine nu vrei să mă lași să mă rog". Atunci când își dă seama că se află sub acțiunea unor forțe iraționale, protagonistul se revoltă: creația este dură, arta se află sub semnul blestemului. Găman reprezintă zona obscură a conștiinței lui Manole; crede că obiectivul estetic se va înălța numai prin jertfa cerută de stihii, iar dansul Mirei pe spatele acestuia amplifică drama lui Manole
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împiedica sosirea soției, așa cum făcuse personajul din baladă (Actul III). Impresionând prin puritatea iubirii sale, Mira vine la Manole să împiedice actul inuman: sacrificiul. Dar scena zidirii are loc și construcția primește har (Actul IV). În final, omul Manole se revoltă împotriva artistului Manole, care înțelege gravitatea faptei sale, vrea să distrugă biserica, dar aceasta aparține tuturor. Mulțimea împiedică distrugerea acesteia. Prin moarte, Manole se unește cu Mira și cu biserica (Actul V). Manole este un arhetip al artistului, un personaj
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și amenințător, iar când descoperă, în sfârșit, biletele de la loterie, are o stare de extaz, fericire, se consideră cel mai fericit om de pe pământ. Dar norocul nu-i surâde. Lefter Popescu se revoltă împotriva destinului, se autodisprețuiește cuprins de disperare, condamnat să rămână anonim. El își proiectează nefericirea, disperarea și eșecurile, fiind o victimă, un învins. Încredințat că "n-are noroc la joc", începe să cadă în superstiții și joacă la loterie cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]