26,768 matches
-
ajutor de creștere a cash flow-ului firmei și de eliminare a stocurilor. Reducerea acordată produselor aflate la șold este o pierdere pentru firma. Ea urmărește maximizarea profitului prin dezvoltarea posibilităŃii după soldare de a se aprovizionă cu produse noi, cu ritm accelerat de vânzare cu alt ecuvinte înlocuiește din stocul comerciantului produsele puŃin vandabile cu unele vandabile. Vânzarea de soldare se poate efectua doar în două perioade ale anului: 15 ianuarie — 15 aprilie soldarea de primăvară; 1 august — 30 septembrie — soldarea
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
ajutor de creștere a cash flow-ului firmei și de eliminare a stocurilor. Reducerea acordată produselor aflate la șold este o pierdere pentru firma. Ea urmărește maximizarea profitului prin dezvoltarea posibilităŃii după soldare de a se aprovizionă cu produse noi, cu ritm accelerat de vânzare cu alt ecuvinte înlocuiește din stocul comerciantului produsele puŃin vandabile cu unele vandabile. Vânzarea de soldare se poate efectua doar în două perioade ale anului: 15 ianuarie — 15 aprilie soldarea de primăvară; 1 august — 30 septembrie — soldarea
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
rădăcina firelor de păr, pierzându-se printre ele. Ridică cu greu pleoapele de pe ochii obosiți din cauza tristeții care-i copleșise de nenumărate ori. O durere surdă se zbătea în partea stângă a pieptului care se ridica și cobora într-un ritm alert. Iubirea doare? Își șterse cu furie lacrimile cu dosul palmei și se ridică brusc. „- De ce nu vine Ana mai repede? Nu vreau să mai stau singură aici!” Se urcă înapoi în pat și se ghemui strângând genunchii la piept
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
rezistat tentației de a cânta și ea, deși nu-i erau foarte cunoscute versurile. Palmele se înroșiră repede de la aplauzele prelungi, iar vocea cedase ușor răgușelii. Se simțea ca o adolescentă. Artiștii reușiră să-i capteze atenția cu veselia și ritmul lor alert. Organizatorii au anunțat suma strânsă cu prilejul evenimentului, că sunt mulțumiți și recunoscători tuturor celor care au contribuit la adunarea ei. Concertul s-a sfârșit cu păreri de rău, toți ar fi vrut să nu se termine atât
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
primăvară, ea care mai moțăia încă vreo jumătate de oră în fiecare dimineață înainte de a se ridica din pat. Era efectul spectacolului la care participase în seara dinainte? Probabil că da, căci se simțise tare bine fredonând și dansând pe ritmurile muzicii formației de adolescenți. Ibricul de cafea își primi porția de apă și zahăr, apoi fu supus torturii focului pentru elixirul parfumat care reușea să alunge și ultimele rămășițe ale somnului dulce în care se cufunda noapte de noapte. Era
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ai tăi. - Ce vrei să spui? - Adică am vorbit destul, e timpul să te învăț să simți. Lama rece a cuțitului pe care îl mânuia cu degajare și dexteritate îi atinse buzele uscate. Tresări la impactul cu obiectul metalic dur. Ritmul inimii se accentuă, din nou. Aștepta nemișcată, cu frica cuibărită în gât, care îi consuma tot aerul. De ce era în stare acest om? Nu-i văzuse această latură, doar i-o intuise în momente răzlețe, de-a lungul timpului. - Relaxează
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cu sufletul întreg. "Dar ce am azi?" își zice viitorul tată al geniului ce mi se întâmplă de nu pot să leg două idei? Mă răvășește bestia?" Marina, în schimb, pare să spere în energia de la vegetale; a se vedea ritmul pieptului și pletele sale negre ca smoala în care se odihnește lumina cernită prin draperii. Energia vegetalelor, continuă Carrascal, demult au dat boboci de flori... Vă plac florile? îl întreabă Leonsia. Cum poți studia botanica fără ele? Marina, ferindu-și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
floarea acelui spațiu în penumbra domestică, violetă și liniștită a căminului. Lumina marca cu luminos tiv contururile feței în plumbuita pictură de vitraliu; gura sa întredeschisă părea că se roagă în liniște, în timp ce pieptul înclinat se ridica și cobora în ritm lent. Apolodoro se pierdu în viziune. Și acum iese Clarita să-i deschidă poarta, cu un surâs nefabricat, cu ochi jucăuși. Ce ochi! Ce ochi, atât de convingători, atât de sugestivi, atât de educativi, atât de pedagogici! Vie invitație la
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de faptul că mimezi interesul aplecându-te către interlocutor sau dacă zâmbești ori îl susții cu privirea pe cel ce vorbește, iată acestea sunt armele ce îți pot aduce beneficii. Apoi tonalitatea în care vorbești, adică vesel și cu un ritm constant și în cele din urmă cuvintele ce le folosești (dacă nu ești stăpân pe cuvinte tehnice, evită să le folosești). Încearcă să le oferi interlocutorilor tot interesul, ascultă-le problemele, încearcă să le reții numele. Când utilizezi telefonul, respectă
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
fi distrus? După doisprezece ani va fi o mare Încercare, apoi peste patruzeci de ani din acest moment, și următoarea mare Încercare peste o mie de ani. Totuși, nu vă bucurați dacă veți auzi aceste perioade de timp, pentru că În ritmul În care mergeți timpul alege să se contracte și lucrurile se pot Întâmpla mult mai repede. Este foarte important să Încercați să vă schimbați vibrația, pentru că acum timpul se strânge, se chircește În el. Ziua nu mai are demult douăzeci și patru
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
oglindă iubirii ?i a mor?îi, cei doi factori fundamentali ai existen?ei romantice" . Luna, codrul, lacul, teiul, floarea albastr?, marea etc. nu sunt, În descrierile eminesciene, simple elemente de peisaj, ci locuri poetice „unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers" , simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale unei „entit??i metafizice" pentru care timpul este infinit: „Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve? nica alc?tuire, codrul, marea râul, luna fiind spe?e, idei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al destr???rii; solitudinea poetului configureaz? un peisaj selenar cu accente expresioniste (În poezia ,Melancolie" de exemplu); În alte crea?îi Ins?, peisajul selenar uime?te prin frumuse?ea izvorât? din aeel tainic sentiment al armoniz?rii sufletului omenesc cu ritmurile cosmice. Atributele peisajului eminescian sunt ecouri ale unor st?ri de suflet, poemele fiind structurate pe baza unei coresponden?e metaforice ale elementelor circumscrise celor trei planuri: celest / p?mântesc / uman. O alt? coordonat? a spa?iului poetic eminescian este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „ peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers ". (Eugen Simion) Luna Înseamn? În crea?ia lui Mihai Eminescu În acela?i timp proiec?ie liric? a universului s?u interior. Ipostazele lirice ale astrului nocturn sunt, În poezia eminescian?, multiple: blând?? ?i suav?, e divinitatea protectoare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unei lumi edenice, pe care fiin?a poetului, o poart? În suflet din anii când „pove?ți ?i doine, ghicitori, eresuri", „abia-n?elese, pline deîn?elesuri" Îi Însemnau fruntea-i de copil. Acela?i sentiment de magic? armonizare cu ritmurile cosmice ale vârstei de aur (ale unei naturi sacralizate) face că tot peisajul descris s? par? „vr?jit"unda apei este „fermecat?": „Dându-?i trestia-ntr-o parte St? copilă lin plecat?, Trandafiri arunc? ro?îi Peste unde fermecat?"'. Lumina
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cercul: exist? În crea?ia artistului cercul protector al copacului, „ochiul de p?dure", lumini?ul ce se deschide că o oaz? În mijlocul codrului, lacul care adun? În oglindă lui rotund? lumina lunii, „cuibarul rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
chip poetic?. fantastic, ruinele singuratice sau peisajele de mit". Luna este În primul rând simbol al timpului cosmic, etern timp al permanen?ei, pe care Eminescu Îl identific? În opera să cu timpul stelar sau cu timpul naturii, „inserat În ritmul astrelor" ? ?i pe care Il contrapune „ceasornicului", adic? timpului individual, trec?tor, care este „mo? tenirea omului", timp al „uzurii, al Îmb? trânirii ?i al mor?îi". În aceast? ipostaz? de imens ochi ceresc ce contempl? via?a m?runt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „... peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers ". (Eugen Simion) „Mitul na?terii ?i mor?îi universului", „mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului", „mitul creatorului", „mitul Întoarcerii la elemente", „mitul onoric", „mitul erotic", „mitul istoric" ?i „mitul poetic" se construiesc astfel În jurul semnifică?iilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
codru) Apar?inând lumii „de poveste", a codrului, lacul tr?ie?te acela?i timp infinit al naturii. În poezia eminescian? „natură n-are ieri, nici azi" . Undele sale, cercuri succesive ale timpului, devin În felul acesta sugestie metafizic? a ritmului continuu În care se desf??oar? via?a Întregului univers. Floarea albastr? Motto: „Floarea albastr?! ?ți?i ce e asta? Asta e floarea pe care Inc? ochi de om n-a v?zut-o ?i al ??rei parfum umple totu?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dulce În urechi" -??t-Frumos din tei). ??mântul ?i cerul „comunic?" nu numai prin imaginea de „oglind? a realit??îi" (lacul, izvorul, luna), ci ?i prin simbolul teiului În jurul c?ruia universul I?i organizeaz? semnifică?iile dup? alte legi; ritmurile vegeta?iei („flori de tei deasupra noastr? / Or s? cad? rânduri-rânduri"), parfumurile difuze, muzica apelor („Îngâna-ne vor c-un cânt / Singuratece izvoare"), starea de vis („vom visa un vis ferice") comunic? o altfel de lini?te ?i armonie a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
plenitudini" existen?iale ?i prin care poate transcende spa?iul Îngust ?i rece al contingentului. ??durea este În crea?ia să topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire, ritmurilor pierdute ale naturii, puterilor magice ale p?durii, ale copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis, ea reintr? În arhaitatea naturii (al c?rei simbol devine vârstă de aur). Prin raportarea la mitul istoriei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele ". Este acesta cel mai frumos chip pe care vreun poet 1-a d?ltuit În cuvinte frumuse?îi, armoniei ?i ve?niciei codrului. Vremea trece ?i vine; veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
emfază) O, ce noapte furtunoasă. EFIMIȚA (indiferentă): Ce oribilă tragedie. LEONIDA: Destinul mă persecută implacabil. Totul rămîne într-un silențiu lugubru. O pauză mai lungă. Deodată se aud bătăi de orologiu. Ele vor continua pe replicile următoare, dar nu în ritm normal ci "pe sărite" ca și cum ar fi un ceas defect. LEONIDA: Ce să fie asta frate? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA:Ți-a plăcut venerabilul? EFIMIȚA: Ei, nu asta frate! LEONIDA: Dar ce? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sus, rîde. Apoi coboară și se așază în patul de jos lîngă Efimița care a coborît. Desfac legătura de gît și o țin fiecare cu o mînă cîntînd, ca și cum ar fi scrisă pe ea vreo partitură. Se leagănă veseli în ritmul muzicii. Deodată se aude din culise, pe bandă, melodia "Portretului" cîntată bine, de o voce profesionistă. Cei doi izbucnesc în rîs. 19. Cîntecul pe bandă se oprește și intră grupul de agitație în uniforme de tot felul: roșiori, vardiști, marineli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
alintată, lui Leonida): Rezon? LEONIDA (marțial): Rezon! Sumedenie! Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional! RICĂ (scurt): Curat constituțional! EFIMIȚA (rugătoare și dramatică precum Ranievskaia, lui Leonida și Rică): Muuuzica... Muuuuuzica...! Muzica începe să cînte nu prea tare, în ritm lent, melodios, "largo" un vals lent sau un menuet, poate chiar al lui "Pederaski". Toți cei din scenă dansează, lent cu un aer fericit. final Acest text a fost scris la 150 de ani de la nașterea lui I.L.Caragiale pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]