3,212 matches
-
vocile vântului din vârful acela liniștit și apropiat de divinitate; mi-a fost adusă bucuria noilor descoperiri, ceața fiecărei dimineți prevestitoare de vreme bună, liniștea serilor cu stele căzătoare și dorințe puse spre împlinire. Ciupercile necunoscute mie, amintirile copilăriei tale, rufele scăldate-n pârâu cu râsul meu stropit de veselia ta. Mi-au fost aduse mirosul de leuștean, florile grădiniței din fața casei sau din spatele ei - acolo totul e în cerc și nu există înainte sau înapoi, totul e de jur împrejur
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
m drumul spre Kiryat Arba, pentru a ni se ar)ta blocurile construite de israelieni - cu permisiunea guvernului, b)nuiesc. Terenul pe care s-a construit este Inc) neamenajat; nu a fost Inc) pus) iarb), nu au fost plantați pomi. Rufele sunt ag)țațe de frânghii Întinse pe sub ferestre, ca În ț)rile mediteraneene. Pe noile ălei, câte un copil pedaleaz) pe o triciclet). Cand v)d copii pe biciclete m) simt extrem de neliniștit, știind cât) nebunie este la doi pasi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
zi, o sufragerie, dou) dormitoare, buc)ț)rie, verand), o curte În spate și un garaj. La subsol, o camer) de lucru sau de joac). Podeaua camerelor, acoperit) complet cu covoare, draperiile și jaluzelele, congelatorul, televizorul, mașina de sp)lat rufe, șemineul f)r) coș - banalitate, uniformitate, leg)turi de familie, griji legate de bani, teama de delincvenți, acceptarea rutinei. Mergem vreo dou)zeci de minute prin aceste cartiere de case f)r) s) spunem nimic, nu este nevoie s) mai
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să-ți lepezi costumul de baie Îmbibat cu apă și Îngreunat de nisip. Acesta cădea bâldâbâc pe scândurile de pe jos și Încă tremurând pășeai În afară, călcând pe dungile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a manevrat În băița lui. În fața noastră, acolo unde un șir discontinuu de case se Înălța Între noi și port și unde ochiul Întâlnea tot felul de nimicuri, cum ar fi chiloți bleu și roz dansând pe o frânghie de rufe sau o bicicletă de damă și o pisică tărcată Împărțind În mod ciudat un balcon rudimentar din fier forjat, era o plăcere să deslușești prin Învălmășeala unghiulară de acoperișuri și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele frânghiei de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sau o bicicletă de damă și o pisică tărcată Împărțind În mod ciudat un balcon rudimentar din fier forjat, era o plăcere să deslușești prin Învălmășeala unghiulară de acoperișuri și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele frânghiei de rufe, ca o imagine dintr-un joc de genul „Găsiți ce a ascuns marinarul“ - imagine care, odată descoperită, nu mai poate fi pierdută. Index* Abbazia: Aldanov vezi Landau. Aleksei (majordom): Aleksei (prinț): America: , passim. *Andreev, L.N.: Apărarea (Otcitanie): Apostolski, Prohor: Aihenvald
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
suspine, nici bocete; era ceva tragic în acea încremenire, în acea tăcere atât de adâncă de se auzea cum arde lumânarea de la căpătâi, pe marginea pătuțului. În iatac, era o răvășeală ca după o luptă: un lighean răsturnat, podelele ude, rufe aruncate peste tot, sticluțe cu leacuri, ștergare... În aer stăruia mirosul acru, înțepător al oțetului cu care mama frecase cu disperare trupușorul gol al puiului, ca să-i domolească fierbințeala ce nu voia să scadă. Acu se răcise de tot... "Tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele în albie, cu săpun făcut tot de ea din grăsimile pe care nu le consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
meu, a luat elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a știut adresa lui. Copii lui Netuța, Florică și Petrișor, au făcut școala primară în Râmnicelu, locuind cu bunicii și ajutați de fratele Dinu. Sora Netuța venea de la Brăila în fiecare sâmbătă. Aducea daruri la copii, îi spăla, le spăla rufele și hainele, le făcea mâncare, iar luni dimineața, la ora 5 pleca cu autobuzul la Brăila pentru ca la ora 7 să intre în fabrică. Această stare de lucruri a durat mai bine de cincisprezece ani. Cu ajutorul fratelui Dinu, Petrișor a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă și neagră și ace de cusut. Trebuie să-mi cârpesc hainele, să-mi spăl rufele. Luni 31 VII. De la ora 7 până la 12 am citit, în biserică „Psaltirea” cu rugăciunile ei. E timpul să nu mă istovesc zadarnic
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă și neagră și ace de cusut. Trebuie să-mi cârpesc hainele, să-mi spăl rufele. Luni 31 VII. De la ora 7 până la 12 am citit, în biserică „Psaltirea” cu rugăciunile ei. E timpul să nu mă istovesc zadarnic. Dacă viața mea conjugală nu-i pe placul lui Dumnezeu? Dacă mulțimea păcatelor mele a stârnit pedeapsa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în bidoane, de la cele câteva cișmele de pe lângă fabrică. Liftul se defecta adeseori și urcam șase etaje cu bidoanele pe scări, uneori prin întuneric. Baia era foarte mică. Umpleam cada, mică și aceasta, cu apă pentru a o folosi la spălatul rufelor și la grupul sanitar. În câteva ore, din apa oprită de la robinet se decanta pe fundul căzii mizeria din așa-zisa apa potabilă. Mirosul care venea din tunelul acoperit cu pal melaminat în care se găseau țevile de apă și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
până seara târziu la aceste unități preșcolare. Lipsa apei calde, dificultatea procurării detergenților, a șamponului, a săpunului, făcea ca în unele familii să apară paraziți de tot felul. Aceștia erau transmiși copiilor curați. În fabrică primeam câte un săpun de rufe pe lună, iar detergent furam din cantitatea care ni se dădea pentru curățenie la locul de muncă. Clorul pentru albit rufele îl procuram contra cost de la cei care îl foloseau în procesul tehnologic. Percepția noastră asupra existenței și a funcționării
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
familii să apară paraziți de tot felul. Aceștia erau transmiși copiilor curați. În fabrică primeam câte un săpun de rufe pe lună, iar detergent furam din cantitatea care ni se dădea pentru curățenie la locul de muncă. Clorul pentru albit rufele îl procuram contra cost de la cei care îl foloseau în procesul tehnologic. Percepția noastră asupra existenței și a funcționării acelor grădinițe aproape gratuite, cu program prelungit unde se dădeau două mese pe zi, trebuia să fie „purtarea de grijă a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se ridică hotelul Unirea, pe atunci se afla un cinematograf care purta numele vechiului circar italian Sidoli iar, pe colț, o cofetărie spre care o trăgeam de mână pe Soltana: vitrina expunea o poiană din zaharicale colorate în care spăla rufe într-o albie Alba ca Zăpada. Cei șapte pitici curmau cu joagărul un trunchi gros de ciocolată. Într-o duminică s-a petrecut rebeliunea legionară. Înarmați cu pistoale, grupuri de camarazi ocupau fiecare instituție și tăiau legăturile telefonice. În ziua
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
etajul 4, pe străduța Disciplina, în inima orașului vechi. Locuința era îngustă, iar mobila simplă și esențială. Venitul familiei era neînsemnat. Tânăra soție a căutat să consolideze slabele intrări financiare ale bărbatului îndeplinind anumite munci ocazionale: cosea, spăla și călca rufele hanului San Lorenzo. Soții Calabria au avut șapte copii: Teresa, Benedetto, Giovanna și Cecilia - care au murit în primii ani de viață - și apoi, iar Teresa, Gaetano și, la urmă, al nostru Giovanni. Despre copilăria lui Giovanni Calabria știm prea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care, topindu-i în foc, îi folosea pentru a da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum să spele și să calce rufele. În timpul nopții, își începea serviciul de îngrijire a patroanei hanului Riva San Lorenzo, o femeie bătrână și bolnavă. Din păcate, povara economiei casnice apăsa doar asupra ei iar gurile de săturat se înmulțiseră. A primit-o în casă și pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
toate în favoarea fostului țuțăr al grupului oniric), l-a convins pe Iliescu că un simulacru de justiție e oricum preferabil. Iar Iliescu avea tot interesul să se lase convins: un adevărat proces ar fi scos la iveală tot felul de rufe murdare. Probabil că nici unul dintre ei nu-l citiseră pe René Girard. Cotidianul, 22-23 decembrie 2001 Cu camionul — Recunoaște că ți-a fost frică înainte de a te urca în camion. — Bineînțeles că mi-a fost frică. Am răsuflat ușurat când
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
era pline de calici, oameni sluți și împovărați supt muncă, fimeile ca niște stahii. Portu țăranilor îi ca și acela a moldovenilor, iară fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de pânză albă, care le slujăște și de basma și de sac, unde pun multe povoare, și de șal și de blană." Dealtfel stilul acesta bătrânesc mai poate avea și altă pricină. Aga
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe mână fruntea-mi las să cadă, Și nu știu pentru ce atuncea aș vrea să-ngîn o rugăciune. Interesantă la Anghel apare constituirea unui univers intim al rafinatului, nu cu geologie sălbatecă ci cu "natură moartă". Poetul a cântat mireasma rufelor: Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, când e întunerec și când se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
negru, alta e un panou procesional (fecioare, cavaleri, copoi, ciute, fazani). Într-o baladă vedem un cal roșu și un oștean cu suliță de lemn. În alt loc un împărat cu ochi verzi și roșii trece pe uliți pline de rufe albe. Ca și Th. Gautier, Adrian Maniu e un artist plastic refulat care se consolează în poezie. Ca pictor în cuvinte el e însetat de aurărie, de colori focoase și de hieratism linear (stil de icoană). În Salomea, poem cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
propriu al cuvântului este Emanoil Bucuța, care-și cântă micul univers casnic, femeia dormind pe jumătate dezgolită pe divan, odaia Cu mari pereți de sticlă aurită, Cu flori de piane, jețuri de mătase... scuturatul cu operația deparazitării icoanelor, frânghia cu rufele copilului. În această poezie a micului sentiment poetul pune pasiuni de anticar, cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuța s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit realist. Părintele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]