8,560 matches
-
cu excepția lui C. Stere) se pronunțau pentru alianța cu Antanta, dar numai în condițiile obținerii garanțiilor necesare îndeplinirii unor promisiuni formulate la început în termeni vagi. Partidul Conservator a fost confruntat cu numeroase dispute, ajungându-se în mai 1915 la ruptura între gruparea condusă de Al. Marghiloman și gruparea condusă mai întâi de I. Lahovari și, după decesul acestuia, de N. Filipescu. Acesta din urmă se pronunța tot mai energic, în strânsă colaborare cu conservatorii-democrați în frunte cu Take Ionescu, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ca șef al puternicei organizații liberale ieșene și rector al Universității din Iași, s-a opus celor care cereau intrarea imediată în acțiune alături de Antantă, ceea ce convenea deocamdată guvernului Brătianu. În scurt timp, însă, în noiembrie decembrie 1914, a intervenit ruptura de conducerea partidului și a guvernului 13. În ultimul număr al „Vieții Românești“ din acel an, C. Stere își preciza poziția. „În fața curentului quasi-unanim al opiniei publice“ favorabil Antantei, el insista - într-o amplă pledoarie 14 - asupra consecințelor nefaste ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a avansat ideea preluării ei ca rezultat al unei explozii populare pe care conducătorii pretindeau „că n-au condus-o, ci au urmat-o“, precizează tot R. Pipes 26. Se înțelege că, astfel pusă problema, puterea se legitima printr-o ruptură, totală, cu trecutul și prin intenția construirii unui viitor determinat de necesitatea istorică evidențiată de explozia populară. Indiferent dacă au condus această explozie, dobândirea consensului maselor era oarecum implicită. Hélène Carrère d’Encausse 27 va remarca penetrant cum Stalin va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unui viitor determinat de necesitatea istorică evidențiată de explozia populară. Indiferent dacă au condus această explozie, dobândirea consensului maselor era oarecum implicită. Hélène Carrère d’Encausse 27 va remarca penetrant cum Stalin va opera schimbarea de legitimitate. Astfel, de la principiul rupturii cu trecutul, Stalin va trece la acela al continuității puterii; el este succesorul lui Lenin, eliberându-se de nevoia unui consens popular, chiar dacă această nevoie se conturase mai ales pe plan teoretic. Și mai interesantă este reflectarea acestui mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să servească drept material de construcție pentru structuri fantastice închipuite de oameni care n-au odihnă“32. Există o legătură, cu logica ei intrinsecă, între legenda lui Octombrie analizată mai sus și miturile trainice aferente. Se anunța nu numai o ruptură • Ibidem, p. 426. Vezi și Leszek Kolakowski, A Calamitous Occident, în „Time Litterary Supplement“, November 6, 1992, passim: „Revoluția însăși n-a fost bolșevică, ci sovietică; însă partidul bolșevic n-a urmărit «puterea sovietelor», ci propria dictatură“. • Soixante-dix ans..., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
greutate cu înfruntarea apocaliptică dintre Cristos și Anticrist 128. Nu este lipsit de importanță faptul că Marx preia speranța eshatologică iudeo-creștină într-un sfârșit absolut al Istoriei, ceea ce îl deosebea de alți istoriciști (Croce, Ortega y Gasset) pentru care tensiunile, rupturile și resurecțiile erau consubstanțiale condiției umane, neputând fi abolite în întregime 129. Lectura operei lui Marx cere, așadar, un anumit tip de înțelegere a autorului care suferă prin personajele sale130: în cel mai bun spirit romantic - combinat cu fidelitatea față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu regimuri liberale, democratice, gândiriștii duc împotriva democrației și a democratismului o luptă pe viață și pe moarte. Ar dori să le stârpească în înseși rădăcinile lor. Preluând viziunea lui Berdeaev din Un Nouveau Moyen Âge, Crainic prezintă Renașterea ca ruptură în istoria umanității, ca deviere a evoluției istorice de la cursul firesc. Prin Renaștere și orientările derivate din ea, spiritul religios a fost înlocuit cu cel laic, credința a fost marginalizată de raționalism, spiritualismului creștin i s-a substituit materialismul ateu
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
sigur că sunt momente când eu cea de aici nu sunt identică cu eu cea de acasă, iar prin păstrarea acestei distanțe nu intru - sper - În patologie. În al doilea rând, eu pot citi un discurs care lucrează tocmai pe ruptură de sens, de univers, de poveste, de identitate și să mă identific realmente cu un asemenea discurs. Pentru că, de exemplu, În momentul respectiv eu mă aflu frântă pe dinăuntru și Îmi găsesc sprijin și un punct de coerență Într-un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată, la modul spontan, de către omul modern. Însă acesta recepta situația ca pe o criză ce trebuie evitată, ca pe o ruptură ce trebuie Închisă. La nivelul teoriei, al concepției despre lume, despre ce trebuie să fie omul, la nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată de modelul omului centrat. Acest model uman constituia un fel de colac
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cele mari și cele extraordinar de mari”2, care și-au găsit până În modernitate certe răspunsuri teologice, ar avea parte, În modernitate și postmodernitate, de rezultate mixte, care oferă avantajul de a media Între teoria continuității istorice și aceea a rupturii. Rezultatele mixte ale acestor Întrebări esențiale fac din istorie o discontinuitate temporală, pusă În evidență de poziția retorică a subiectului istoric, dar imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zonă de dezbatere total diferită față de ceea ce face Toma Pavel ori alți comentatori clasici ai esteticii și imaginației secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea cum ar fi Gadamer, care se ocupă de subiectul imaginației frumosului, al ficțiunii, al rupturii dintre cele două. Ficționalizarea mi s-a părut, ca metodă de lucru, un atribut al literaturii. Literatura are ca exercițiu superior ficționalitatea, și este de discutat În ce fel și cum o aplică criticul și teoreticianul, ori cum ar folosi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de epoci: organiciste, În care analogia creează sinecdoca, creează părți care funcționează pentru Întreg, creează titluri care funcționează pentru conținut ș.a.m.d. Am traversat apoi o epocă ficționalistă, textualistă, În care analogia se mută din spațiul termenilor În spațiul rupturilor, afirmând că „ceea ce seamănă e tocmai ceea ce se opune”, e tocmai ceea ce e contrar și disruptiv. Figura retorică predominantă În epocile textualiste, după cum spun și noii istoriști americani, e chiasmul. E vorba de un mod specific de reflectare a subiectului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin faptul că metaforele intervin În discursul științific Înainte ca discursul științific să formuleze concepte, să conceptualizeze, adică să cristalizeze și să cimenteze o evoluție fluidă. Metaforele În egală măsură catalizează cunoașterea, catalizează descrierea lumii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
avem niște cercetări care dau siguranța unei anumite detașări, a ceea ce numim științificitate. Sanda Cordoș: Cred că mai interesantă și mai productivă decât poziția virulentă și vehementă de oameni ai bibliotecii În contra străzii, a civilizației (care duce aproape automat la ruptură) este poziția care Încearcă să identifice și să stabilească punctele (sau punțile) de legătură, de contact. De exemplu, ar fi interesant de văzut ce rădăcini are civilizația de astăzi În literatură și În artă. Mă gândesc cât de important trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aș mai avea o Întrebare pe care textul și o observație a ta din această seară mi-au trezit-o. Tu spuneai, Cornel, că te preocupă postmodernitatea și te-ai dus Înapoi să vezi acolo unde s-a produs o ruptură, la sfârșit de secol al XVIII-lea. Sigur că e extrem de interesant și reconfortant să te repliezi la un perete unde-l ai pe Humboldt În spate care spune - zici tu, eu fiind o puțin cunoscătoare a lui Humboldt - că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În relație, nimeni nu-i de fapt singur, pentru că intră În relație cu limba care e ea Însăși alteritate - și Încă ce alteritate, de secole, cel puțin. Deci e reconfortant, Însă pe de altă parte m-am Întrebat: Într-adevăr ruptura, schimbarea, articulația e acolo, dar de la Humboldt până la noi sunt, iată, două secole aproape, mai avem, acum, „pod” și relație? Mai ales după ce am trecut prin tot ce-a Însemnat gândirea și arta modernismului, secolului al XIX-lea, secolului XX
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cornel Vâlcu: Când vezi urma În iarbă este o naivitate de nedescris să crezi că poți deduce calul din această urmă. Între „calul Însuși”, metaforă pentru autorul Nichita Stănescu care a lăsat textul, și urma lui stă himenul, stă o ruptură, deci nu poți să crezi că ai putea ajunge vreodată să percepi ce a așezat autorul acolo. Ceea ce poți face este să Învestești cu nădejde și să Îți faci un Nichita Stănescu al tău, care este singurul lucru real. Corin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Turcan. Horea Poenar: Himenul nu este trancendent, nu este discursiv, nu este real, dar el face posibilă și această Întâlnire, rupând-o Între urmă și cal, Între urmă și citirea mea, dar, În același timp, legându-le, chiar prin această ruptură. Sigur că este un paradox, un chiasm, cum spunea Marius Jucan. Pentru mine, himenul este o Întâlnire a celor trei orizonturi pe care le-am numit mai devreme: orizontul interpretului, orizontul alterității și orizontul interpretării. Asta deoarece În oricare ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tablou? Dacă este vorba de experiența estetică care se petrece În fața unei opere de artă, de ce metafora pe care o folosește este aceea a calului, care nu este o operă de artă, ci un lucru natural. Este Într-adevăr o ruptură aici? Corin Braga: Dar tabloul nu este pe același plan cu calul, el nu Înlocuiește calul, ci Înlocuiește urma de copită din grădină. Anca Hațiegan: Da, e un semn a ceva ce tu poți proiecta „dincolo” prin nădejde, credință etc.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am avut un Jan Patoåka al nostru, dar e demonstrat că rezistența a fost posibilă doar prin alte părți. Sunt de acord cu termenul Ruxandrei, de rezistență În sensul de a aduce la nivelul scriitorilor și la nivelul intelectualilor o ruptură În limbajul politic, de a forța această naștere care putea să fie fatală pentru scriitori, ceea ce s-a și Întâmplat cu Soljenițîn, iar la noi cu Goma. Așadar, de a rupe discursul politic comunist și, de la un moment dat, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu convingă pe nimeni - nici pe cei care au același fond biografic, au trecut prin aceeași experiență istorică, fiindcă ei vor să se rupă de trecut, nici pe cei mai tineri, care nu mai sunt interesați direct de ea. Or, ruptura aceasta se Întâmplă inevitabil detașarea afectivă de trecut are oricum loc, și atunci se ridică problema: Cum mai comunici mesajul respectiv? Dacă Încerci să-l comunici de la nivelul empatiei personale - Știi tu, Cornele, cum era pe vremea când stăteam la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
excesiv multifuncțional (și riscant), precum termenul postmodernism? Ai considerat că nu acoperă situația de la noi din țară, din 1990 Încoace, când la putere au rămas atâta vreme neosau criptocomuniștii? L-ai considerat inadecvat și pentru că după cei patru ani de ruptură (atât cât a fost ea) - 1996-2000 - termenul postcomunism nu ar fi avut acoperire, Întrucât Între 2000 și 2004 la putere s-au reafirmat tot neocomuniștii? Ai evitat În mod conștient sau inconștient termenul postcomunism? Aș vrea, de asemenea, să explici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu este mai degrabă „revoluția” (haideți să o punem Între ghilimele) o punte sau un pod necesar către ideea de tranziție? De asemenea, mai ai un alt comentariu dilematic sau problematizant despre „revoluția română”. Spui: revoluția română a produs o ruptură ireversibilă care a dus la o tranziție logică, chiar dacă tranziția a fost conștientizată morfologic doar de intelectuali, apoi de demnitarii și militarii care au participat la schimbarea din 1989. Sunt de acord că modelul românesc este Întârziat. Dar tu consideri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un concert de modele culturale care sunt europene În măsura În care sunt și naționale modelul românesc va fi reluat În discuție nu doar dintr-o perspectivă etnopsihologică. Din nevoia unei redefiniri culturale naționale, prin căutarea permanenței unui model cultural, ori descrierii unei rupturi tragice În interiorul unui astfel de model. Dezbaterea a Început cu anii ’90, când locul Europei Centrale a fost repus pe hartă. Anca Hațiegan: Curios, În Transilvania există nostalgia imperiului, foștii supuși ai imperiului visează cu nostalgie la un imperiu care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]