3,007 matches
-
înapoi, nu au avansat pentru a cuceri Kosovo imediat după bătălie. În schimb, ei s-au retras, datorită morții Sultanului Murad; noul sultan Baiazid a trebuit să meargă în capitală pentru a fi încoronat. Pe de altă parte, unii nobili sârbi au început să plătească tribut și să furnizeze soldați turcilor după bătălie, dar alții nu. De aceea, victoria sau înfrângerea turcilor nu este clară. Totuși, deoarece pierderile de partea sârbă au fost imense, otomanii au avut ulterior inițiativa în regiune
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
pentru a fi încoronat. Pe de altă parte, unii nobili sârbi au început să plătească tribut și să furnizeze soldați turcilor după bătălie, dar alții nu. De aceea, victoria sau înfrângerea turcilor nu este clară. Totuși, deoarece pierderile de partea sârbă au fost imense, otomanii au avut ulterior inițiativa în regiune. Bătălia de la Kosovo este privită până în ziua de azi ca un moment de referință pentru identitatea națională a sârbilor și a fost evocată de câteva ori în timpul Războiului din Kosovo
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
tatăl Ștefan Uroș III Dečanski și a devenit rege al Serbiei în 1331. Aceasta a ajutat la normalizarea relațiilor anterior tensionate dintre cele două țări. Ioan Alexandru și Stefan Uroš IV Dušan au realizat o alianță, consfințită prin căsătoria regelui sârb cu Elena a Bulgariei, soră a lui Ioan Alexandru, în ziua de Paști din anul 1332. Aproximativ în același timp, Belaur, un frate al lui Mihail Asan al III-lea, a pornit o rebeliune în Vidin, probabil pentru a susține
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
lui Ioan V Paleologul i-a cedat acestuia orașul Philipopolis (Plovdiv) și nouă alte fortărețe importante din Munții Rodopi în 1344. Acest deznodământ pașnic a constituit ultimul mare succes al politicii externe a lui Ioan Alexandru. În aceeași perioadă, regele sârb a profitat de războiul civil bizantin pentru a lua în posesie ceea ce astăzi constituie Macedonia, mare parte din Albania și nordul Greciei. În 1345 el a început să se autointituleze "Împărat al sârbilor și grecilor", iar în 1346 a fost
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
masculin (49,16%). Din totalul de 45735 de locuitori, un procent de 48% locuiesc în mediul urban. Structura pe naționalități a locuitorilor Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată în majoritate de români (80,85%), urmată de populația de etnie sârbă, răspândită preponderent în partea vestică a parcului (11,31%). Cea de a treie pondere este dată de populația de naționalitate cehă (4,79%) concentrată mai ales în localitățile Bigăr, Eibenthal, Sfânta Elena și Gârnic. Rromii se găsesc în special în
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
pe un teren aflat în proprietatea să, prima biserică ortodoxă română din Șerbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Alexandrovic este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influență în acest colț al Șerbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei. La sfârșitul anului 2006, ipodiaconul Boian Alecsandrovic
Bojan Aleksandrović () [Corola-website/Science/308378_a_309707]
-
le (singular, "manea") sau muzica de manele constituie un gen muzical, originar în comunitățile etnice de romi din România. Genul are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România (muzică pop, rap sau hip-hop, muzică dance, techno până la jazz, muzică rock sau chiar muzică
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
, ( în muntenegreană și sârbă: "", Подгорица, care înseamnă: "sub delușor" sau "sub movilă"), scris și "Podgorița", este capitala și cel mai mare oraș al Muntenegrului. Așezarea favorabilă a zonei, la intersecția a două râuri, Ribnica "(Ribnița)" și Morača "(Moracea)" în aproprierea Câmpiei Zeta și a
Podgorica () [Corola-website/Science/303034_a_304363]
-
în mai multe provincii, cât și datorită legăturilor lor speciale cu statul independent Serbia, ei se numărau printre cei mai puternici susținători ai independenței slavilor de sud față de Austria. După încheierea primului război mondial și crearea Regatului Iugoslaviei sub coroana sârbă, cei mai mulți slavi sudici au fost uniți într-un singur stat. Problema căreia a trebuit să-i facă față statul iugoslav a fost tendința dominatoare a sârbilor în regatul multietnic. Deși panslavismul timpuriu a suscitat ceva interes printre polonezi, această orientare
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
un stigmat social. Urmărind procesul de implementare a universalismului în Statele Unite ale Americii, unul dintre argumentele principale este că democrația în sine nu este suficientă în general pentru reușita acestuia. În 2009, Alina Mungiu-Pippidi a lansat, în cooperare cu regizorul sârb Sinisa Dragin filmul “Where Europe Ends”, care este un documentar de 50 de minute produs de Societatea Academică Română și Mrakonia Film, cu sprijinul Black Sea Trust și al fundației germane „Friederich Ebert”, cu privire la consecințele extinderii Uniunii Europene în zonele
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
Cu numele său este denumită unitatea de măsură a inducției magnetice din Sistemul Internațional (1 Tesla = 1T). Certificatul de botez al lui Nikola Tesla atestă ca dată a nașterii 28 iunie 1856. Tatăl său a fost Milutin Tesla, preot ortodox sârb, iar mama, Duka Mandić. Nikola Tesla a fost al patrulea fiu dintr-o familie cu cinci copii, având un frate mai mare, Dane (care a murit într-un accident de echitație când Nikola avea 9 ani) și trei surori (Milka
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
întâmple, premoniții care au început încă din timpul copilăriei. În 1880 s-a mutat la Budapesta pentru a munci în Compania Națională de Telegrafie, devenită ulterior Compania Națională de Telefonie. Acolo l-a cunoscut pe Nebojša Petrovič, un tânăr inventator sârb care trăia în Austria. În ciuda faptului că întâlnirea celor doi a fost de scurtă durată, au lucrat împreună la un proiect care folosea turbine gemene pentru a genera energie continuă. În momentul în care s-a deschis centrala telefonică în
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale, iar mai târziu preia și administrația civilă. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
să tragă deschide gura. Nimic. Vrea moartea” ("Caiete", p. 35). Personajul principal urma să poarte numele Virgil Bologa, ce va fi păstrat timp de câteva luni în proiecte; el avea în această versiune un frate peste munți și o ordonanță sârbă și era originar din Maieru. Acțiunea nuvelei era întinsă pe o perioadă mai scurtă de timp și se petrecea exclusiv pe frontul românesc. Ca un semn de încredere pentru faptul că timp de trei ani își făcuse datoria cu cinste
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
de Jos. Actualul teritoriu administrativ al comunei Șușani cuprindea comunele Ramesti (cu un singur sat cu același nume), Șușani de Jos (cu satele Stoiculești și Șușani de Jos), Șușani de Sus (Șușani de Sus) și Ușurei (cu satele Ușurei și Sârbi). Înainte de 1968, până la regionalizarea administrativa a întregii țări, comuna era parte componentă a regiunii Argeș, în perioada 1969 - 1989 comuna a fost componentă a județului Vâlcea și cuprindea satele Șușani, Râmești, Sârbi, Stoiculești, Ușurei. Prin Legea 2 din 1989 comuna
Comuna Șușani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302045_a_303374]
-
feudalilor locali, Imperiul și aceștia jung la un "modus vivendi", în special sub administrarea lui Omer pașa Latas (un sârb convertit la islam). În anul 1862 Imperiul otoman și Serbia încheie un tratat prin care populația musulmană de pe teritoriul principatului sârb este expulzată în Imperiul otoman. Mulți dintre acești musulmani (în mare majoritate slavi musulmani) se stabilesc pe teritoriul Bosniei. Condițiile economice din Bosnia la jumătatea secolului XIX erau mai rele chiar decât în zonele vecine din Imperiul otoman, din Serbia
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
ideea constituirii unui stat comun al slavilor din sud, idee tot mai populară în rândul slavilor sudici din Dubla Monarhie la începutul secolului XX. La începutul secolului XX, Bosnia a devenit principalul obiectiv al aspirațiilor teritoriale ale Regatului Serbiei. Populația sârbă reprezenta majoritatea relativă în provincie și o parte din musulmani erau partizani ai identității sârbe. În plus, populația sârbă era frustrată de menținerea obligațiilor feudale și de atitudinea autorităților austriece, care considerau că loialitatea față de Monarhie era cel mult îndoielnică
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Monarhie la începutul secolului XX. La începutul secolului XX, Bosnia a devenit principalul obiectiv al aspirațiilor teritoriale ale Regatului Serbiei. Populația sârbă reprezenta majoritatea relativă în provincie și o parte din musulmani erau partizani ai identității sârbe. În plus, populația sârbă era frustrată de menținerea obligațiilor feudale și de atitudinea autorităților austriece, care considerau că loialitatea față de Monarhie era cel mult îndoielnică astfel că exercitau un control strict asupra sistemului de învățământ și activităților organizațiilor sârbe. Nemulțumirile populației sârbe au sporit
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
sârbe au sporit în anul 1908, când Austro-Ungaria a anexat în mod oficial Bosnia-Herțegovina, în mod evident pentru a contracara revendicările teritoriale ale Regatului Serbiei. Deși anexarea nu a modificat situația internă din Bosnia, a radicalizat în special pe intelectualii sârbi care au format societăți secrete precum Tânăra Bosnie, Unificare sau Moarte sau Mâna Neagră (adeseori cu sprijinul armatei Serbiei), pentru a promova înlăturarea ocupației austriace și unirea cu Regatul Serbiei. Războaiele balcanice care au dus la dublarea teritoriului Regatului Serbiei
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Bosnie, Unificare sau Moarte sau Mâna Neagră (adeseori cu sprijinul armatei Serbiei), pentru a promova înlăturarea ocupației austriace și unirea cu Regatul Serbiei. Războaiele balcanice care au dus la dublarea teritoriului Regatului Serbiei au încurajat și mai mult mișcarea naționalistă sârbă. În anul 1914, un grup de tineri naționaliști (cinci sârbi și un bosniac musulman) au hotărât să-l asasineze pe moștenitorul tronului austro-ungar, arhiducele Franz Ferdinand aflat în vizită la Sarajevo. La data de 28 iunie 1914, Gavrilo Princip, unul
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
după debarcarea în Normandia. În aceste condiții, sârbii, care constituiau majoritatea relativă a populației din Bosnia au organizat rezistența contra Statului Național Croat și a trupelor germane prezente în regiune. Principalele mișcări de rezistență au fost cetnicii, conduși de generalul sârb Draja Mihailovici și partizanii conduși de Iosip Broz Tito. Cetnicii erau în general fideli regelui Petru al doilea al Iugoslaviei și guvernului monarhic în exil. Deși se identificau cu naționalismul sârb, cetnicii au inclus în rândul lor și musulmani (în
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
mișcări de rezistență au fost cetnicii, conduși de generalul sârb Draja Mihailovici și partizanii conduși de Iosip Broz Tito. Cetnicii erau în general fideli regelui Petru al doilea al Iugoslaviei și guvernului monarhic în exil. Deși se identificau cu naționalismul sârb, cetnicii au inclus în rândul lor și musulmani (în special în estul Bosniei, unde populația locală musulmană a manifestat până în 1992 o anumită simpatie și chiar identificare cu etosul naționalist sârb) și croați (foarte puțini, în general foști ofițeri ai
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
guvernului monarhic în exil. Deși se identificau cu naționalismul sârb, cetnicii au inclus în rândul lor și musulmani (în special în estul Bosniei, unde populația locală musulmană a manifestat până în 1992 o anumită simpatie și chiar identificare cu etosul naționalist sârb) și croați (foarte puțini, în general foști ofițeri ai Armatei Regale Iugoslave, priviți cu neîncredere de către autoritățile NDH). Cetnicii constituiau o mișcare descentralizată, deși toți declarau susținerea față de generalul Mihailovici. Unii cetnici susțineau crearea unui viitor stat sârb pur etnic
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
faptul că a rămas fidel principiilor comuniste. În Bosnia, regiune, devastată de război, cu o mare populație rurală, aceasta a determinat nemulțumiri care s-au acumulat și au culminat cu răscoala de la Cazin din anul 1950, când săteni musulmani și sârbi au atacat sediile instituțiilor administrative locale și au distrus sediul cooperativei agricole. Incidente de acest gen s-au multiplicat în anii 1949 - 1951. Deși toate (inclusiv răscoala de la Cazin), au fost reprimate de forțele de poliție secretă ale regimului comunist
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
nivel de republică. În Bosnia partidele s-au format la nivelul comunităților etnice. Astfel în anul 1990 Alija Izetbegovici și Ejup Ganici au format Partidul Acțiunii Democratice (SDA) reprezentând comunitatea musulmană, sârbii s-au reunit în special în cadrul Partidului Democratic Sârb (SDS) condus de Radovan Karadžić, iar croații în cadrul Comunității Democratice Croate (HDZ), partid organizat ca o secție bosniacă a HDZ din Croația. Primele alegeri pluraliste au avut loc în anul 1990. Cele trei partide naționaliste au câștigat în mod clar
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]