2,662 matches
-
istoricilor (contradicții, interpolări, neverosimilități), spiritele evlavioase s-au apucat, în plină criză a modernității, să caute sub pământ veracitatea povestirilor biblice, fără vreun rezultat prea convingător. De unde și fantasmele cavernoase despre șarlatani, despre existența unor căi de acces clandestine, despre săpături menite să inducă în eroare, care continuă să circule, îndeosebi în rândul palestinienilor, obișnuiți cu ce-i mai rău. Cum dreptul de a ocupa o anumită suprafață de pământ este dublat peste tot de obligația de a investiga subsolul, câmpurile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să inducă în eroare, care continuă să circule, îndeosebi în rândul palestinienilor, obișnuiți cu ce-i mai rău. Cum dreptul de a ocupa o anumită suprafață de pământ este dublat peste tot de obligația de a investiga subsolul, câmpurile de săpături au devenit câmpuri minate. Veneția are Laguna, Parisul Sena, Florența Arno, iar de pe Acropole zărești în depărtare Marea Egee. Apa este de obicei garant al ospitalității, dar pe fundul albiei Cedronului, de multă vreme nu se mai zărește niciun firicel de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
le poți avea pe toate. Școala dominicană și-a instalat aici sediul în anii 1950, cu părintele de Vaux în frunte (și avându-l ca responsabil cu direcția spirituală pe Jean Starky, prieten cu Malraux): lui i se datorează majoritatea săpăturilor și editarea rulourilor. Jean-Baptiste Humbert, care domnește asupra aripii arheologice a Școlii un adevărat muzeu și Jean-Michel de Tarragona, director al redacției periodicului La Revue biblique, fac acum săpături în Iordania, lângă frontiera irakiană. Ei îmi spun că bornele indicând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe Jean Starky, prieten cu Malraux): lui i se datorează majoritatea săpăturilor și editarea rulourilor. Jean-Baptiste Humbert, care domnește asupra aripii arheologice a Școlii un adevărat muzeu și Jean-Michel de Tarragona, director al redacției periodicului La Revue biblique, fac acum săpături în Iordania, lângă frontiera irakiană. Ei îmi spun că bornele indicând distanțele pe vechile drumuri romane, pe care ei le-au scos din nisip, servesc ca suporturi pentru uși la posturile poliției locale, că activitățile lor arheologice suscită, printre beduini
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
romane, pe care ei le-au scos din nisip, servesc ca suporturi pentru uși la posturile poliției locale, că activitățile lor arheologice suscită, printre beduini, cea mai completă lipsă de înțelegere. Până și muncitorii lor de pe șantier sunt convinși că săpăturile n-au alt rost decât fie regăsirea amplasamentului locuințelor străbunilor acestor prelați (urmași ai bizantinilor, ce-i drept), fie, și asta li se pare mult mai verosimil, căutarea de niscai comori pentru a se îmbogăți. Când un arheolog dă peste
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe ironii. Părintele lui Homais merge până la a firitisi voltairianismul anusului său care sloboade un mic salut sonor la trecerea pe poarta Jaffa și la intrarea călare în Orașul Sfânt. 1850: patriarhia latină este restabilită, consulatele europene se instalează pretutindeni, săpăturile arheologice sunt reluate. Treizeci de mii de suflete în Ierusalimul anului 1880. Începe epoca steamboat-ului și a Orient-Expresului. Se trece la acoperirea lacunelor opt secole de neglijare după prăpădul regatelor latine încercându-se recuperarea timpului pierdut prin stângăcii pioase. Venită
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Maghrebienilor (opt sute de familii expulzate în cursul unei singure nopți); numai că lucrările actuale se desfășoară sub controlul unor arheologi profesioniști, apolitici, unul dintre ei fiind franco-israelian. Respirăm ușurați. Dar ce pot realitățile în fața reprezentărilor? Fantasmele referitoare la asediu, ale săpăturilor și ale tunelului? Ele nu se bazează pe nimic ca să zicem așa. Tunelul Asmoneenilor merge de-a lungul fundațiilor Kotelului, există acolo un canal din epoca romană prin care se aduce apă din Siloe, se mai vorbește și de "trecerea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aici a praf de pușcă. S-ar putea cel puțin imagina un acord între părți asupra acestui adevăr: știința poate aștepta. Există subiecte ce nu trebuie adâncite. Este, până la urmă, și ceea ce s-a convenit asupra esplanadei înseși, unde orice săpătură, sondare sau scurmătură de lopată sunt interzise începând cu anul 2000 (ceea ce nu a împiedicat Wafq să amenajeze noua moschee subterană Marwani). Și a găsit șezând în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe schimbătorii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
astfel de capătul problemei; 2. Le cerem prietenilor noștri israelieni să închirieze integralitatea muntelui Templului arabilor contra un shekel până la apariția lui Mesia; 3. Lăsăm totul în starea actuală, cu interdicția pentru toate părțile de a face cea mai mică săpătură în cursul următoarelor două secole. Binevoiți să-mi indicați care din aceste măsuri are agrementul dumneavoastră." Frumoase lucruri o să mai găsească în dosare scotocitorii de arhive din 2040! Mâine Templul își va redeschide porțile? Deocamdată "și-a închis porțile ultimul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca pe niște cetățeni de mâna a doua, ca pe niște oameni care fac joc dublu. Noi, cel puțin, nu suscităm bănuieli. Și apoi, nu uitați că noi nu suntem niște invitați la Ierusalim. Nu suntem vizitatori. Când evreii fac săpături aici în apropiere sau sub Templul lor, găsesc mai ales stele sau inscripții în greacă. Noi nu i-am așteptat pe cruciați ca să ajungem aici." Mda. Femei măritate trăind sub direcția spirituală a unor clerici celibatari sunt ceva obișnuit în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
măsurate. Sarcina de a "completa" spațiile era îndeplinită de exploratori, supraveghetori și forțe militare"96. În secolul al XIX-lea, Serviciile arheologice coloniale au devenit instituții puternice și prestigioase, recurgând la serviciile unor savanți-oficiali de excepție. Siturile arheologice erau supuse săpăturilor, se măsurau, se fotografiau obiectele descoperite, se reconstituiau, se separau, se analizau și se etalau în muzee toate splendorile civilizațiilor supuse. Benedict Anderson se îndoiește de scopurile pur științifice ale acestor demersuri, din mai multe rațiuni (pe lângă moda orientalistă și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
analizau și se etalau în muzee toate splendorile civilizațiilor supuse. Benedict Anderson se îndoiește de scopurile pur științifice ale acestor demersuri, din mai multe rațiuni (pe lângă moda orientalistă și fondurile alocate de puterile imperiale, care erau mult prea mari): planificarea săpăturilor arheologice coincidea cu măsuri severe de impunere a noilor politici educaționale și investițiile considerabile în modernizarea școlilor; programul ideologic al reconstrucțiilor poziționau întotdeauna constructorii monumentelor și băștinașii coloniali într-o anumită ierarhie ("... monumentele reconstruite, juxtapuse cu sărăcia rurală înconjurătoare, le
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
orizont să te miști. Cultura te îmbogățește și prin ceea ce afli fără să fi căutat în mod direct. Pe scurt, cultura ține mai mult de inspirație și febrilitate spirituală decât de zel cumulativ. Dansul e mai aproape de firea ei decât săpătura harnică și achiziția hră păreață. Or, internetul nu încurajează dansul, ci mai degrabă o țopăială arbitrară, o alergare aleatorie în toate direcțiile deodată. Internetul e un mod de a găsi în care că utarea se reduce la butonadă. Ceea ce e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
alții. Într-o zi am vizitat Muzeul de Istorie a României, secția „Tezaurul istoric” - totul extrem de interesant. Îl mai văzusem în anii trecuți, dar am dorit să văd tezaurul de la Ilinova din județul Mehedinți, descoperit în anul 1982, în urma unor săpături. Totul este lucrat din aur masiv, de o mare finețe artistică. Face cinste strămoșilor noștri traco geți. Totul ar fi fost minunat, dacă în ziua de 10 iunie n-aș fi participat la înmormântarea geologului Șt. (Nucu) Vancea, fiul unei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
90, iulie, august 2011, p. 18. *Românii așa cum sunt. Bătrânețea e o stare, nu un handicap, Editura PIM, Iași, 2011. 6.„ELANUL”, revistă de cultură, editată de Asociația Culturală „Academia rurală Elanul din Giurcani, comuna Găgești, județul Vaslui”: *Altfel de săpături - Citind în ziare și reviste: „Elanul” de la Giurcani, nr.56, octombrie 2006, p.9. * Vutcani, revista oficială a comunei Vutcani, nr.57, noiembrie 2006, p.16. *George Nedelea și ziarul „Moldova”, nr.58, decembrie 2006, p.12. *Pagini școlare, nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
recent au fost descoperite între munții Corhan și Hocimandiu niște cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și la anul 1518. La Bâtca Doamnei, pe Bistrița, dincolo de Piatra Neamț, săpăturile arheologice au scos la iveală, lângă ruinele unei cetăți dacice din piatră, osemintele unor ostași, ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care cu greu s-ar fi putut concentra pentru a se opune unei armate ce intrase pe atâtea căi și înaintase către Moldova pe drum deschis, cu o viteză de 90 km pe zi. Afară de rezistențele semnalate și deduse din săpăturile arheologice în regiunea Câmpulungului și Bâtca Doamnei, pe unde mongolii căutau drumuri de pătrundere prin munți spre Transilvania, în Moldova mai aveam, din ceea ce știm până în prezent, o împotrivire armată în Episcopia Cumanilor, după trecerea Siretului. Rogerius ne spune că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
s-au petrecut, însă, așa de simplu, cum le relatează din auzite Rogerius. Mărturii ulterioare ne arată că lupte aprige s-au dat pentru apărărea și în jurul catedralei catolice de pe înălțimile de la Odobești, de pe Milcov, unde, dacă s-ar face săpături arheologice, s-ar putea scoate la iveală elemente de cultură materială, care să confirme aceasta. Episcopia constituia o adevărată fortăreață. Clădită după toate regulile arhitecturale ale perioadei feudale apusene pentru apărare, între anii 1234-1240, de către regele Bela al IV-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
scobitura craniului pe care mi-l dăduse bătrânul avea diametrul de vreo doi centimetri. Profesorul Petrov - așa îl chema pe cel care pusese mâna pe craniu - a adunat câțiva asistenți și studenți și au plecat cu toții în Ucraina ca să facă săpături în tranșeea în care locotenentul găsise craniul. Au săpat vreo lună, dar, din păcate, n-au găsit alt craniu asemănător. Cu toate acestea, au tras concluzia că zona respectivă avea o seamă de particularități demne de luat în considerație. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu cât pe teritoriul județului sunt plasate două stațiuni arheologice de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de studiu. Putem aminti, printre altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onișcani, pentru civilizația carpo dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Oncești, Blăgești, Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului mijlociu, respectiv în vatra orașului Bacău sunt destul de puține, mult mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40 de așezări din diferite etape ale epocii neo-eneolitice, dintre care amintim: Leontinești-Ardeoani, Trebeș Mărgineni, Podei-Tg. Ocna, Poduri, Aldești, Fântânele-Hemeiuși, Brad-Negri, Fulgeriș Pîncești etc. Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mult în sfera de influență a acesteia decât a Germaniei și... (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 1.) Pagina 207 Variantă: Dar de-acum începe marele danț al căderii și schimbării guvernelor conservatoare. Intrigile, săpăturile, lucrăturile uzează zi după zi pe conservatorii cari nu pot forma un guvern stabil. Criza de căpetenie stă în faptul că atât fracțiunea junimistă în cap cu Petre Carp cât și regele Carol nu voiau cu nici un preț să dea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
apa izvorăște din pământ și acolo se scurge. Pe sub pământ geologii descoperă zeci și sute de cadavre păstrate acolo de sute și mii de ani, așezări omenești din trecut, orașe și edificii, cum s-a întâmplat când s-au făcut săpături la spitalul și biserica Colentina, la autostrada începută în Ardeal, la Universitatea București, unde s-a descoperit un întreg cimitir foarte vechi care părea a fi sub aspectul conservării ca din zilele noastre. În orice cimitir ai merge, stâlpii de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nomade, numele localităților au fost schimbate iar când se Întemeiază Principatele viața pașnică Își reia cursul normal. Pe dealul Bădila lângă Niculițel s-au descoperit monede de argint cu efigia lui Mircea cel Bătrân și al lui Petru al Mușatei. Săpăturile au scos la iveală ceramică românească și bizantină. La muzeele de la Caliacra, Balcic și Silistra sunt expuse tezaure cu monede de la Vlaicu Vodă, Radu I, Dan I și Mircea cel Bătrân. În veacurile XVII și XVIII voevozii munteni ridică biserici
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Iftime -, remarca: „Sub potopul lehamitei, oare ce pierdem? Apatia civică nu este o stare nouă. O semnalase profesorul Dumitru Drăghicescu, printre viciile fundamentale ale caracterului nostru, la începutul secolului XX. Făcând istoria acestei neîmpliniri, specialistul în psihologia socială ajunge cu săpăturile la strămoșii noștri îngropați și uitați. Am pierdut energia caracterului roman - spune cu inocență profesorul. Compararea unor asemenea realități, aflate la distanță de neimaginat, bineînțeles că ne aduce pe buze un zâmbet de blândă ironie. Românii, spune mai departe specialistul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]